6,020 matches
-
indistincte și potențiale” (V. Lovinescu), apte de a deveni Cosmos: „Cetate.../ Odihnă multă ai avut/s-arunci năvoade în noianul veșniciei./ Pescuit-ai frământări din ape fără fund? [s.n.]” se-ntreabă Zeul. în Cruciada copiilor, apa stătută, „fierea bălților”, zemuirea primordială, bântuită de taine și mituri, germinează puii de balaur. Balaurul, arhetip teriomorf fundamental (Gilbert Durand ), tutelează aici, paradoxal, lipsa oricărei soluții: „Se poate spune că orice miraculos teratologic e un miraculos totalizant și că această totalizare simbolizează întotdeauna puterea fastă
Poetica apei în teatrul blagian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Elena Agachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1379]
-
Nimic nu mi-e strein,/și numai marea îmi lipsește.” (Zamolxe: 3, s.n.) Cu toate acestea drama lui este lipsa armoniei: „Și numai marea îmi lipsește”. Lumea nu este completă fără acest simbol al misterelor, al intangibilului, al destinului: „înghițitoarea primordială” (M. Bonaparte), oglindă celestă, ea este, deopotrivă refugiu și mormânt.
Poetica apei în teatrul blagian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Elena Agachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1379]
-
Doar revelația supremă a certitudinii că individul este perisabil, iar umanitatea rămâne perenă, că viață și moarte sunt două trepte necesar complementare (Matca), poate reda Omului libertatea absolută, în spirit sartre-ian: (Ființă și neant). Opțiunile FIINȚEI vizează valorile și sensurile primordiale, asumate prin alegerea Sinelui, modul specific în care vrea să existe („în-Sine” și „Pentru-Sine”). în elanul conștiinței, observând ceea ce nu suntem, ne alegem permanent ca ființă care privește ființa noastră de altădată și se deplasează către acea ființă în care
Avatarii conştiinţei-de-sine. De la existenţialismul kierkegaardian la parabola literară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Dorina Apetrei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1380]
-
la începuturile lui, în acea formă prenatală a apelor amniotice, placentare, ce sintetizează elemente ale genezei universale, și - astfel - FIINȚA să se poată integra definitiv patriei cosmice căreia îi aparține. Cu povara eului socializat, orice tendință de recuperare a stării primordiale este sortită eșecului. De aceea condiția depersonalizării, în sensul negării a ceea ce este, printr-o voință exterioară lui, adeseori numită predestinare, se conturează ca primă treaptă în inițierea lui Iona, marcată inițial de pierderea identității, de neantizare: Aplecându-se peste
Avatarii conştiinţei-de-sine. De la existenţialismul kierkegaardian la parabola literară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Dorina Apetrei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1380]
-
cu baza în sus, astfel cu cât personajul caută să se elibereze din abdomenul primului pește, cu atât descoperă interiorul altora, explorând abisalitatea spiritului până la esența omului, care este conștiința-de-sine, redescoperirea dublului din noi ce ne reîntregește, ne redă stării primordiale, dinaintea păcatului biblic: , adică te depărtezi de archaeus-ul tău, care ți-ar confirma sensul valoric al firii. Gemenii nenăscuți vorbesc între ei - aluzie metaforică la pregeneză, la încercarea de a prinde substanță, de a se individualiza într-un alt spațiu
Avatarii conştiinţei-de-sine. De la existenţialismul kierkegaardian la parabola literară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Dorina Apetrei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1380]
-
Simeon Florea Marian și Ion-Aureliu Candrea . Deopotrivă, savantul bulgar Iordan Ivanov a publicat câteva variante prezente în lumea slavă, ajungând la concluzia că sunt mituri de origine bogomilică. Cartojan remarcă două motive mari care structurează acest mit, anume motivul apelor primordiale de pe fundul cărora va fi luată „sămânța de pământ” și motivul creației lumii prin conlucrarea a două ființe opuse prin natura lor. Cel de-al doilea motiv este socotit a fi profund dualist. Atât Dähnhardt cât și Cartojan consideră că
Naraţiune şi dramă în mitologia cosmogonică românească. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
o parte, și în tradițiile mediteraneene, pe de altă parte. De altfel, diferența de mai sus nu privește numai „oboseala lui Dumnezeu”, ci și alte elemente ale scenariului mitic. „îi lipsesc amploarea, măreția cosmogoniilor greacă și biblică. Desigur, Marile Ape primordiale sunt prezente, dar scenariul și personajele mitului sunt mai degrabă modeste: un Dumnezeu care creează împotriva voinței lui, sau la sugestia Diavolului și cu ajutorul lui, și care nu mai știe cum să termine opera; un Diavol care câteodată se arată
Naraţiune şi dramă în mitologia cosmogonică românească. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
originară a mitului prezenta pe Creatorul însuși scufundându-se în adâncul Apelor, sub forma unui animal, pentru a aduce materialul necesar creației Pământului” . La fel de arhaică, însă puțin mai evoluată, este și varianta mitică în care Creatorul se scufundă în apele primordiale sub forma unui animal. Nu știu dacă Eliade a cunoscut faptul că în una din variantele mitului cosmogonic românesc cel care se scufundă pentru a aduce «sămânța de pământ» este Dumnezeu însuși . însă aceste variante arhaice par să nu indice
Naraţiune şi dramă în mitologia cosmogonică românească. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
a devenit posibilă prin transformarea progresivă a auxiliarului theriomorf al lui Dumnezeu în «servitorul» lui, sau tovarășul lui și în cele din urmă în adversarul lui” . Faptul că, în unele variantele mitice sud-est europene, cel care se scufundă în apele primordiale este tocmai diavolul, ne spune că avem de-a face cu o variantă mai târzie, al cărei dramatism ajunge de-a dreptul impresionant. întâmplările dramatice pe care le narează mitul sunt apte să explice unele fenomene greu de explicat altfel
Naraţiune şi dramă în mitologia cosmogonică românească. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
motivul scufundării cosmogonice se corelează cu cel al „pasivității lui Dumnezeu” și cu antagonismul adversarului, toate acestea într-un scenariu destul de dramatic. Insistă mult asupra arhaismului unor motive, așa cum este cel al Dumnezeului creator care se scufundă singur în apele primordiale. La fel de arhaice sunt și ornitomorfia unor ajutoare divine, ornitomorfia diavolului și mai ales motivul consangvinității lui Dumnezeu cu adversarul său în procesul de creație a lumii. De un arhaism aproape pur apare motivul creației lumii prin sacrificiul de sine al
Naraţiune şi dramă în mitologia cosmogonică românească. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
într-o atmosferă de libertate care stimula energiile individuale, în scopul de a procura maximum de bunăstare materială și morală 331. Regăsim astfel, la liberalii conduși de Gheorghe Brătianu, manifestarea tendinței, sesizate de istoriografia actuală, de "resuscitare a genului proxim, primordial" al liberalismului. Din acest punct de vedere, constatăm asemănarea între concepția georgiștilor și cea a neoliberalilor occidentali, care considerau că ieșirea din criza liberalismului presupunea revenirea la vechile concepte ale individualismului și liberei concurențe, pentru a împiedica intervenția inoportună a
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ea și-a rezervat prin lege și cotrolul și îndrumarea culturii loturilor, având dreptul de a deposeda imediat pe cei care s-ar abate. Dacă se dovedește că și proprietatea funciară necesită restricțiuni, diriguire și, la nevoie, expropriere în interes primordial al țării, el nu are nevoie să anunțe noi principii, sau să lărgească pe acele care formează baza Constituției din 1923. Monopolul de stat al comerțului bancar nu numai că rămâne în intreiorul cadrului fixat de principiile de mai sus
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
gen mimetic (Platon), deoarece înfățișează concret, palpabil, imaginea vieții trăite. După Lessing, este singura formă de artă având calitatea de a transforma semnele arbitrare ale limbajului în semne naturale. Considerat astfel, dramaticul se disociază de teatral și aparține în mod primordial textului literar, care reprezintă „partea esențială a dramei” , putând exista cu succes, consideră unii autori, și în afara scenei: „Piesa trebuie să fie frumoasă și să placă, fără ajutorul actorilor și în afara reprezentației” . Textul unei piese de teatru poate oferi satisfacții
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
Cum se poate vedea acum cu limpezime, făptura aceasta galactică e și sursa inconștientă a cărei proiecție multiplicată umple spațiul Poeziei lui Eminescu: făcută strict dintr-o materie „siderică“ și venită tot din „tărâmul palorilor veșnice“, ea reprezintă o stea-înger primordială, din care se vor isca acelea înseilate în marele lui studiu eminescian.) Conform descoperirii lui Jung, „fiecare bărbat poartă cu sine imaginea eternului feminin, nu imaginea unei femei anume, ci a unei femei în genere“. Or, cum am mai arătat
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
sigur că pseudonimul nu era ales întâmplător și că el reprezintă un ieroglif. Și cheia se află, probabil, în Autobiografie. Damian înseamnă, etimologic vorbind, „domesticitul“, „îmblânzitul“, iar Silvestru, „sălbaticul“, „pădurețul“. Cele două părți ale pseudonimului reflectă, de fapt, ființa lui primordială, naturală, supusă civilizării sau, cum el însuși o spune în Autobiografie, acea „sălbăticiune de domesticit“, căzută în mâinile celor adulți. Dar așa-zisul prenume al pseudonimului are și o altă explicație, complementară. Și, pentru că I. Negoițescu era un mare cititor
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
deprins să vorbesc atunci la fel de bine maghiara ca și româna și dintre care n-am mai reîntâlnit-o apoi decât pe Irma, țigancă unguroaică, mai mare ca mine cu vreo doi-trei ani, căpetenia droaiei de pueri, „amanta“ mea, inițiatoarea mea primordială în ale erosului. Ferestrele mărunte ale acestor apartamente dădeau spre canalul Someșului, care mărginea de partea asta ulița, iar de partea cealaltă direct zidurile clădirilor ce se oglindeau în apă. Când cursul apei se întrerupea în vederea asanării, năpădeam toți copiii
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
și R. Weil (1990). Plecând de la cercetări mai vechi, cei doi autori vorbesc de patru factori esențiali ai schimbării: factorul demografic, progresul tehnic, valorile culturale și ideologiile. Element important, remarcat de majoritatea sociologilor, factorul demografic pare a avea un rol primordial în producerea schimbărilor. Astfel, cercetătorii susțin că se poate stabili un raport de interdependență între creșterea demografică și schimbare, în sensul că prima determină o motivație intrinsecă pentru promovarea schimbărilor. Judecând prin prisma evoluțiilor demografice de la noi, considerăm că argumentele
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
avea relevanță sporită pentru acceptarea și promovarea schimbărilor educaționale. Reprezintă un aspect deja constatat că, în general, cadrele didactice care se află spre sfârșitul carierei sunt tributare practicilor tradiționale de educație, altfel spus, manifestă o atitudine refractară față de nou. Argumentul primordial este legat de pericolul ca învățământului să-i fie periclitată tradiția. La polul opus, cadrele didactice tinere, aflate la început de drum în profesia didactică și care au cunoscut, probabil, practicile învechite doar prin prisma experienței de elev, sunt mult
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
asociată de cele mai multe ori cu caracterul legic, ca urmare a generalizării practicilor, ceea ce influențează major organizarea, orientarea și reglarea unui proces. O posibilă clarificare a conceptului ne este oferită și de Dicționarul de Filosofie (1978) care definește principiul drept "izvor primordial, substanță, cauză primară, punct de plecare, bază, temei, teză fundamentală, lege, rezultat al generalizării legilor care guvernează realitatea obiectivă, cunoașterea și acțiunea umană". Această definiție însumează practic esența principiului, cauzele și rațiunea sa de a fi. Principiile schimbării educaționale exprimă
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
din exterior. Dacă am acceptat că schimbarea educațională poate fi inițiată și la nivelul intern al școlii, atunci acțiunea în sensul promovării acesteia se impune ca principiu fundamental, devenind astfel cheia ce asigură eficiența procesului de schimbare educațională. Un element primordial în realizarea acestui principiu îl constituie, în opinia noastră, conștientizarea necesității schimbării, pentru aceasta fiind nevoie, în primul rând, de înțelegerea profundă a caracteristicilor sale esențiale. Am putea delimita în acest sens cel puțin trei etape: a) perceperea clară a
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
care se va realiza schimbarea, conform cerințelor interne ale acesteia. Mai mult decât atât, este situația fericită în care riscul de a se declanșa rezistențe la schimbare este aproape minim. Rezultatele cercetărilor întreprinse de specialiștii din domeniul sociologiei organizațiilor sunt primordiale în încercarea de a ne explica mecanismele schimbărilor la nivel organizațional. Iată o sinteză a principalelor caracteristici ale acestora, reflectate în opinia Mihaelei Vlăsceanu (2003, p. 210): 1. sursa schimbărilor poate exista la nivel intraorganizațional sau în exteriorul acesteia (mediu
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
limitează considerabil viabilitatea experiențelor anterioare în materie de management. Acestea se dovedesc inadecvate și insuficiente pentru a facilita adaptarea organizațiilor la noile schimbări. Se poate vorbi astfel de conturarea unui paradox. De regulă, suntem obișnuiți să considerăm experiența un factor primordial pentru reușita unui demers, suplinind de multe ori informațiile. Lipsa experienței poate duce la eșec sau poate întârzia adoptarea unor strategii. Astăzi, însă, valoarea experienței anterioare, departe de a fi total contestată, pare a fi diminuată. Ea putea fi considerată
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
necesare îndeplinirii țintelor strategice, se stabilesc termenele și etapele ce urmează a fi parcurse, se specifică principalele rezultate așteptate. a) Deși gama opțiunilor strategice poate fi destul de largă, accentul va fi pus pe patru mari opțiuni strategice, delimitate în funcție de domeniile primordiale ale organizației școlare: * Dezvoltarea curriculară; * Dezvoltarea resurselor umane; * Atragerea de resurse financiare și dezvoltarea resurselor materiale; * Dezvoltarea relațiilor comunitare. Datorită resurselor limitate de care dispun în general școlile, se va evita combinarea acestor opțiuni, indicându-se prioritățile de utilizare a
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
unde Tunetul, forța supremă a fertilității, care poate readuce viața în tărâmul pustiu, rostește cele trei porunci : "dă, ai compasiune, ține-te în frâu". Toate trei sunt încălcate, drept care ne găsim pe ultimul țărm, împreună cu poetul, care are dinainte marea primordială, dar nu se poate bucura de ea. El privește înapoi, într-o suită de citate care mai de care mai diferite, repetă poruncile zadarnice ale tunetului și se dă bătut. Viața nu poate câștiga. Poemul întreg este un strigăt de
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
optică sau vizuală este în multe privințe diferită de cea fizică, se supune doar parțial legilor opticii, că ea depinde de modul obiectiv de constituire în sine a obiectului de reflectat. Astfel a rezultat că, în reflectarea obiectelor o importanță primordială o au mișcările și acțiunile senzorio-motorii, integrarea kinestezică care anterior apăreau ca proprii reflectării imanente. Deci reflectarea obiectelor se face prin și cu ajutorul mișcărilor. Helmholtz a mai reușit să facă o descoperire interesantă atunci când a evidențiat rolul experienței anterioare, realizată
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]