5,689 matches
-
cazul a murit după evenimentele politice de la 1888, fiindcă în anii din urmă ai vieții lui își complectase cupletul politic cu un număr de versuri privitoare la aceste evenimente: „Paisprezece martie / Iancu Brătianu / S-a dus la Palat / Și a protestat“8. Un alt nume care a circulat mult, pe care îl întâlneai în polemici, în presă, prin întrunirile publice era numele lui Popa Tache. Popa Tache din Verde - fiindcă mai târziu am mai avut alți doi Popa Tache politicieni: Popa
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cei doi, cu mult anterioare pamfletului lui Sorin Toma. Mai exact, de la o definiție formulată de Arghezi într-un joc de cuvinte încrucișate, despre „Influența poeziei lui A. Toma”. La dezlegare ieșea cuvîntul „atomică”, adică infimă. Arghezi ar mai fi protestat coroziv, în „Semnalul”, contra lecturii piesei Seringa, fără avizul său, în sindicatul artiștilor, scriitorilor și ziariștilor. Pregătit minuțios și anticipat de un articol din „Contemporanul” (neaprobat de nimeni din redacție), în care A. Toma, „tovarășul de drum” al comuniștilor, era
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
au lepădat de el. *Ieri, un tip beat se indigna că niște „afurisiți de copii” îi spuneau „poteră” patrulei militare de pe peronul gării. În replică, „afurisiții” l-au făcut „prost și urît”. „Nu se poate să am amîndouă calitățile!”, a protestat tipul, care, probabil, în acel moment, se credea Nastratin Hogea. În adolescență, cel mai mare număr de ore mi l-am ocupat cu gînduri de dragoste. De pe marginea cărților plonjam în lungi și năucitoare reverii. Acum, cel mai mare număr
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de toate?”, și-a exagerat el nemulțumirea. „N-am știut că te interesează, șefule”, i-a răspuns, vădit derutat, Vasile. „Să știi, tovarășu’ Sp., să știi, că de asta te plătește - și încă bine - redacția!” Ofensat, Sp. a dat să protesteze. „Din clipa asta nu mai am ce discuta cu dumneata”, l-a întrerupt R.C. „Mîine, cel tîrziu poimîine, îmi aduci recenzia. Am terminat. Hai, fuguța, la treabă!” „Bine, șefule”, a răspuns moale, cel expediat. Apoi, după o clipă de ezitare
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
recurgînd la justificări puerile, care-i trădau interesele, unor simpli veleitari. Afectați mai puțin de atari „manevre”, Sp. și A. s-au prefăcut mereu că nu le văd. Acum, călcat dureros pe coadă, ultimul înțelege, în sfîrșit, că trebuie să protesteze: „Uite, bătrîne - îmi zice - «numele importante» pe care mi le impune: Tărniceru, Voisei, Ciorcilă, Pasăre!” *„L’homme fort se tait et s’en va” (Alain). Vorbesc prea mult, deci nu sînt. *Azi, recitind propoziția de mai sus, simt că trebuie
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
să-i întrerupi și să-i întrebi: „Da’ cine ești, la urma urmelor, tu?” Nu poți! Carol Isac, împreună cu care am trecut în revistă „perlele” jockey-ului, era deopotrivă stupefiat și indignat. Crede însă că nu mai e nimic de făcut: „Protestezi în chestiunea chimiei (a poluării chimice - n.m.), atingi «Familia»; faci caz de competență, te poți alege cu un șut în fund...” Dacă i s-ar „aplica”, el, Carol, are față de mine o șansă în plus de a termina cu umilința
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
lucrez nimic”, mi-a spus. „N-am chef, nu mai pot. Ca să poți, ar trebui să aștepți ceva, să speri în ceva, să gîndești la ceva. Or, eu nu aștept, nu sper, nu gîndesc la nimic. Vegetez...” Altădată aș fi protestat, aș fi contrazis-o, aș fi îndemnat-o „să ridice steagul”, aș fi mințit-o că poate mai mult, că se apreciază greșit. De data asta însă n-am fost capabil de așa ceva. Pur și simplu, am plecat ochii și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Oameni care tînjesc după o portocală, o cafea, „penuria absurdă” din magazinele de orice fel, frica de a comunica deschis: acum, cică, primește scrisori prudente, compuse pentru ochii nimănui. Pur retorică, întrebarea pe care și o pune e: „De ce nu protestează, de ce nu se revoltă oamenii aceștia?” Nu se poate să nu Te uimești, Doamne, de ceea ce ai făcut Tu însuți, de unduirea ierbii, de foșnetul copacilor, de clipocitul apelor, de mișcarea a tot ceea ce este viu, aleargă, saltă, zboară! *„Greșeala
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
în situații complicate”. Nu s-a rezumat la vorbe, ci chiar a plîns de-a binelea. În fine, ca o explicație a faptului că mi se confesează cu asemenea lucruri, mi-a făcut complimentul că eu sînt „Socratele” său. Am protestat: nu bănuiește cît mă împovărează uneori acest titlu! Dacă aș face muncă de îndrumare literară, aș pune, pe peretele din spatele meu, pentru cei nerăbdători să debuteze, ca să mă scutesc de repetiții, acest text de Nicolae Iorga (din O luptă literară
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
înțelesul de forțat. Eu i-am apărat pe cei doi, neputînd să cred că exemplele date ar putea fi exacte. El a tresărit și a crîșcat din dinți: nu-i place să-i fie pus cuvîntul la îndoială! N-a protestat, ci a mai dat un exemplu: pe Constantin Rădulescu-Motru, în scrierile căruia G. Pienescu a depistat sute de construcții greșite. I-am replicat că nu pentru stil îl citim noi pe Rădulescu-Motru, ci pentru idei. „Totuși există o legătură între
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
creștere! Ascultîndu-i pe cei implicați în interviu, mi-au sărit în... urechi cîteva diferențe „stilistice”: între D.P. și N.C.M. (acesta mult mai sigur în dialog, mai „stăpîn pe sine”); între D.P. și L.P. (care, nepotrivit, vorbind ca la seminar, a protestat împotriva „manipulării așa-zisei «sinecdoci totalitare»”, adică a afirmației propagandistice că nu numai Partidul sau o parte din el dorește realegerea „Tovarășului”, ci întreg poporul). Cînd ai o atare ocazie, trebuie spus direct, nu îmbîrligat! *Apropo de arta „prafului în
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
35 Telefonați-mi. Ella Istratty 34 Date fiind sarcinile de serviciu prea mari, nu am putut onora această invitație. Bine Înțeles, mi-a părut rău. Dar cum unii colegi se obișnuiseră cu ideea că știu să „trag” și că nu protestez, au crezut că e normal să fie așa. Prețul entuziasmului, pe care l-am plătit peste ani, a fost foarte scump: ischemie de trunchi cerebral, cu leșin și căderi pe stradă, inconștient, „cules” de Salvare și dus la spital. 35
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
directoarea Liceului „Nicu Gane”. 507 Simțindu-se frustrat că nu i-a apărut numele alături de ceilalți autori ai Monografiei Liceului „N. Gane” cu prilejul Centenarului, mai ales că i s-a folosit o parte din material, ștefan S. Gorovei a protestat În „Cronica”, În virtutea dreptului la replică. Normal era să fi răspuns ceilalți autori, dar anumite foruri sucevene au hotărât să se pună capăt polemicii, printr-un articol al directoarei, ceea ce, după părerea noastră, nu era just. 508 Profesor la Liceul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
care denunță arestarea abuzivă a acestui grup). Existența unor grupuri pare evidentă, deși nimic nu ne indică importanța lor numerică și durata lor în timp, în cazul apărării unor interese socioprofesionale: Grupul 777, format din chelneri, bucătari și recepționeri care protestează în septembrie 1979 contra samavolniciilor Securității în industria turismului, Grupul asistenților medicali, [martie aprilie] 1980, retrogradați prin suprimarea titlului, Un grup de artiști, aprilie 1980, Un grup de șoferi români «VOLAN» [vara] 1984, Un grup de șoferi din RFG, martie
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
activă, individuală sau de grup, atunci când apar semnături colective. în ultimă instanță, ascultătorii Europei Libere ajung să simtă acest post nu doar ca al lor, ci și ca un radio al opoziției. El le oferă posibilitatea de a critica, a protesta, de a mobiliza concetățenii și de a-și elibera în acest fel frustrările: Personal consider că dvs. nici nu vă dați seama ce înseamnă postul dvs. de radio pentru noi, deoarece într-o țară în care nicio altă opinie politică
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
câțiva domni de la Securitatea din Timișoara, împreună cu milițianul din gară, care ne-au cerut biletele și buletinele la toți, inclusiv soțului meu, după care am fost invitați să coborâm și să-i urmăm la postul de miliție din gară. Am protestat cu toții împotriva acestui act ilegal, am întrebat de ce suntem dați jos din tren, dar nu am primit niciun fel de explicație. La postul de miliție din gară am dat pe rând declarații privind plecarea noastră la București, pentru care lucru
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
trebui să renunțați la această politică de apartheid pe care o practicați în România. în privința dezarmării, ați reușit foarte bine în politica internă. Oamenii rabdă un program de muncă de zece ore și salarii proaste în comparație cu scumpirile. Cei care au protestat la Petroșani sunt fie în spitale de boli nervoase, fie în închisori, sau morți. Oamenii din România supraviețuiesc ca animalele din junglă, alergând la vânătoarea de alimente. Dvs. treceți doar pe Calea Victoriei și nu e de mirare că din viteza
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
pentru încetarea acestor metode de prigonire a familiei mele, metode care pe unii i-au și determinat să aleagă drumul pe care am pornit eu. Pentru aceștia vă rog să dispuneți eliberarea pașapoartelor în cel mai scurt timp posibil. Am protestat timp de 15 zile prin greva foamei pentru eliberarea acestor pașapoarte și nu voi înceta să protestez, indiferent de mod, până când fratele meu Alexandru și cumnatul Roșu Ioan nu vor veni lângă mine, împreună cu familia lor. Lidia-Sorina Rusu, Corbeil, Franța
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
să aleagă drumul pe care am pornit eu. Pentru aceștia vă rog să dispuneți eliberarea pașapoartelor în cel mai scurt timp posibil. Am protestat timp de 15 zile prin greva foamei pentru eliberarea acestor pașapoarte și nu voi înceta să protestez, indiferent de mod, până când fratele meu Alexandru și cumnatul Roșu Ioan nu vor veni lângă mine, împreună cu familia lor. Lidia-Sorina Rusu, Corbeil, Franța, 11 februarie 1981, difuzată la 14 martie 1981 Stimate domnule director, Subsemnata, Lidia-Sorina Rusu, mă aflu în
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
mai ales, nu pot ridica glasul împotriva acestei universități, pentru că o iubesc, pentru că știu că aici a vibrat, plină de căldură, vocea unui Pârvan, a unui Bogrea și cea a lui Blaga. Sau poate tocmai datorită lor ar trebui să protestez împotriva celor ce reprezintă azi această instituție, replică derizorie a strălucirii ei de altădată? Și iarăși mă gândesc că, înainte de a acuza, trebuie să am în vedere condiția precară a intelectualului și a inteligenței în societatea noastră, să am în
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
plecat mormăind furios. Mergând prin Mangalia cu aceeași prietenă, m-am oprit să privesc într-o vitrină. Ce vrei să vezi? m-a întrebat. Voi nu aveți nimic în magazine, nu aveți decât gunoi. M-am simțit jignit și am protestat, dar mi-a răspuns: Voi nici nu știți ce înseamnă un magazin. Voi nu știți nici să trăiți . M-am simțit umilit, dar am presimțit că avea dreptate. Colindase toată Europa și avea destule criterii de comparație. Dacă nu am
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
singuri, deși și ei o plătiseră integral, să primească câte un coleg de cameră. Asta fiindcă se produsese o încurcătură și nu mai aveau unde să cazeze un grup de turiști străini. S-a renunțat însă, fiindcă cei vizați au protestat și au amenințat că vor cere despăgubiri. A fost însă evacuat un alt hotel, unde se aflau numai români, care s-au supus în tăcere, fiindcă era ordin de sus, iar ei erau învățați să înghită orice. Că altfel, știți
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
după nouă luni? Mai există vreo țară unde femeile să fie umilite în halul acesta? Nu vrem să credem că, dacă pe vremea când și dvs. erați tânără, ar fi venit cineva cu o astfel de idee, n ați fi protestat. Bineînțeles că suntem împotriva avorturilor, când sarcina e înaintată, acest lucru fiind considerat o crimă, dar nu ne puteți obliga să aducem pe lume copii atunci când nu avem condiții pentru a-i crește în mod civilizat și când nu dorim
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
împiedica sarcina. Așa cum astfel de tablete se găsesc și în URSS, Ungaria, de ce să nu se găsească și la noi? Dacă nu se va reveni asupra acestei obligații, vom face apel la femeile tinere din întreaga lume, rugându le să protesteze împotriva acestei obligații inumane și umilitoare. Un fost ilegalist de partid, iulie 1984, difuzată la 5 august 1984 Dlui Nicolae Ceaușescu, Dnei Elena Ceaușescu, Fiindcă de la cele trei scrisori anterioare difuzate la acest post de radio încă nu ați luat
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și niciodată locul. Ceea ce întrece măsura celui mai elementar simț al adevărului, nerespectarea flagrantă a celor ce în realitate s-au petrecut acum 40 de ani, nu poate rămâne nespus, iar noi, care am trăit acele momente, avem datoria să protestăm în numele adevărului istoric față de modul intenționat eronat cum sunt prezentate astăzi cele petrecute la 23 august 1944. Nu putem lăsa tinerii de azi în necunoașterea adevărului, numai de teama de a contrazice o falsă versiune oficială. Amănuntele de cum s-au
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]