6,499 matches
-
adresă căpitanul, camarazilor săi. Glasul ușor tremurat, suna totuși sigur pe el și hotărât, să nu provoace panică. „.. Băieți, trecem printr-o cumpănă !.. Am mai trecut, și am scăpat... cea de acum pare mai primejdioasă..!” „.. Au fost informați în amănunt.. poala muntelui este împresurată cu trupe de securitate și miliție... Căile de retragere ne sunt tăiate... șansele noastre sunt minime..!” Pentru o clipă ochii îi scăpărară în întuneric... Sunt ceasuri de primejdie, care-ți strânge inima... sunt altele care te întăresc
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
urcau tăcute, furișându-se prin tufișuri și hățișuri.. printre copaci.. sigure de prada lor... O mare tăcere, o tăcere cumplită... apăsătoare, stăpânea înconjurul... Era liniștea dinaintea furtunii, care plutea în aer.. O comandă scurtă, ca un fâșâit, se prelinse la poala muntelui. Și, atunci au apărut din hățișurile negre, primele umbre albastre. „ - Răsfirați-vă, băieți, prin tufișuri.. pe după copaci.. și economie la muniție !”, fură primele dispoziții date de căpitan. Urmă însă, o clipă când li se tăie răsuflarea la toți. Trupele
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
din nou urcușuri în coate și genunchi.. pe cursuri de torente, adânci, necălcate de picior de om. Pe versantul estic al Danciului, luna lumina ca ziua. După câteva ceasuri de mers pe malul drept al Bistrei, spre izvoare, și pe sub poalele Ceahlăului, în zorii zilei au ajuns pe valea Bistricioarei. Acolo dădu peste alte trupe de securitate și o luară înapoi pe munte, sub Poiana Mare.. Când priviră spre creasta sură, îi văzură pe milițieni coborând. De sus, de după creastă, milițienii
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
într-un hohot înăbușit. Pe Baltă nu l-a văzut nimeni vreodată plângând. Se închinară toți... gândul purtându-i la Neagu filologul, primul lor camarad căzut, pe Hășmașu Mare. Tudosă și Nechifor și-au aflat mormânt în valea Bistrei, la poalele Ceahlăului. Hămăit de câini.. gata să rupă.. să sfâșie.. se apropia din ce în ce. Într-o fugă bezmetică, și-au dat drumul pe cursul râpos al râului Schitu spre Bistricioara... securiștii pierzându-le urma. Luna era sus... Căpitanul stătea
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
valea adâncă și îngustă, pe cursul prăpăstios râpos al Borcăi. Pe acolo urmăritorii n-aveau îndrăzneala să se avânte. Când, surpriză... se pomeniră față în față cu trupele de securitate din Borca și Fărcașa regrupate. Mulțimea de uniforme albastre, de la poalele Grințieșului, desfășurați în trăgători, întunecau valea. Orice potecă le era tăiată. O luară înapoi.. În trap, pe poteci cunoscute numai de ei, pe scurtături, chiar și cu ochii închiși, gâfâind în coate și în genunchi, se cățărară pe povârnișuri abrupte
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
scurte. Încet-încet.. întunericul începu a se destrăma.. Dimineața începu a se ivi vânătă din scame de nori. „.. Frații Arnăuțoiu au fost capturați... frații Arnăuțoiu.. !” îi reveni în minte știrea de la „Vocea Americii”. Cu gândul la mama lui, Baltă coborâ până la poalele Grințieșului, de unde începe pădurea. Luna plină lumina toată valea ca ziua. Pe fundul văii, largi Bistrița calmă, își urma cursul liniștit, cu un clipocit monoton, sclipind în bătaia lunii, ca o platoșă de argint. O liniște grea apăsa toată valea
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Luna plină lumina toată valea ca ziua. Pe fundul văii, largi Bistrița calmă, își urma cursul liniștit, cu un clipocit monoton, sclipind în bătaia lunii, ca o platoșă de argint. O liniște grea apăsa toată valea. Poiana Teiului zăcea la poalele Stânișoarei, într-un somn adânc.. ca de mormânt. Trebuia sa ajungă la căsuța albă, străjuită de trei brazi... să-și vadă mama. Poate o vede trebăluind prin ogradă, dar, mai era până la ziuă. Știa că șopronul, cotețele, șura.. erau tixite
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
de misiunea care și-o asumaseră, cu cinstea omului de la munte. „Doamne, iartă-mă !.. Mai mult de atât, nam putut face..!” și își făcu cruce de mai multe ori, până să-și simtă sufletul ușurat... Deodată, un ăuit, pornit de sub poalele Stânișoarei, de unde începe pădurea, despică cu jale valea Bistriței. Toți milițienii tresăriră, și se priviră cu frică.. de lup în ochi. „Hau-hauuu... hau-hauuu.. !”, întâi mai încet, apoi mai tare și mai tare, cu ecouri prelungi, înmulțite de văile Bistriței... „ - Oare
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
îndurerare, stătea neclintită și mută, pe la porți... numai ochii le rătăceau a neliniște, de la unul la altul, căutând parcă să pătrundă ceea ce se ascundea sub frunțile lor, posomorâte și încrâncenate... Căsuțele mici și albe, ascunse printre copaci, din satul de la poala Stânișoarei, erau triste... păreau că lăcrimează și ele, după tihna de altădată... Cât.. despre feciorul lui Tudor și al Anghelinei din Poiana Teiului, „luptătorul din munți”.. nu se mai auzi.. trecu în legendă... ...Trecuse demult de miezul nopții, se schimba
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
devină obiectul unei proxime levitații. Recitesc Fedon și mă regăsesc, febril, în ultima zi de viață a lui Socrate. Mozaicul din Sulmona Azi m-am întors din nou cu gândul la vila din Sulmona, de lângă sanctuarul lui Hercule Curinul, la poalele Muntelui Morrone. Păstrez încă vie în memorie amintirea figurilor geometrice ale mozaicului din piscină: un cerc înscris în pătrat, apoi felurite motive decorative și peștii fantastici ce par să danseze vioi de jur împrejur. Peștii din mozaic, cu gesturi aproape
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
aud pașii furișați, amușinând în preajma mea. Nu pot să-mi înfrânez frica, oricât m-aș strădui. Probabil că sunt doar niște fantasme. Am aceeași spaimă ca atunci când eram copil, la Sulmona. Fugeam de-acasă și mă ascundeam printre tufe, la poalele muntelui Morrone, așteptând încordat să văd dacă mă urmărește cineva. Mi-era teamă, dar senzația aceea, de a percepe pe cineva nevăzut în preajmă, îmi plăcea; se petrecea la fel când zăream vipere verzui pe lângă altarul lui Hercule Curinul. Mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
cadrului înconjurător. Când am început să caut obiectul acela, imediat s-au petrecut niște transformări fantastice. De exemplu, o imensă materie albă - un fel de praf cosmic - s-a acumulat în mare cantitate peste ascunzătoarea presupusă, formând un deal. La poalele lui erau stânci de calcar greu de străpuns. Se putea observa cum relieful se preschimba în funcție de rezistența pe care trebuia să o opună. În momentul în care reușeai să străpungi un strat anume, imediat dedesubt se cristaliza un altul mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
e surprins de cântarea orfică înainte să se fi trezit bine, insul acela e menit morții. Și datorită acestui motiv, cum sunt foarte superstițios, am luat obiceiul să mă scol cât mai devreme și să mă preumblu pe poteca de la poalele colinei. Azi am întâlnit patru pui de lup care se rătăciseră; m-au urmat - tot jucându-se fără grijă între ei - până acasă. Câinele meu, când i-a văzut, mai întâi i-a mirosit, pe urmă i-a gonit către
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
brădui mărunți; Tot din văi în văi, Pri brazi mărunței. Dar ei nu m-au luat Ca pe alte lemne; Și ei m-au luat Tot din vale-n vale, Cu cetina-n cale Să le fiu de jale; Cu poale lăsate, A jale de moarte. Eu dacă știam, Nu mai răsăream; Eu de-aș fi știut, N-aș mai fi crescut. Când m-au doborât, Pe min’ m-au mințit, C-au zis că m-or pune Zână la fântână
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
și activități nu erau accesibile românilor. Multe din localități au rezonanță istorică cum ar fi de exemplu satul Grușevo unde odinioară s- a aflat Mănăstirea Peri. Locuitori români se mai află În apropierea graniței cu Slovacia și În satele de la poalele Munților Păduroși. Comunitatea românilor din Transcarpatia se bucură de toate drepturile sub raport cultural, politic și social, În instituții Înființate și atribuite populației românești. Sub raportul condițiilor de Învățământ În Transcarpatia funcționează 12 școli cu predare În limba română iar
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
de la Mara”, cum a fost numit Ilie Lazăr, a fost arestat În 1947 și judecat În procesul Maniu, după care a executat 17 ani de detenție. S-a stins din viață la 6 noiembrie 1976. Biserica Albă, sat așezat la poalele unui deal Împădurit de lângă Tisa, a aparținut din cele mai vechi timpuri nepoților lui Dragoș. Prima mențiune datează din anul 1373. Peste un secol, Dragffi Încearcă să pună stăpânire pe proprietățile comunei, dar protestul moșnenilor locali obligă autoritățile să decidă
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
trimit la spațiul navigabil al marinarului sau al cuceritorului (pontos: spațiu și cale, pelagos: întindere de apă și spectacol al acestei întinderi), semnalând niște aspecte cotidiene din viața unui popor care locuiește într-o țară maritimă. Cât privește termenul kolpos (poală, sân), acesta desemnează un golf de dimensiuni mai mici sau mai mari, sugerând o reprezentare a unei mări (mame) protectoare, matrice primordială. Uneori, denumirea scoate în evidență o asociere a spațiului cu rolul dominant al unui popor care îl folosește
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
la dezvoltarea metalurgiei și ulterior a siderurgiei. Tradițiile vechi și elemente de tehnologie a fierului s-au păstrat În locurile unde au fost construite primele furnale În zonele cu bogate zăcăminte de minereuri de fier la: Bocșa - oraș situat la poalele Munților Dognecea-(1719), Toplița, pe Valea Cernei (1754) și la Govăjdie (1810), la poalele Munților Poiana Ruscă. Uzinele de fier de la Hunedoara au fost construite În anul 1882 pe baza zăcămintelor bogate de minereuri exploatate În Munții Poiana Ruscă. La
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
fierului s-au păstrat În locurile unde au fost construite primele furnale În zonele cu bogate zăcăminte de minereuri de fier la: Bocșa - oraș situat la poalele Munților Dognecea-(1719), Toplița, pe Valea Cernei (1754) și la Govăjdie (1810), la poalele Munților Poiana Ruscă. Uzinele de fier de la Hunedoara au fost construite În anul 1882 pe baza zăcămintelor bogate de minereuri exploatate În Munții Poiana Ruscă. La sfârșitul secolului al XIX-lea au fost construite funiculare și căi ferate Înguste pentru
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
noastră, În minele Ghelari și Teliuc, din estul munților Poiana Ruscă. Alte zăcăminte mai mici, s-au exploatat la Ocna de Fier În Munții Dognecea, la Lueta În Munții Harghita și la Băișoara și Căpușu Mic, În județul Cluj (la poalele Munților Apuseni). În urma unor cercetări geologice au fost descoperite noi zăcăminte de minereuri de fier, cum sunt cele de mare adâncime de la Palazu Mare (județul Constanța). Cu toate acestea rezervele noastre naționale sunt insuficiente fiind nevoiți să importăm cantități Însemnate
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
depresii psihice. ...Orașul Baia de Aramă, din județul Mehedinți, a primit acest nume În perioada medievală de la ocupația principală a locuitorilor care extrăgeau cuprul din minele din Împrejurimi. Fiind situat Într-o depresiune de contact Între Subcarpații Getici și Podișul Mehedinți, la poalele Munților Mehedinți, orașul a evoluat datorită activității miniere, acum abandonată. Termenul “baie” este sinonim cu “mină”, de aici derivând și numele de “băieși” = mineri. Dovezile arheologice conduc la ideea că exploatările de cupru de aici datează din vremea sciților și
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
conduc la ideea că exploatările de cupru de aici datează din vremea sciților și dacilor! ...În Munții Apuseni, Întâlnim toponime (nume de localități) miniere ca diminutive, cum ar fi “Băița (Bihorului)”, adică o mină mai mică. ...În județul Maramureș, la poalele Munților Gutâi Întâlnim localitatea minieră Băița, parte a orașului Tăuții-Măgherăuș dar și, comuna Băița de sub Codru, aflată la poalele Dealului Codru În sud-vestul județului, ambele localități cu rezonanță minieră (aur și alte neferoase, inclusiv cupru). Numele localităților maramureșene Băiuț sau
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
toponime (nume de localități) miniere ca diminutive, cum ar fi “Băița (Bihorului)”, adică o mină mai mică. ...În județul Maramureș, la poalele Munților Gutâi Întâlnim localitatea minieră Băița, parte a orașului Tăuții-Măgherăuș dar și, comuna Băița de sub Codru, aflată la poalele Dealului Codru În sud-vestul județului, ambele localități cu rezonanță minieră (aur și alte neferoase, inclusiv cupru). Numele localităților maramureșene Băiuț sau Baia-Borșa, sunt derivate tot din activitatea minieră... ...În județul Iași există satul Arama, În comuna Coarnele Caprei. Acest sat
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
cine-i va fi soț sau soție și nu greșea niciodată. Fetele din acele timpuri și-o aminteau totdeauna pe mătușa Lina. O fată din sat avea 13 ani când femeia rromă i-a zis să-și coasă În colțul poalei o rădăcină de la o plantă, pe care ea o numea rădăcina dragostei și toți băieții numai pe ea o vor iubi. Fata a primit de la ea rădăcina respectivă. Fata a procedat exact cum i-a indicat ghicitoarea. Mergea foarte mândră
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
frumusețea pădurii virgine, care revenise, după multe insistențe, aborigenilor, la finele secolului al XX-lea. Deasupra coronamentului, Skyrail este un serviciu de telecabină instalată lângă Cairns (114 telecabine și două stații) care acoperă un traseu de 7,5 km de la poalele Munților MacAllster până la Kuranda. Aborigenii din inima pădurii, ca și strămoșii lor din secolele Îndepărtate adună fructe, rădăcini, miere și vânează canguri, emu și păsări sălbatice. De la Înălțimea arborilor seculari admirăm pădurea și pe locuitorii acesteia, fără a-i deranja
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]