5,217 matches
-
carte are menirea de a te face să câștigi abilitatea de a manipula și de a aplica tehnica calculelor cu rapiditate, acuratețe și încredere ("24-FUN", 2007). Constituentul nominal precedat de indiferent de poate fi dezvoltat printr-o propoziție introdusă de pronumele relativ fără antecedent cine/ce, dar numai în N sau Ac11: (29) Indiferent de cine îi va lua locul, va fi sigur mai bine (30) Indiferent de ce s-a întâmplat între voi, eu rămân prieten cu amândoi (31) Indiferent de ce
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
44) Copiii care suferă de sindromul deficitului de atenție (ADHD) sunt mai predispuși la supraponderalitate indiferent dacă urmează sau nu un tratament medicamentos ("Adevărul Magazin de Duminică", 69, 9-10.VIII.2008). 5.1.2. Indiferent (de) + propoziție introdusă printr-un pronume sau adverb relativ fără antecedent (ce, cine, care, unde, cum, când, cât), fără restricții privind poziția sintactică intrapropozițională a acestuia 14 - ca în (21) - (27) sau în: (45) Iau 500 de dolari pe oră indiferent ce decid acești cretini de
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
germană, franceză), să se adapteze repede, să aibă abilități de relaționare cu clienții și o atitudine de tipul "eu sunt dispus să fac" (EZ, 31.III.2008). 5.2. Structurile propoziționale (de regulă cu predicatul la condițional) introduse prin indefinitele (pronume, adjective sau adverbe) compuse cu ori- (oricine, oricare, orice, oricum, oricât, oriunde, oricând), ca în (22') - (28') supra sau în (60), pot fi considerate realizări standard ale CI și se întâlnesc în special în registrul înalt al limbii: (60) Orice
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
vedere al factivității (vezi și Gorăscu 2007). 7 Cf. Jakobson (1963). 8 Cf. Vasiliu (1978: 50−51, 66−69), pentru premisele logico-semantice ale acestui tip de convertibilitate. 9 Adoptăm și adaptăm aici termenii utilizați pentru distingerea celor două tipuri de pronume personal, persoana I plural: noi inclusiv (cu includerea alocutorului) vs noi exclusiv (cu excluderea acestuia). 10 Vezi supra, 2, comentariul legat de acuratețea terminologică. 11 Definițiile clasicizate ale echivalenței logico-semantice (cf. Carnap 1960, Vasiliu 1978) au în vedere doar planul
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
1775-1851), pictor și gravor britanic. 30 Autobuz (ital.) 31 Fabrică de jucării din Arad. 32 Magistrat italian anti-Mafia, asasinat la Palermo în 1992. 33 Caracatița (ital.) - denumire dată mafiei, în serialul cu același nume. 34 Persoana a treia, singular, a pronumelui personal, folosită ca pronume de politețe. 35 Traseu format de lavă din craterul vulcanului Stromboli până în mare. 36 Piața rușinii (ital.) 37 Literar, al dente înseamnă la dinți; pastele pregătite al dente sunt cele care rămân ferme, nu se înmoaie
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
britanic. 30 Autobuz (ital.) 31 Fabrică de jucării din Arad. 32 Magistrat italian anti-Mafia, asasinat la Palermo în 1992. 33 Caracatița (ital.) - denumire dată mafiei, în serialul cu același nume. 34 Persoana a treia, singular, a pronumelui personal, folosită ca pronume de politețe. 35 Traseu format de lavă din craterul vulcanului Stromboli până în mare. 36 Piața rușinii (ital.) 37 Literar, al dente înseamnă la dinți; pastele pregătite al dente sunt cele care rămân ferme, nu se înmoaie foarte mult. 38 O
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
se poate realiza și folosind modalități ca: repetarea cuvintelor și ideilor cheie, folosirea prenumelor care determină substantive din propoziția precedentă, folosirea cuvintelor și sintagmelor de legătură etc. În loc să folosim aceleași substantive propoziție după propoziție, în unele propoziții le înlocuim cu pronume. De exemplu: el, ea, aceasta, ei, pot reprezenta oameni, lucruri, idei dintr-o propoziție sau paragraf precedent. Procedeul este eficient, însă necesită antecedente bine definite. Un alt mod de tranziție este repetarea cuvintelor și ideilor cheie. În paragraful ce urmează
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
ar fi posibil, probabil, uneori, de obicei, adesea, frecvent Reținere, rezervă față de un punct de vedere Exprimarea îndoielii sau a reținerii de a adopta un punct de vedere clar aparent, se pare, relativ etc. Anaforă Utilizarea repetată și excesivă a pronumelor mai degrabă decât referințele directe, lucru ce face mai dificil de urmărit conținutul el, ea, asta, primul, ultimul, altul, ei, ele Utilizarea cuvintelor și expresiilor din acest dicționar oferă cercetătorului posibilitatea de a identifica și evalua starea vagă de cunoaștere
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
umbrelor un excedent de tensiune psihică. Insert involuntar și, adeseori, insesizabil, autoportretul creează o asimetrie plină de vigoare În jurul căreia se ordonează jurnalul intim Însuși. Autoportretul trimite automat la ideea de persoană, de autor și, firește, de eu. Însă atotputernicia pronumelui personal eu nu e componenta psihanalitică a actului creator, ci semnul unei prezențe obiective. O obiectivitate pe cât de discutabilă, pe atât de inutilă. Pentru că, așa cum observa Eric Marty, „autorul se află În insolubila situație paradoxală de a scrie pentru el
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
fiind aceeași, tulburări de organizare spațio temporală și ale analizei și sintezei corticale. Distorsiunile privind omisiunile și substituirile de litere, silabe, mai ales cele finale ale cuvintelor (cum ar fi: che-chi, ghe-ghi, ce ci, ge-gi) diftongi sau cuvinte (conjuncții, prepoziții, pronume), toate acestea se datorează similitudinii de formă și sens, insuficienței capacității de analiză optică a cuvântului scris sau de analiză fonetică a celui auzit, cât și unui deficit de sinteză acustică, cuplat cu deficiență de atenție și memorie auditivă. Asemenea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
LIMBII ROMÂNE / 87 Repere teoretice / 87 III.1. Concepte operaționale / 87 III.2. Părțile de vorbire/ clasele semantico-gramaticale elemente de specificitate / 92 III. 2.1. Substantivul / 92 III.2.2. Articolul / 96 III.2.3. Adjectivul / 98 III.2.4. Pronumele / 100 III.2.5. Numeralul / 104 III.2.6. Verbul / 108 III.2.7. Adverbul / 114 III.2.8. Interjecția / 117 III.2.9. Prepoziția / 119 III.2.10. Conjuncția / 120 Aplicații / 121 IV. NIVELUL SINTACTIC AL LIMBII ROMÂNE / 141
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
conținuturi de tipul: Vocale și consoane, Corespondența sunet/ sunete literă/ grup de litere, Scrierea cuvintelor care conțin [anumiți] diftongi, respectiv vocale în hiat, Cuvinte cu înțeles asemănător, Cuvinte cu înțeles opus, Cuvinte cu aceeași formă și sens diferit, Substantivul, Adjectivul, Pronumele, Numeralul, Verbul, Subiectul, Predicatul, Atributul, Complementul etc.), dar și a comunicării, în general, prin raportare la normele limbii române literare actuale. Reperele teoretice alese spre prezentare se constituie, astfel, în premisă pentru dezvoltări, aprofundări ale subiectelor subsumate teoriei limbii române
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
hiat se despart: hi-at, i-e, a-le-e. I.6. Semnele de ortografie și de punctuație Semnele de ortografie (cf. DOOM, 2005; Dimitriu, 2004; Bertea, 1993 etc.) din limba română sunt: * cratima: valorificată în contexte obligatorii sau facultative de diferite tipuri: * pronume personal/ reflexiv, formă neaccentuată + verb auxiliar: i-a spus, s-au dus; * pronume personal/ reflexiv, formă neaccentuată + pronume personal, formă neaccentuată: vi-l amintește, și-o amintește; * verb + pronume personal/ reflexiv, formă neaccentuată: spune-i!, ar lăuda-o, văzându-l
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de punctuație Semnele de ortografie (cf. DOOM, 2005; Dimitriu, 2004; Bertea, 1993 etc.) din limba română sunt: * cratima: valorificată în contexte obligatorii sau facultative de diferite tipuri: * pronume personal/ reflexiv, formă neaccentuată + verb auxiliar: i-a spus, s-au dus; * pronume personal/ reflexiv, formă neaccentuată + pronume personal, formă neaccentuată: vi-l amintește, și-o amintește; * verb + pronume personal/ reflexiv, formă neaccentuată: spune-i!, ar lăuda-o, văzându-l, gândindu-se; * verb formă inversată: auzit-ai; * verb + pronume personal(e)/ (+) reflexiv, formă
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cf. DOOM, 2005; Dimitriu, 2004; Bertea, 1993 etc.) din limba română sunt: * cratima: valorificată în contexte obligatorii sau facultative de diferite tipuri: * pronume personal/ reflexiv, formă neaccentuată + verb auxiliar: i-a spus, s-au dus; * pronume personal/ reflexiv, formă neaccentuată + pronume personal, formă neaccentuată: vi-l amintește, și-o amintește; * verb + pronume personal/ reflexiv, formă neaccentuată: spune-i!, ar lăuda-o, văzându-l, gândindu-se; * verb formă inversată: auzit-ai; * verb + pronume personal(e)/ (+) reflexiv, formă neaccentuată, structură inversată: văzutu-l-ai, arătatu-li-s-a
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
sunt: * cratima: valorificată în contexte obligatorii sau facultative de diferite tipuri: * pronume personal/ reflexiv, formă neaccentuată + verb auxiliar: i-a spus, s-au dus; * pronume personal/ reflexiv, formă neaccentuată + pronume personal, formă neaccentuată: vi-l amintește, și-o amintește; * verb + pronume personal/ reflexiv, formă neaccentuată: spune-i!, ar lăuda-o, văzându-l, gândindu-se; * verb formă inversată: auzit-ai; * verb + pronume personal(e)/ (+) reflexiv, formă neaccentuată, structură inversată: văzutu-l-ai, arătatu-li-s-a, arătându-le-o, gânditu-s-a; * substantiv + pronume personal, formă neaccentuată
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
spus, s-au dus; * pronume personal/ reflexiv, formă neaccentuată + pronume personal, formă neaccentuată: vi-l amintește, și-o amintește; * verb + pronume personal/ reflexiv, formă neaccentuată: spune-i!, ar lăuda-o, văzându-l, gândindu-se; * verb formă inversată: auzit-ai; * verb + pronume personal(e)/ (+) reflexiv, formă neaccentuată, structură inversată: văzutu-l-ai, arătatu-li-s-a, arătându-le-o, gânditu-s-a; * substantiv + pronume personal, formă neaccentuată: ochii-ți; * substantiv nearticulat + adjectiv pronominal posesiv: soră-ta, tată-său; * prepoziție + pronume personal, formă neaccentuată: împotriva-i; * substantiv neologic
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
o amintește; * verb + pronume personal/ reflexiv, formă neaccentuată: spune-i!, ar lăuda-o, văzându-l, gândindu-se; * verb formă inversată: auzit-ai; * verb + pronume personal(e)/ (+) reflexiv, formă neaccentuată, structură inversată: văzutu-l-ai, arătatu-li-s-a, arătându-le-o, gânditu-s-a; * substantiv + pronume personal, formă neaccentuată: ochii-ți; * substantiv nearticulat + adjectiv pronominal posesiv: soră-ta, tată-său; * prepoziție + pronume personal, formă neaccentuată: împotriva-i; * substantiv neologic + articol hotărât enclitic: show-ul, DVD-ul; * substantiv neologic + desinență de plural: show-uri, DVD-uri; * numeral
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
-se; * verb formă inversată: auzit-ai; * verb + pronume personal(e)/ (+) reflexiv, formă neaccentuată, structură inversată: văzutu-l-ai, arătatu-li-s-a, arătându-le-o, gânditu-s-a; * substantiv + pronume personal, formă neaccentuată: ochii-ți; * substantiv nearticulat + adjectiv pronominal posesiv: soră-ta, tată-său; * prepoziție + pronume personal, formă neaccentuată: împotriva-i; * substantiv neologic + articol hotărât enclitic: show-ul, DVD-ul; * substantiv neologic + desinență de plural: show-uri, DVD-uri; * numeral substantivizat prin articulare cu articol hotărât enclitic: 10-le; * structura numeralelor ordinale și fracționare (scrise cu
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
este reprezentat prin reguli 27 care motivează: * scrierea cu o(prin raportare la tradiție și la originea latină a cuvintelor respective) și pronunțarea cu uinițial semivocalic: oameni, oaie, oaste etc.; * scrierea cu eși pronunțarea ie(cu iinițial semivocalic), în flexiunea pronumelui personal propriu-zis și în conjugarea verbului a fi: eu, el, ei, ele, ești, este, e, eram, erați, erau etc.; * scrierea ea și pronunțarea ia în cazul formei pronominale de persoana a III-a, feminin, singular; * scrierea aglutinată a articolului hotărât
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cap, ochi, pâine, apă, câine, vineri, octombrie, primăvară, soare, lună etc.; adjective propriu-zise care trimit către stări sufletești, însușiri umane, însușiri ale obiectelor (dimensiune, culoare, formă etc.): vesel, trist, roșu, alb, mare, mic, înalt, rotund; adjective pronominale: această, mele etc.; pronume: eu, tu, el, ea etc.; numerale: de la unu până la zece, sută, mie, milion; verbe auxiliare; verbe copulative; verbe predicative care trimit către acțiuni, stări esențiale în existența omului: a avea, a fi, a crede, a mânca, a merge, a sta
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
67: C.F.R., TAROM, plafar, aprozar, bac, O.Z.N., CEDO etc. După cum reiese și din exemplele de mai sus, cuvintele compuse pot fi: substantive (Ștefan cel Mare, Făt-Frumos, an-lumină, bună-credință, untdelemn, fărădelege etc.), adjective (dulce-acrișor, gri-bleu, alb-negru, instructiv-educativ, cumsecade, binemeritat, clarvăzător, cuminte), pronume (Luminăția Voastră, ceea ce, Măria-Ta, oricine, fiecare, orișicare, dumneata, dumnealui), numerale (o sută trei, câte trei, de trei ori, douăzeci, unsprezece, câteșipatru), verbe (a binedispune, a binevoi, a scurtcircuita, a binecuvânta), adverbe (ici-colo, desigur, bineînțeles, deloc, altfel, devreme, niciodată), prepoziții
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
prin trecerea dintr-o clasă semantico-gramaticală în alta): * ghidușul, un ghiduș, cel ghiduș, pe ghiduș, doi ghiduși, celălalt ghiduș etc. = substantiv < adjectivul ghiduș; * of-ul, un of = substantiv < interjecția of; * un intrând = substantiv < verbul la gerunziu intrând; * niște nimicuri = substantiv < pronumele negativ nimic; * [copac] înflorit = adjectiv < verbul la participiu înflorit; * [mână] tremurândă = adjectiv < verbul la gerunziu tremurând; * [copiii] aceștia = adjectiv pronominal demonstrativ < pronumele demonstrativ aceștia; * ajutor! = interjecție < substantivul ajutor; * a hăi = verb < interjecția hăi; * [desenează] atent = adverb < adjectivul atent; * deasupra [cărții
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ghiduș; * of-ul, un of = substantiv < interjecția of; * un intrând = substantiv < verbul la gerunziu intrând; * niște nimicuri = substantiv < pronumele negativ nimic; * [copac] înflorit = adjectiv < verbul la participiu înflorit; * [mână] tremurândă = adjectiv < verbul la gerunziu tremurând; * [copiii] aceștia = adjectiv pronominal demonstrativ < pronumele demonstrativ aceștia; * ajutor! = interjecție < substantivul ajutor; * a hăi = verb < interjecția hăi; * [desenează] atent = adverb < adjectivul atent; * deasupra [cărții] = prepoziție < adverbul deasupra; * grație [lor] = prepoziție < substantivul grație etc. Exemple de cuvinte formate prin conversiune intramorfologică (prin trecerea unui cuvânt dintr-o
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
opuse contextualizate: [băiat] înalt scund; [sunet] înalt jos etc.). Ca și în cazul sinonimelor, se remarcă prezența perechilor antinomice în cadrul majorității claselor semantico-gramaticale; se disting, astfel: substantive antonime (bunătate răutate), adjective antonime (bun rău), verbe antonime (a veni a pleca), pronume antonime (toți nici unul), adverbe antonime (bine rău), interjecții antonime (ura! vai!), conjuncții antonime (și nici), prepoziții antonime (cu fără). (c) Omonimia este relația dintre unități lexicale caracterizate prin identitate la nivelul formei și diferență în plan etimologic și la nivel
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]