5,519 matches
-
legătură între modă, imagini și identitate în societățile moderne. Pentru mai multe informații asupra discursurilor modernității, contribuțiile și limitările lor, vezi Antonio și Kellner, 1994. 2 O mare parte dintre studiile culturale se concentrează asupra analizei de text și/sau receptării în exclusivitate, ignorînd în general economia politică și producția de cultură. În studiul său asupra Madonei, John Fiske scrie: "O analiză culturală va revela atît modul în care este structurată ideologia dominantă în text și în lector, cît și acele
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Thing 195 Molcolm X ca poveste morală 201 Politicile culturale ale lui Lee 204 Rap-ul și discursul radical al negrilor 211 Rezistență, contrahegemonie și viață cotidiană 226 NOTE 231 Capitolul 6 O ANALIZĂ A RĂZBOIULUI DIN GOLF: PRODUCȚIE / TEXT / RECEPTARE 237 Dezinformarea și producția de știri 239 Minciuni uriașe și dezinformare 240 Campania de propagandă a firmei "Hill și Knowlton" 246 Războiul mediatic de propagandă 251 O națiune de războinici 256 Cîteva concluzii 266 NOTE 270 PARTEA A TREIA: CULTURA
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ca o "capcană invizibilă" Întâmplări în irealitatea imediată, Inimi cicatrizate și Vizuina luminată au conferit biografiei sumbre a acestui autor un statut paradoxal, de maestru anonim al unei epoci cvasi-indiferente, recuperat postum din umbra și ecourile tot mai pătrunzătoare ale receptării sale. Alternanțele dintre contemplare/ disoluție/ re- alcătuire în viziune a realității, conturează perspectiva centrală a fiecăruia dintre cele trei romane calibrate în jurul "teribilei întrebări cine anume sunt". Destinația călătoriilor eului prin/ printre lume și lucruri nu are niciodată o finalitate
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
-a) 29. Serge Berstein & Pierre Milza, Istoria Europei, vol. III 30. Serge Berstein & Pierre Milza, Istoria Europei, vol. IV 31. Serge Berstein & Pierre Milza, Istoria Europei, vol. V 32. Adrian Nicolescu, Istoria civilizației britanice 33. Dumitru Dorobăț, Din țara făgăduinței. Receptarea literaturii americane în România 34. Ștefan Lupașcu, Universul psihic 35. Jean Baechler, Capitalismul, vol. 1 36. Alexandru Zub, Orizont închis 37. Barbara Jelavich, Istoria Balcanilor, vol. 1 38. Barbara Jelavich, Istoria Balcanilor, vol. 2 39. Pierre Bourdieu, Simțul practic 40
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
disciplinei pe procesul comunicării, care se realizează pe baza celor patru deprinderi fundamentale: înțelegerea după auz, vorbirea, lectura, scrierea. Aceste deprinderi interacționează în actul comunicării pentru a asigura cele două procese fundamentale: producerea mesajelor (emiterea, exprimarea scrisă sau orală) și receptarea mesajelor (ascultarea sau lectura). Dezvoltarea capacităților de utilizarea a limbii nu se poate face prin activități de predare excesiv informative, ci prin activități de exersare în contexte diferite. Studiul limbii vizează rolul interactiv al limbajului, exersarea funcțiilor acestuia în situații
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
de subînțelesuri. Viața și societatea nu ar fi nimic fără înțelegere și înțelesuri, dar ar fi totdeodată prea puțin fără subînțelegere și subînțelesuri.“ De Vito definește actul de comunicare drept „acțiune cu una sau mai multe persoane, de trimitere și receptare a unor mesaje care pot fi deformate de zgomote, are loc într-un context, presupune anumite efecte și furnizează oportunități de feedback”. L. Ezechil subliniază rolul de factor care asigură supraviețuirea culturii, precizând că „fenomenul comunicării este o trăsătură centrală
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
destinatar, pentru că este posibil ca acesta din urmă să nu acționeze totdeauna ca un receptor, să nu urmărescă mesajul transmis de emițător; pe de altă parte, e posibil ca receptorul să nu fie și destinatar al mesajului, ci auditor conjunctural. Receptarea se manifestă printr-o atitudine activă, de interes și de efort de înțelegere, care încearcă să pună în valoare ceea ce este exteriorizat și ceea ce este implicit. Etapa procesului receptiv presupune două momente: percepția sonoră și desprinderea semnificației - decodarea. Pentru ca procesul
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
referențială (în genul epic). 4. Forme ale limbajului Limbajul pasiv are o sferă mult mai mare și rămâne întotdeauna bază a limbajului activ. Este implicat în învățarea limbilor străine, dar și în înțelegerea mesajelor scrise, în lectură, care funcționează prin receptare vizuală (tactilă, în cazul orbilor). Limbajul activ are două modalități de realizare: una orală și alta scrisă. Limbajul oral, limbajul de bază, prezent la toți vorbitorii normali, stă la originea constituirii citirii, scrierii și a limbajului intern. Poate fi colocvial
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
răbdarea, consecvența; atitudinea - deschiderea spre confruntarea opiniilor, acceptarea comunicării. I. Cerghit consideră că formarea competenței de comunicare la elevi impune: - promovarea competenței ortografice; - formarea deprinderii de a se exprima oral și de a asculta; - promovarea unei atitudini active în cursul receptării mesajelor, așa încât elevul să se poată afirma ca producător de sens; - cultivarea dorinței de a învăța în permaneneță să comunice cu alții, cu grupul; Precizând că în formarea competenței de comunicare prioritare sunt preocupările pentru formarea aptitudinilor de a ști
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
din natură și la cel creat de om”. Curriculumul actual propune abordarea limbii ca instrument de comunicare; este construit prin aplicarea modelului comunicativ-funcțional, circumscris pedagogiei comunicării și caracterizat printr-un pronunțat caracter funcțional și prin „dezvoltarea integrată a capacităților de receptare și de exprimare orală, respectiv de receptare a mesajului scris și de exprimare scrisă”. Complexitatea procesului de formare a competenței de comunicare la elevi trebuie analizată și din perspectiva implicațiilor formative pe care le au cele două acțiuni fundamentale: înțelegere
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
om”. Curriculumul actual propune abordarea limbii ca instrument de comunicare; este construit prin aplicarea modelului comunicativ-funcțional, circumscris pedagogiei comunicării și caracterizat printr-un pronunțat caracter funcțional și prin „dezvoltarea integrată a capacităților de receptare și de exprimare orală, respectiv de receptare a mesajului scris și de exprimare scrisă”. Complexitatea procesului de formare a competenței de comunicare la elevi trebuie analizată și din perspectiva implicațiilor formative pe care le au cele două acțiuni fundamentale: înțelegere de text și producere de text, atât
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
și deprinderi. Componenta lingvistică urmărește formarea deprinderilor lexicale, fonetice, sintactice; componenta sociolingvistică valorifică parametrii socioculturali ai utilizatorului limbii, iar componenta pragmatică se realizează în utilizarea funcțională a resurselor lingvistice. Competența de comunicare lingvistică se concretizează în actele comunicative, care implică: receptarea, producerea, interacțiunea, realizate fie în formă orală, fie în forma scrisă, fie în ambele forme. Producerea de mesaje scrise și orale presupune competențe procedurale care să poată fi contextualizate - rezumare, analiză, comparare, argumentare, descriere etc. Competența pragmatică implică funcționalitatea resurselor
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
maximă importanță sunt deprinderile de cititscris, indispensabile procesului învățării, care definesc un întreg domeniu de activitate, din care derivă și competența de comunicare. În noile programe de limba și literarura română, aceasta se regăsește în conținutul competențelor generale specifice disciplinei: - Receptarea mesajului oral în diferite situații de comunicare - Utilizarea corectă și adecvată a limbii române înproducerea de mesaje orale în situații de comunicare monologată și dialogată - Receptarea mesajului scris, din texte literare și nonliterare, în scopuri diverse - Utilizarea corectă și adecvată
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
de limba și literarura română, aceasta se regăsește în conținutul competențelor generale specifice disciplinei: - Receptarea mesajului oral în diferite situații de comunicare - Utilizarea corectă și adecvată a limbii române înproducerea de mesaje orale în situații de comunicare monologată și dialogată - Receptarea mesajului scris, din texte literare și nonliterare, în scopuri diverse - Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise Valorile și atitudinile prevăzute în programa de limba română, care sunt circumscrise domeniului valori din competențele cheie europene
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
a desfășurat la debutul anului școlar, prin aplicarea probelor de evaluare a abilităților de comunicare ale elevilor. Proba nr. 1 - Comunicarea scrisă Scopul: Evaluarea capacității de a opera cu noțiunile gramaticale formate și de integrare a cestora în activitatea de receptare și de emitere a unui mesaj scris. Material: Test de evaluare (Anexa 6) Desfășure: Se rezolvă individual, în scris, respectând cerințele formulate în test. - Elevii recunosc funcțiile sintactice, dar posibilitățile de contextualizare a unui cuvânt/ unei structuri în poziții sintactice
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
evidență capacitatea slab dezvoltată de a transforma vorbirea direct în narațiune și insuficienta precizare a rolului categoriei persoanei în narațiune (tendința de a menține persoana I în rezumat). Proba nr. 2 - Comunicarea orală Scopul: Evaluarea capacităților de comunicare orală: ascultare, receptare, înțelegere, sintetizare, exprimare, motivare, argumentare, în calitate de emițător și de receptor al mesajului oral; - Capacitatea slabă de activizare a vocabularului propriu și existența unor resurse lexicale modeste reduc posibilitățile de nuanțare a exprimării. 2.3.2. Etapa experimental - ameliorativă s-a
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
nu obținea punctaj maxim, iar 35% nu obțineau nici un punct, la posttest, numărul celor din urmă scade la 15%, iar 15% obțin punctaj maxim. e) înțelegerea textului: Prin efectuarea exercițiilor de analiză a textului, elevii obțin rezultate mai bune în receptarea mesajului scris. Rezultatele indică faptul că elevii pot repera cu mai multă siguranță un detaliu al textului și realizează conexiuni logice între informațiile corespunzătoare mai multor niveluri ale limbii. Rezultatele obținute la itemul 15 reflectă progresul înregistrat în dezvoltarea capacității
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
operandi, competența de comunicare depășește cadrul resurselor ce trebuie mobilizate (cunoștințe, capacități, deprinderi), semnificând mobilizarea însăși a acestora (savoir mobilizer), în actul comunicării. Dezvoltarea competenței de comunicare, constând în integrarea competenței lingvistice, sociolingvistice și pragmatice în activități de producere și receptare de sens, se realizează pe trei niveluri: de cunoaștere/ comprehensiune, corespunzător formării bazei conceptual. asimilării cunoștințelor; de aplicare, prin care se formează abilitățile și capacitățile specifice disciplinei; de integrare, reprezentând nivelul formării capacității de transfer a cunoștințelor teoretice și abilităților
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
recuperator, pacientul reușind să treacă de la faza de indiferență la cea de participant activ la redobândirea independeței sale sociale. În acest moment, KT are un rol important în asigurarea condițiilor optime de stimulare a interesului pacientului, prin pregătirea lui în vederea receptării întregului sistem de mijloace și metode utilizate. Pregătirea de către KT a pacientului pentru autocorectare se poate realiza prin: • solicitarea de a urmări modul în care se desfășoară tratamentul recuperator; • angajarea unor discuții cu privire la modul în care poate fi executat un
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
a stimula găsirea mijloacelor practice pentru a completa programul de tratament. Faza de concluzionare și de inițiere a acțiunilor de autocorectare. În această situație, KT are rolul de a supraveghea modul în care pacientul pune în valoare capacitatea de înțelegere, receptare și conștientizare a bagajului de mijloace dobândit în timpul tratamentului recuperator. Trebuie precizat faptul că pacientul trebuie să acționeze numai asupra mișcărilor pe care le-a executat sub controlul kinetoterapeutului, folosind aceleași mijloace. Inițiativa de a „depăși planul” poate deveni contraproductivă
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
a rămas practic neîmplinit datorită unei morți premature. Încă de la debutul editorial din 1929, critica literară românească a remarcat talentul de netăgăduit al tânărului scriitor care avea să devină ulterior una dintre figurile simbolice ale perioadei în care a scris. Receptarea operei sale de către opinia critică românească nu a întâmpinat dificultățile care au stat în calea altor prozatori interbelici, precum Camil Petrescu sau Hortensia Papadat-Bengescu, pentru că Anton Holban își făcea intrarea pe teritoriul literaturii române pe un teren deja pregătit în ceea ce privește
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
în timp ce atitudinea, așa cum am văzut, conține și o componentă emoțională (afectivă)<footnote Jim Blythe, op. cit., p. 91. footnote>. Pe de altă parte, cu toate că opinia reprezintă componenta exprimată (verbal, prin diferite gesturi etc.) a atitudinii, iar atitudinea se poate forma în urma receptării opiniilor celorlalți, cele două entități sunt distincte<footnote Ibidem. footnote>. Dacă atitudinea exprimă capacitatea individului de a evalua, de o anumită manieră, un anumit obiect, noțiunea de preferință are același înțeles, prin raportare, însă, la mai multe obiecte<footnote Rodica
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
concepte, ori prin supunerea textelor ce prezintă un denominator comun unei hermeneutici instaurative - prin teoriile germane, începutul acestei orientări în România fiind jalonat de Tudor Vianu, urmat de cei mai străluciți studenți ai săi și de alți specialiști în modurile receptării valorilor simbolice. Semnează articole Al. Balaci (Legăturile lui Nicolae Bălcescu cu Giuseppe Mazzini și Italia, Modernitatea poeziei lui Francesco Petrarca), Ion Brăescu, Ana Cartianu (Ben Jonson că exponent al reacțiunii clasicizante), I. C. Chițimia, N. N. Condeescu, Ovidiu Drimba, Nina Façon (Leopardi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289996_a_291325]
-
membru (din 1982 șef) al Catedrei de limbi și literaturi germanice la Facultatea de Filologie din cadrul Universității „Al. I. Cuza” din Iași, în 1992 devenind profesor; deține un timp și funcția de prorector. Își susține doctoratul în 1975 cu teza Receptarea operei lui Charles Dickens în România. A beneficiat de stagii de specializare în Statele Unite ale Americii (1974), Marea Britanie (Cambridge) și Germania (Freiburg, 1984, 1991). Debutează în 1968 la „Iașul literar” și mai publică în „Analele științifice ale Universității «Al. I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290492_a_291821]
-
Student’s Companion to English Grammar”. Preocupat cu precădere de epoca literaturii victoriene, V. este autorul a două cărți, Opera lui Charles Dickens în România (1982) și monografia Charles Dickens (1984), mult mai personală fiind prima. Aici se examinează minuțios receptarea operei marelui prozator englez, de la prima ei semnalare în presa românească („Gazeta de Transilvania”, 1842) la consemnarea interesului manifestat de mulți intelectuali români (în 1856 Titu Maiorescu își nota în jurnal că a început să-l citească pe Dickens), de la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290492_a_291821]