KorAP: Find »[drukola/base=proză & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...190 191 192 ...1489 >

37,224 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865

de atmosferă interioară, de sens, atât de pronunțată, încât la o lectură continuă, ele nu sunt percepute ca "bucăți", ci în totalitate. Găsindu-se în raport osmotic și cu poemele, prozele compun un roman sui-generis. Indiferent de vizualizările formale (vers, proză, teatru), însușirea definitorie comună scrierilor Roxanei Pavnotescu e aceea de a transmite o vibrație. O anume vibrație. Roxana Pavnotescu nu scrie literatură în sensul de facere, de elaborare ghidată de căutarea ineditului stilistic pentru el însuși, pentru scontarea unor efecte

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
nu scrie literatură în sensul de facere, de elaborare ghidată de căutarea ineditului stilistic pentru el însuși, pentru scontarea unor efecte de ingeniozitate verbală sau pentru încercarea unor cât mai nebănuite posibilități ale limbii. Realizate într-un limbaj eminamente modern, prozele scriitoarei nu și l-au asumat pentru modernitatea lui, sau din vreun alt calcul estetic, ci el s-a impus de către natura sufletului inclus, de către specificul sensibilității exprimate. Pentru prozatoare scrisul este autoproiecție. Act artistic, bineînțeles, dar, implicit, și act

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
l-au asumat pentru modernitatea lui, sau din vreun alt calcul estetic, ci el s-a impus de către natura sufletului inclus, de către specificul sensibilității exprimate. Pentru prozatoare scrisul este autoproiecție. Act artistic, bineînțeles, dar, implicit, și act existențial. Asemenea poemelor, prozele Roxanei Pavnotescu propun (firește, mult mai explicit, dar tot la moduri disimulative) contemplații și reverie, comunică experiențe, aventuri și revelații interioare, desfășurate, toate acestea, în climate onirice. Cheia pătrunderii în lumea fabuloasă a cărții ne este dată în Prologul acesteia

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
întâlniri de dragoste cu un prieten al cărui nume consună parțial cu al taumaturgului, al unui taumaturg care, la nevoie, poate îndeplini și funcția de "înger exterminator". Precum se poate vedea din textele semnalate, sursa generativă a imaginarului este, în proza Roxanei Pavnotescu, refuzul banalului, alungarea lui și a tot ce e oribil în realitate prin creația de insolit, de extraordinar, de fantastic, de miraculos (precum și de absurd, în Umbrela); pe scurt, prin satisfacerea nevoii de inefabil. Această satisfacere se obține

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
povestitorul, nu poate fi decât Aspida, piaza rea, ce nu are voie să se îndrăgostească, ci numai puterea, pe care și-o exercită malițios, de a nenoroci îndrăgostiții. Sensul filigranat nu doar în filele acestei povestiri, ci în cuprinsul întregii proze a autoarei, precum și în expresia caricaturală al celor două scenete, este că mediul propice autenticei iubiri, și implicit al împlinirii umane, nu e cel total demitizat, al existenței moderne, urbane, ci acela în care se poate desfășura în largul ei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
și nu aveau nevoie să-și spună "adios". Și asta pentru că toate drumurile mării se întâlnesc prin colțurile sufletelor noastre. Todos los senderos en el mar se encontran en rincones de nos almas. Povestea 'ulei sau răzbunarea cărții " Povestea 'ulei", proza pornografică a lui Creangă, a așteptat vreo cincisprezece ani de la eliberarea cărții să se vadă pe raftul uneia dintre cele mai mari librării ale Bucureștiului. Ca să nu mai punem cât o fi așteptat înainte de asta, proscrisă de sisteme incomplete de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792

Și asta se află doar la îndemâna unui brăilean. Și atunci, te încearcă un soi mulțumire. Dacă așa văd lucrurile, atunci cu ce anume avem de-a face în ceea ce ne oferă Dan Moldoveanu? Cu foarte multe din toate. Elemente din proza oratorică, pe ici, pe colo, elemente de proză narativă, aforistică, din literatura de frontieră, scriitura fiind profund poetică, suprametaforizată, opunându-se însă versului, dar nicidecum poeziei. Efectul artistic fiind asigurat tocmai din năvala senzorială a imaginilor, elementul forte al autorului

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
Și atunci, te încearcă un soi mulțumire. Dacă așa văd lucrurile, atunci cu ce anume avem de-a face în ceea ce ne oferă Dan Moldoveanu? Cu foarte multe din toate. Elemente din proza oratorică, pe ici, pe colo, elemente de proză narativă, aforistică, din literatura de frontieră, scriitura fiind profund poetică, suprametaforizată, opunându-se însă versului, dar nicidecum poeziei. Efectul artistic fiind asigurat tocmai din năvala senzorială a imaginilor, elementul forte al autorului, de care acesta abuzează până la sațietate, obligându-te

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
pe umeri. Nu seamănă cu nimic din ceea ce am citit până acum și meritul, prin originalitatea și modernismul abordării, îi aparține lui Dan Moldoveanu, scriitor brăilean. Lucrare genială sau de neacceptat. În tot cazul, surprinzătoare, șocantă. Poate ăsta e drumul prozei. Poate. Cititorul va trebui să se înarmeze însă cu răbdare și disponibilitate în momentul în care se apucă de lecturat. Dar va avea și satisfacții. Mircea Cavadia, scriitor CAPITOLUL I DIMINEAȚA C hiar în clipa în care Povestitorul, aflat în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723

minge, pe o parcelă limitată, împreună cu alți cunoscători ai acestui sport intitulat minifotbal. Aceleași abilități tehnice le dovedește și în calitate de percuționist, având o slăbiciune pentru toba mică, toba mare, falțul din os, mistrie și dalta cu zimți. A debutat cu proza scurtă „Pătratul de sârmă“, în revista Vatra (1997), dar a colaborat și la Tribuna. Momentul afirmării sub semnul scrisului îl constituie însă obținerea Premiului pentru Proză la Concursul de manuscrise al Uniunii Scriitorilor din România (2006) pentru romanul Conspirațiile imposibile

Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu (2010) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
mică, toba mare, falțul din os, mistrie și dalta cu zimți. A debutat cu proza scurtă „Pătratul de sârmă“, în revista Vatra (1997), dar a colaborat și la Tribuna. Momentul afirmării sub semnul scrisului îl constituie însă obținerea Premiului pentru Proză la Concursul de manuscrise al Uniunii Scriitorilor din România (2006) pentru romanul Conspirațiile imposibile (Ed. Cartea Românească, București, 2007). părinților mei, Laurențiu și Maria JOS DICTATORUL, scrie mîzgălit cu excremente pe zidul crăpat al Barăcii lui Roja de pe care cad

Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu (2010) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958

pe care o ducea, minunate „povești” despre ierni grele În care Napoleon a fost Învins de Cutuzov, despre ierni grele În care alte armate cu conducători vestiți treceau Alpii Înghețați, despre iernile grele trăite personal ori prezenta simple sau simplificate proze scurte, unde iernile extrem de grele Își făceau de cap. Tot Victor era cel care cunoștea cel mai bine bucuriile și neîmplinirile generale dar și particulare ale băiatului său, căruia ar fi dorit să-i ofere tot ceea ce era mai frumos

Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU (2011) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
face Val Andreescu În romanul său Milenii, anotimpuri și iubiri. Punerea În valoare a vorbirii dialectale dintr-un sat din centrul Moldovei reflectă, cu maximă fidelitate subtilități de limbaj care de cele mai multe ori scapă ascultătorului grăbit și cititorului dedat la proza contorsionată, sofisticată până la exasperare. Exprimarea directă, liberă și fără nici un fel de canoane dar deloc vulgară conturează aproape toate personajele din acest roman. Când câte unul dintre ei Încearcă să vorbească "orășenește", reieșind, de fapt, o anume "sluțire a limbii

Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU (2011) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703

literară); Introducere în opera lui Nichita Stănescu, Minerva, 1986; Prim-plan (35 de profiluri de scriitori români contemporani), Eminescu, 1987; Gheața din calorifere și gheața din whisky (jurnal politic, 1990-1995), Institutul European, 1996 (Premiul Uniunii Scriitorilor); Întâmplări, Institutul European, 2000 (proză); Ceva care seamănă cu literatura, Știința, Chișinău, 2003 (critică literară; Premiul Asociației Scriitorilor din București); Melania și ceilalți, comedie romantică în șapte părți, Editura Publicațiilor pentru Străinătate, 2004; Jurnal secret, ilustrații de Ion Barbu, Corint, 2005; Istoria literaturii române contemporane

Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu (2009) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
folosite în vremea noastră de autori pentru a scrie cărți proaste. Cred că nu este lipsit de interes să le enumăr. Inadecvarea registrului stilistic. Poate fi identificată și în poezie, și în critica literară, dar dă rezultate mai ales în proză și în teatru. Inadecvarea constă, în cele mai multe cazuri, în utilizarea unui limbaj solemn-oficial pentru descrierea unor scene de viață intimă sau imaginarea unor discuții între îndrăgostiți: „— Din această clipă ești soția mea! Sunt soțul tău! Conform tradiției și pentru amintirea

Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu (2009) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
Man) Această metodă de producere a literaturii fără valoare s-ar mai putea numi „Amorul e un lucru foarte mare“ - cugetare scrisă într-un album de un personaj al lui G. Topîrceanu, Guță Popândău. Practicarea obscurității. Textele care rezultă (poezie, proză, eseistică), lipsite până și de umor involuntar, nu vor fi descifrate niciodată de nimeni, dar nici nu vor trezi dorința de a fi descifrate: „inexistența bruscă a realului nici o culoare nici un tu de conivență trăirea nonsensul voluptatea luxului la antipod

Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu (2009) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
rază / retezată cu ochii, / răsădită în inimă, / neîncetat izvorând. // Iar sus: / amprentele sufletelor care cred în veșnicie, / sigiliu / încoronând apoteotic / statuia unei sfinte iubiri.“ (Ioan Nistor) Exhibarea mizeriei, fără o justificare estetică. Poate fi identificată în cărțile (proaste) de poezie, proză și teatru, nu și în cele de critică literară (deocamdată). Este greu de stabilit dacă autorii în cauză vor să-i șocheze pe cititori, pentru a se face remarcați, sau dacă nu cumva simt nevoia, de fapt, să se defuleze

Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu (2009) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
are și un... certificat de poet, pe care i l-a oferit cândva Negoiță Irimie, și îl reproduce cu o recunoștință patetică pe prima pagină a cărții. Citim: „Crescut în cultul limbii române, iată că după ce semnează unsprezece cărți de proză, Dorin Almășan se întoarce la o dragoste din tinerețe - Poezia. Atunci când a mai cochetat cu Euterpe - regina celor nouă muze. De astă dată, profesorul de sport - «olimpicul» și aproape... olimpianul Dorin Almășan fentează tărâmurile prozei...“ Nu ne rămâne decât să

Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu (2009) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
după ce semnează unsprezece cărți de proză, Dorin Almășan se întoarce la o dragoste din tinerețe - Poezia. Atunci când a mai cochetat cu Euterpe - regina celor nouă muze. De astă dată, profesorul de sport - «olimpicul» și aproape... olimpianul Dorin Almășan fentează tărâmurile prozei...“ Nu ne rămâne decât să regretăm că profesorul de sport n-a fentat și tărâmurile poeziei. P.S. Cartea este ilustrată cu desene (de Liviu Vlad) reprezentând biserici, arbori și femei goale. Cititorul care examinează suspect de mult timp aceste desene

Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu (2009) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
multe cărți (de filozofie, de mitologie etc.), dar n-a găsit nici până în prezent, după ce a scris și a publicat mii de pagini, un mod de a se face înțeles. El înaintează într-o direcție greșită, ratând întâlnirea cu cititorul. Proza versificata Deși a publicat până în prezent numeroase cărți și s-ar putea presupune că este un autor experimentat, Gheorghe Andrei continuă să confunde poezia cu versificarea. El versifică orice: ‹ ‹ declarații de dragoste, considerații pe teme cetățenești, cugetări de album cu

Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu (2009) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
de album cu pretenții de filozofie etc. Cea mai recentă carte a sa, Blitz în eternitate (Rafet, Râmnicu Sărat, 2002; volumul are drept prefață un citat din Al. Piru), deși se prezintă ca o culegere de poeme, nu cuprinde decât proză versificată. Unul dintre „poeme“, Ton, este, de exemplu, o scrisoare în versuri adresată unei femei pe care autorul a iubit-o în tinerețe: „Să nu ne-aducem aminte / De ce-a fost urât, neplăcut. / Viața ne duce-nainte; Lasă-mă

Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu (2009) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
sentiment“, „iubește-ți copiii ca puma“, „eu sunt un tăcut“ etc.). Dar din el lipsește cu desăvârșire poezia. Dacă există totuși ceva care seamănă cu poezia, este vorba exclusiv de un ton lamentuos-orgolios de romanță. Rimele și ritmul nu transformă proza în poezie, ci trădează, doar, intenția de a face poezie. Când recurge la „versuri albe“, Gheorghe Andrei renunță până și la acest ultim însemn al voinței de a fi poet. Dacă transcriem, de pildă, „poemul“ Încurcat în socoteli ca pe

Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu (2009) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
trădează, doar, intenția de a face poezie. Când recurge la „versuri albe“, Gheorghe Andrei renunță până și la acest ultim însemn al voinței de a fi poet. Dacă transcriem, de pildă, „poemul“ Încurcat în socoteli ca pe un text în proză, obținem un articol de ziar (local) referitor la profesorii fără vocație pedagogică: „Copiii vin la școală cu dragoste de carte, dar, printre dascăli, găsesc și momâi împăiate care le amărăsc dragostea de carte. Pe lângă oameni cu sentimente mărețe, se mai

Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu (2009) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
putea fi confecționate texte pentru romanțe. Dar romanțele care ar rezulta n-ar fi dintre cele mai inspirate. Cui folosesc asemenea versuri? Cel mult lui Petre Berea însuși, care în ipostaza de versificator reușește, poate, mai bine decât vorbind în proză să o cucerească pe aleasa inimii lui. Aceasta este însă o problemă a sa, intimă, și nu înțelegem de ce am fost convocați și noi, cititorii, să asistăm la seducerea unei femei. Ca să nu mai vorbim de faptul că există riscul

Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu (2009) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
să se ia la întrecere, cu cine vor ei. Numai că dacă tot ni s-a propus - iar noi am acceptat, dintr-o politețe păguboasă - un stil pompos și desuet, să rămânem la acest stil și nu să cădem în proza vieții de fiecare zi, în povestea cu procedurile! Riscăm să ne fracturăm sensibilitatea. O femeie care se ia la întrecere cu muritul clipelor sub apoteoza timpului nu poate să plece dimineața spre primele proceduri. Ea trebuie să participe la simfonia

Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu (2009) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]