5,332 matches
-
trezi, își privi mâna înmănușată în ceară, se sperie și fugi în brațele bunicului ei. Parcă n-a fost aceeași poveste, constată Jenică. — Cum să explici o poveste ? întrebă Tili. E ca și cum ai vrea să completezi un tablou, desenând dincolo de ramă. — Așa cum e și cu blestemele și înjurăturile mele, râse Maca. Nu fac parte din peisaj, dar cum ai putea explica lumea fără ele ? — Lumea n-are ramă, adăugă Tili. Linia orizontului pare o ramă, dar nu este. Uriașul râse din
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
poveste ? întrebă Tili. E ca și cum ai vrea să completezi un tablou, desenând dincolo de ramă. — Așa cum e și cu blestemele și înjurăturile mele, râse Maca. Nu fac parte din peisaj, dar cum ai putea explica lumea fără ele ? — Lumea n-are ramă, adăugă Tili. Linia orizontului pare o ramă, dar nu este. Uriașul râse din colțul lui. Într-adevăr, pentru statura lui, orizonturile erau mai largi, dar asta nu-l ajuta cu nimic. — E târziu, spuse bătrânul. Fetița trebuie să se culce
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
să completezi un tablou, desenând dincolo de ramă. — Așa cum e și cu blestemele și înjurăturile mele, râse Maca. Nu fac parte din peisaj, dar cum ai putea explica lumea fără ele ? — Lumea n-are ramă, adăugă Tili. Linia orizontului pare o ramă, dar nu este. Uriașul râse din colțul lui. Într-adevăr, pentru statura lui, orizonturile erau mai largi, dar asta nu-l ajuta cu nimic. — E târziu, spuse bătrânul. Fetița trebuie să se culce. Pe mâine, spuse Maca, ridicându-se. Bătrânul
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
de la femeie. —Ce? am Întrebat eu, tot nelămurită. Cum adică „ce“? Glumești? Nu vezi? Ai nevoie de ochelari? Am crezut că face mișto de mine, dar a căutat În geanta ei supradimensionată și a scos o pereche de lentile cu rame de sârmă. Uite, ia-i pe ăștia și uită-te la chestia asta. Am continuat să mă holbez, nedumerită, până când Elisa s-a apropiat mai mult și mi-a spus: —Uită-te. La. Geanta. Ei. Îndrăznește numai să spui că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
de mână. Se știe că primul roman scris pe o mașină IBM MT/ST, care cântărea, în 1968, 90 de kg, aparține britanicului Len Deighton. Ca să introducă uriașul computer în biroul lui, Deighton a avut nevoie, nu numai să demonteze rama ferestrei, dar de o ditamai macara. Din 1974 datează claviatura. Un ungur, Charles Simonyi, refugiat în SUA în același an, creează în 1983 primul logiciel, botezat Microsoft World. Simonyi, care și-a început cariera ca paznic de noapte într-un
Cine mai scrie de mână în zilele noastre () [Corola-journal/Journalistic/2973_a_4298]
-
3 (vizavi de Librăria Esotera) a început să funcționeze complexul oftalmologic „BETA OPTIC“. Acesta include un cabinet oftalmologic, în cadrul căruia se acordă consultații de specialitate, și o unitate de optică medicală, unde persoanele interesate pot achiziționa o gamă diversificată de rame de ochelari, ochelari de soare, lentile de toate tipurile, lentile de contact - atât dioptrice, cât și color -, precum și numeroase accesorii. Până la sfârșitul lunii aprilie, aici se desfășoară o acțiune promoțională în cadrul căreia se acordă consultații oftalmologice gratuite, o reducere de
Agenda2005-15-05-general6 () [Corola-journal/Journalistic/283583_a_284912]
-
ochelari de soare, lentile de toate tipurile, lentile de contact - atât dioptrice, cât și color -, precum și numeroase accesorii. Până la sfârșitul lunii aprilie, aici se desfășoară o acțiune promoțională în cadrul căreia se acordă consultații oftalmologice gratuite, o reducere de 20% la ramele de ochelari de marcă și la lentilele Hoya, o reducere de 30% la ochelarii de soare de marcă și 100 de rame de ochelari gratuite. Programul de lucru cu publicul este: de luni până vineri între orele 9 și 20
Agenda2005-15-05-general6 () [Corola-journal/Journalistic/283583_a_284912]
-
aici se desfășoară o acțiune promoțională în cadrul căreia se acordă consultații oftalmologice gratuite, o reducere de 20% la ramele de ochelari de marcă și la lentilele Hoya, o reducere de 30% la ochelarii de soare de marcă și 100 de rame de ochelari gratuite. Programul de lucru cu publicul este: de luni până vineri între orele 9 și 20, iar sâmbăta între orele 9 și 16. I. BÎTEA
Agenda2005-15-05-general6 () [Corola-journal/Journalistic/283583_a_284912]
-
așezați pe scaunele din lemn tare. Tramvaie electrice stacojii, semănând cu niște vaci burtoase, se clătinau pe șine. În 1929 țara a intrat în faliment. Noi vâsleam pe apele lacului de agrement și ne citeam unul altuia din Keats în timp ce ramele ni se încâlceau în ierburi. Chicago nu era nicăieri. N-avea niciun amplasament. Era ceva aruncat în spațiul Americii. Aici era locul unde veneau trenurile, locul unde se aducea poșta.” (p. 361) Filiera Bellarosa și alte povestiri este o carte
Micro-romane à clef din interbelicul american by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/5512_a_6837]
-
ar fi, de exemplu, un stomac de om nou-nouț care să fie capabil să mistuie pietre ca singură sursă de hrană. Și se pare, că rezultatele pozitive nu au întârziat să apară. O știre demnă de a fi pusă în ramă, vine hăt, de la mare depărtare și ca să fie mai credibilă este și copios asezonată pe deasupra cu un oarecare iz de aventură. Hai să nu vă fierb la foc mic și să vă spun dintr-o răsuflare despre ce este vorba
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
dorit să viziteze „casa mare”. A mers În fiecare din cele patru odăi, a stat pe un pat, a verificat ușa de fier de la sobă, a privit cu interes perdelele și draperiile și când Dorița l-a ridicat către o ramă cu fotografii și l-a Întrebat cu precauție și frică de efectul ce va fi produs: Cine-i acolo, știi? Iar copilul, care cunoștea foarte bine poza Vioriței, pe care Victor o avea mereu În buzunarul de la piept și pe
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
doare unde m-ai lovit! Aoleu, aleo! Scuze, cucoană, scuze!, se precipită posibilul gardian public, speriat de revolta populară care se înfiripă împotriva lui. Și nici ochelarii nu-mi mai stau pe nas cum trebuie. De unde mai găsesc eu acuma rame din astea speciale, pentru lentile groase? Zi, domle, de unde? Da’ hai, cucoană, că doar te-am atins puțin cu cotul Puțin? Așa crezi tu, că e puțin? Uite ce coate groase ai! Și dacă vrei să știi, m-ai lovit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
dar are și-n afară. - Eee, o plăcințică mică acolo... L XXI La începutul lui august am luat trenul spre Cluj. Mama Sabinei ne aștepta deja acolo, rezervase o cameră la hotel Haiduc. Își cumpărase o pereche de ochelari cu rame aurii și umbla sub braț cu o mapă din vinilin verde. Ne-a arătat entuziasmată orașul: băncile vopsite în roșu-galben-albastru și uriașa statuie a lui Avram Iancu, care costase vreo două milioane de euro. Primarul orașului, Hunar, și președintele Caritas-ului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
În părăsire, dar vizita la casa Hollinger mă tulburase deja prea tare. În sertarul din mijloc era o un album foto vechi al mamei de cînd era copilă În Bognor Regis. Copertele lui de culoarea ciocolatei și paginile marmorate cu rame art nouveau păreau la fel de Îndepărtate În timp precum charlestonul sau automobilele Hispano-Suiza. Instantaneele alb-negru Înfățișau o fetiță debordînd de energie, care Încerca zadarnic să construiască un castel din pietricele pe o plajă de prundiș, zîmbea sfios lîngă tatăl său ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Îi arătase vînătăile de pe falca și gîtul meu, urmele sîngelui Închegat În venele umflate, acceptase și el istorisirea mea. Îmi recăpătasem cunoștința dimineața pe la ore mici și mă pomenisem zăcînd pe balcon printre plantele răsturnate, cu Încheieturile mîinilor legate de rama mesei cu propria-mi curea de la pantaloni. Abia respirînd, mă Întinsesem pe dalele reci, În vreme ce raza de lumină a farului brăzda răsăritul cenușiu. CÎnd mi se mai limpezise mintea, Încercasem să-mi amintesc cît mai multe detalii despre atacatorul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
o văzusem pe ecranul televizorului din apartamentul lui Frank, zîmbind curajos În fața altui obiectiv. — Interesant personaj..., am spus arătînd către portretul de grup. E fiica soților Hollinger? — Nepoata lor, Anne. (Doamna Shand zîmbi trist, mai mult pentru sine, și atinse rama fotografiei.) A murit Împreună cu ei În incendiu. Era o frumusețe. Ar fi putut ajunge actriță de film — Poate a și fost. Șoferul aștepta lîngă portiera din față, deschisă; era un magrebian la vreo patruzeci și ceva de ani, care În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
soi pervertit de-a-și demonstra solidaritatea. În dimineața aceea testasem și-n Încuietorile Porsche-ului cheile găsite În livadă. Privind În jos la numerele vechi din Economist, la cartușul de țigări turcești și la ochelarii cu lentile de culoarea ambrei și rame subțiri de metal de pe torpedou, am avut un acut sentiment de ușurare cînd mi-am dat seama că nu se potrivesc cheile. În așteptarea Paulei, m-am pus pe Împachetat un set de haine noi pentru Frank. Tot scotocindu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
și, mai ales, uși care trimiteau din sala mâncării înspre ascunzători și locuri secrete. Când l-a întrebat pe Godun dacă înrămase tablourile ori le cumpărase de-a gata, felul nepăsător în care-i spusese: „Eu le-am pus în rame și tot eu le-am pictat“ îi oprise vorbele în gât. Așadar, Godun, care sub o dictatură din Europa fusese inginer agronom, dintr- odată, în Estul liber, se distra copiind prepelițele și peștii din albume de artă. Pe când râdea singur
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
seară în urmă. Erau trei tablouri pe care voia să și le aducă mai aproape de ochi. Îl desprinsese pe primul, unul care fusese al copilăriei lui din deșert, și, suflându-i deasupra, îi risipi praful care i se adunase pe ramă. Nu se înșelase, nici vorbă: era o copie proastă și mult micșorată a unei pânze celebre a lui Paolo Veronese, pe care o văzuse reprodusă la Isfahan, în mărimea ei cât peretele, la un vânzător italian, în timpul războiului cu Irakul
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
ar fi trebuit să îi semene cu o poartă cu lacăt. Acasă, în Yazd, aveau un pavilion de unelte, cu o ușă uriașă, vopsită în albastru. Era locul pe care nu îl scotocea niciodată, fiindcă nu putea să pătrundă. Pe rama cu prag să găsea un grătar pentru răzuit tălpile, înainte să intri. Exista și-o fereastră, cu zăbrele de fier, dar prin ea nu vedeai nimic. Era învelită pe dinăuntru cu pânza neagră a unui mahnae aruncat între vechituri. Era
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
vitrină. Le spusese câte ceva de Ghazal și de Yazd, de Tabriz și de tată- său, care rămăsese în bazar, cu covoarele. Le arătase fotografii, cele câteva pe care le pusese în valiză. La sfârșit de an, Godun îi lucrase o ramă pentru fotografia cu Armin Caryan, în ziua în care împlinise opt ani. O privea uneori înainte s-adoarmă și îl revedea alergând în parcul Shatran, printre artezienele cu cordoane de apă luminate de becuri multicolore. Îl revedea lingând o înghețată
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
bucur că ai răgazul să vii să te uiți cum m-am instalat... Ai văzut? Am schimbat tablourile. Godun mișcă ochii lui mici și rotunzi de-a latul peretelui. — Mda... Parcă văd ceva. Doar nu crezi că mă interesează ca ramele să rămână la fel cum erau și să stea mai departe la locul lor. Mi-e totuna. Cred că te plictiseai. Le-am adus pe toate aici acu’ trei-patru ani, când am încetat să mă mai ocup de vopsele, de
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
și mai sunt Drypetis și Borshineh, fetele. — Frate, da’ cum le știi! Și când te gândești că eu le-am pictat, copiind un tablou!... Crezi în coincidențe? Fiindcă eu sunt perplex de când am găsit aicea, la tine, copia asta în ramă. — Ei, asta-i! Și ce crezi că mare filosofie ascunde o întâmplare ca asta? Trebuia să ne întâlnim și uite-ne, că ne-am întâlnit. Crede-mă, asta s-ar fi făcut și fără Alexandru la mijloc! Dar ăla, al
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
poate fi nimic grav, ai băut prea mult și ești obosit! În Iran, fiecare duce un secret diferit de al celorlalți. Puse laolaltă, aceste povești fac o lume altfel, asemănătoare cutiei obscure dintr- un dagherotip. Pozarul își vâră fața îndărătul ramei acoperite cu pânză neagră și spune: „zâmbiți!“ alcătuind dintr-un singur flash tăcerea studiată a unei umanități pe jumătate înghețate: copiii și mamele la picioarele taților sau doar fetele între ele, o mireasă cu mirele și nuntașii, în ordinea înălțimii
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
nu știi, îi spusese nevastă-sa, apăsând pe cuvinte. Toți bărbații fac asta, de timpuriu, de când sunt băieți și până revin la mintea copiilor. Culeg „fețișoare“ de femei tinere de pe unde pot, doar pentru desfătarea inimii lor... Omar înghețase în rama ușii: ce aflase ea și de când? Începuse să fie un om cu probleme. Tocmai ce îl chemaseră la biroul lor de resurse și de calitate a cadrelor și îl întrebaseră de câte ori o văzuse pe Nooshin Ahmadi, condamnata din Abadan. Le
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]