6,870 matches
-
unor perspective sociale. ( Această asumare este cu atât mai dificilă cu cât neîncrederea în corecta funcționare a societății este mai mare. Un rol important îl joacă în acest sens ideea și sentimentul de justiție). Zăresc la domul G. Liiceanu un reflex creat de ideologia comunistă (fără a-l acuza nicio clipă de vreun gen de apropiere față de această ideologie): vinovatul trebuie să-și facă autocritica. Este un exemplu de automatism, din miile posibile, pe care zecile de ani de propagandă și
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
o procură o ordonare sonoră într-o lume plină de zgomote amenințătoare. * Din perspectiva unei estetici fundamentată evoluționist, arta și-ar găsi domeniul propriu de existență prin exploatarea stimulilor ce coincid cu plăcerile provocate de un răspuns corespunzător la mediu, reflex favorabil supraviețuirii personale și a speciei. Astfel, toate creațiile artistice vin să exploateze fie armonii perceptive, ce dau seama de ușurința de a accede la anumite sensuri în contexte aglomerate cu semnale haotice (de exemplu anumite tipare geometrice pentru văz
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
abia când se strică. Motivul pentru care nu ne putem plictisi în România: e plină de oameni care sar în ochi, de existențe țipătoare, de strident. * Critica românilor și a românismului este în bună măsură autocritică; îmi contemplu cu tristețe reflexele barbare, de care am chiar neghiobia să mă bucur un pic în timp ce le dau frâu liber, ce stau mărturie a faptului că sunt un adevărat român. * Dintre comunitățile cu care istoria ne-a făcut să locuim în granițele aceleiași țări
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
trăi "la rece", nevoit să înving morcotelile unui corp nărăvit la atmosfera de seră pe care o promovează consumismul contemporan. Într-un fel, tocmai această zbatere pentru tot mai mult confort este antiumanistă, eliminând condițiile unei bune dezvoltări și anulând reflexe vitale. Încă odată, mai binele poate fi dușmanul binelui. Iubirea de neam trebuie să admită și limitele pe care limba, în jurul căreia și-a conturat existența, le impune gândirii odată cu prescrierea tuturor posibilităților de rostire. * Orice Enciclopedie dă seama de
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
modul nostru de a refuza o empatie ce ne-ar aduce mult prea multă suferință. În definitiv, dacă am empatiza cu toate victimele accidentelor tragice din lume unde am ajunge? Ar fi o povară mult prea grea. De remarcat acest reflex de a ne îndrepta către cuvinte ce ne liniștesc, ce fac un util rezumat al împrejurării. Ne liniștește faptul că am găsit o bună formulă în care să turnăm situația, s-o închidem, și nu mai avem nevoie să ne
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
Sinodikonului). Secolul XIII a reprezentat o altă perioadă de avânt cultural, culminând în veacul următor cu un rafinament de neegalat al celor din urmă oameni de cultură ai milenarului Bizanț. Orientarea entuziastă spre valorile clasicismului a fost în acest caz reflexul situației de profundă criză manifestă la toate nivelele provocate de efectele Cruciadei a IV-a. Pierderea capitalei imperiului și stabilirea curții imperiale la Niceea a făcut ca intelectualitatea bizantină în refugiu să intre într-o stare de fervoare a recuperării
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
op. cit., p. 97 5 op. cit., p. 97 101 bunăvoință decât dintr-o convingere reală, și un clasicism structural, dezvăluit mai mult indirect, prin negație și aprehensiune, criticul este un tip de gentilom ușor atemporal, ale cărui maniere prețioase constituie un reflex definitiv. Prins în vâltoarea prefacerii literare rapide, nu s-a putut adapta cu ușurință peisajului variabil, de unde, în pofida măștii de autoritate, o incertitudine interioară, o simțire lezată căutând refugiu în atitudinea formală impecabilă.” 1 Calofilul Vladimir Streinu îi place mai
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
și realizarea mai multor fotografii, am reluat coborârea treptelor, de unde ne-au preluat „bidivii” noștri, niște cai mărunți de munte, 440 rezistenți, dar visători la un smoc de iarbă verde, suculentă, În locul corvezii de a transporta persoane, lipsite de orice reflex al artei cabaline. Din nou coloana de cai și „călăreți” improvizați s-a pus În mișcare. Un ultim popas l-a constituit Pura Lahur Paten Bromo, templu hinduist dedicat lui Shiva, din secolul al XVI-lea. Pelerinii aduc ofrande zeului
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
manifestări artistice În cursul mileniului I Î.Hr., din epoca bronzului: vârfuri de lănci, oglinzi circulare, clopoței, obiecte octogonale ornate cu opt zurgălăi, instrumente muzicale ce serveau la unele ceremonii religioase, agrafe de centură În formă de cai sau tigri - reflexe ale artei animaliere a stepelor care s-a propagat până În arhipelagul nipon. Uimesc gravurile rupestre descoperite la Ulchu și Koryong, În sud-estul țării, cu motive figurative (cercuri, spirale, romburi, cerbi, tigri, broaște ș.a.), Întâlnite din peninsula scandinavă până pe litoralul nord-vestic
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
de pe urma cărora s-au resimțit nu numai publicațiile ulterioare, nu numai "România literară" a lui Alecsandri, "Revista română" a lui Odobescu, ori "Viața românească" a lui Stere și Ibrăileanu, ci, indirect, întreaga presă literară și culturală ce i-a urmat. Reflexe mai intense ori mai restrânse ale spiritului cu care era impregnată "Dacia literară" putem depista, fără absolutizări, și în "Convorbiri literare", în "Contemporanul", în "Tribuna", în "România literară" a lui Rebreanu, ori în "Jurnalul literar" al lui Călinescu. E linia
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
inimii, întunecă prognosticul și scade durata de viață a bolnavului diabetic. Implicațiile pe care le are această complicație asupra aparatului cardiovascular reprezintă în mod indubitabil aspectul cel mai studiat din literatura de specialitate. Odată cu introducerea testelor prin care se examinează reflexele cardiovasculare, bazate pe determinarea variabilității frecvenței cardiace și a reglării tensiunii arteriale, în practica zilnică pot fi evidențiate primele semne de neuropatie autonomă cardiacă încă din stadiile precoce, asimptomatice ale bolii. NAC poate fi identificată în stadii precoce, asimptomatice, când
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
agoniști nu este influențat în mod semnificativ. În fine, afectarea barorecepției determină și suscepti - bilitatea crescută (de 3-4 ori) la hipotensiune arterială ortostatică. Nu numai barorecepția este modificată la vârstnici, ci și mecano- sau chemorecepția. Înaintarea în vârstă determină atenuarea reflexelor la nivelul mecanoreceptorilor atriali, ceea ce determină tendința spre tahicardie, modificarea presiunii intraventriculare și a contractilității-. Chemorecepția alterată se manifestă prin afectarea răspunsului la cateco - lamine, vasopresină, insulină. 2.2.3. Modificări morfo-funcționale vasculare induse de îmbătrânire 2.2.3.1
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
2.2.3.2. Rigiditatea și capacitanța venoasă (56,57) Venele reprezintă principalul rezervor de presiune joasă care permite stocarea volumului sanguin. Reversul este că orice modificare minoră în venele periferice va induce modificări majore în volumul sanguin central (13). Reflexele venoconstrictoare sunt esențiale pentru menținerea normală a presarcinii în ortostatism și a unui debit cardiac corespunzător în orice condiție de stres. Informațiile la vârstnici sunt limitate. S-a documentat însă reducerea cu 45% a complianței venelor gambei, cu reducerea concomitentă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
53 5. TONUL VOCII 55 6. MERSUL 56 7. HAINELE 57 8. CONTACTUL CU CEILALȚI 58 9. CONFLICTELE 59 ALCHIMIZAREA STĂRILOR DE MÂNIE 60 ALCHIMIZAREA STĂRILOR DE FRICĂ 61 ALCHIMIZAREA STĂRILOR DE PANICĂ 63 ALCHIMIZAREA STĂRILOR DE SUPĂRARE 65 ZONELE REFLEXE DE PE TĂLPI, CE CORESPUND LOCALIZĂRILOR UNOR DEZECHILIBRE EMOȚIONALE ÎN FIINȚA UMANĂ 67 10. REZOLVAREA PROBLEMELOR 67 11.FAPTELE BUNE 68 12. LANȚURILE TRANSGENERAȚIONALE 71 13. RELAȚIA DE CUPLU 72 PRINCIPII DE BAZĂ. 72 TRANSFIGURAREA 74 RELAȚIILE ARMONIOASE ȘI RELAȚIILE DIFICILE
Momentele zilei : oportunităţi de vindecare şi armonizare a inimii şi a minţii : exerciţii practice by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91878_a_92803]
-
excitabilitate. Astfel, sub influența băilor sulfuroase sensibilitatea dureroasă diminuează, la fel ca și sensibilitatea pentru senzația de rece; în schimb se mărește sensibilitatea receptorilor pentru cald, fiind astfel utile în tratamentul neuropatiei diabetice periferice (6, 2). Totodată, prin declanșarea unor reflexe locale și eliberarea unor substanțe vasodilatatorii (histamină, prostaglandine etc.) are loc lărgirea rețelei vasculare tegumentare, realizându-se o activare a circulației și dispariția treptată a stagnării locale a sângelui. Băile sulfuroase calde deschid un număr mare de capilare ceea ce facilitează
Tratat de diabet Paulescu by Lavinia Şoavă, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92212_a_92707]
-
persoană cu care ești certată. VETA (ridicând capul cu mult interes): Da? (dând din umeri) Cu cine să mă-mpac?... nu sunt certată cu nimeni. ZIȚA: Așa... zic mitocanului,... Țațo, că era trăsnit...”. Veta cunoaște, fără Îndoială, semnificația simbolică a reflexelor și ceea ce vrea, curmând obositoarea relatare a Ziței, e să capete confirmarea propriilor presupuneri. Veta coase galoanele la mundirul lui Chiriac, haina acestuia compensând Îndepărtarea lui. Veta e stăpâna casei și Îngrijește de tejghetar (poate și pentru că e singura femeie
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
i se asigure 173 o stare de relaxare și mobilizare afectivă, prin care se elimină starea de tensiune cauzată de stres și preocupări cu conținut conflictogen. Or tocmai liniștea, frumusețea, valoarea estetică a mediului natural, realizează confortul psihofiziologic al formării reflexelor adaptative și dispozițiilor voluntare kinetice. Fără ambianța naturală, stațiunile balneare sunt lipsite tocmai de elementul de mobilizare afectivă care dă un caracter acceptativ procedurilor balneo-fizio-kinetoterapeutice. Pentru sublinierea acestui aspect, vom dezvolta preocuparea referitoare la funcția estetică a peisajului. Depășind definiția
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
stocare de țesuturi și organe de la donatorul decedat sunt stabilite de către Ordinul Ministerului Sănătății nr. 1763 din 12 octombrie 2007. Diagnosticul morții cerebrale se realizează conform Anexei Legii nr. 95/ 2006:examen clinic: - starea de comă profundă,flască, areactivă;absența reflexelor de trunchi cerebral;absența ventilației spontane confirmate prin testul de apnee (la un PaCO2 de 60 mmHg);traseu EEG care atestă lipsa electrogenezei corticale. Diagnosticul de moarte cerebrală va fi stabilit de către doi medici anesteziști reanimatori sau de către un anestezist
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Bogdan Valeriu Popa () [Corola-publishinghouse/Science/92146_a_92641]
-
autoreglare sau servomecanismul “feed-back”. Chemoreceptorii din zonele reflexogene reprezentate de sinusul carotidian și zona cardio-aortică, sunt sensibili la schimbarea compoziției sângelui. Impulsurile plecate din aceste zone pe calea nervilor Hering și Cyon-Ludwig, ajung la centrul inspirator pe care îl excită (reflex descris în 1926 de D.Danielopolu). Alte zone reflexogene mai sunt: mucoasa faringelui, mucoasa nazală, mucoasa traheală, diferite suprafețe cutanate. Reglarea umorală - CO2 din sânge denumit și “hormonul centrului respirator”, întreține excitația directă a centrului respirator. Creșterea concentrației de CO2
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
mușchi, tendoane și articulații. Modificările imediate au loc - în timpul efortului sau imediat după terminarea acestuia. Ele depind de intensitatea și durata efortului ca și de gradul de antrenament al organismului. La organismele bine antrenate modificările survenite se datorează unor mecanisme reflex condiționate ce caracterizează momentul premergător începerii efortului, cunoscut sub denumirea de stare de start. Frecvența cardiacă - în timpul și mai ales după terminarea unui efort ajunge la valori foarte ridicate. Având, în repaus, în clinostatism, o valoare de 70-76 bătăi / minut
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
accentuată la sportivii care depun eforturi de lungă durată. Exemple: schi fond, alergări de fond și mare fond, probele de fond din ciclism și canotaj. Prin antrenamente se reușește ca adaptarea organismului la efort să se realizeze prin mecanisme nervoase reflex condiționate. De aceea, creșterea debitului circulator și a ventilației pulmonare la organismele antrenate trebuie să preceadă acumularea de cataboliți. În repaus, un sportiv antrenat prezintă o frecvență cardiacă scăzută 40-50 bătăi/minut (bradicardie). Bradicardia face ca pauza mai lungă dintre
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
3 Negația propozițională 59 Importanța comportamentului negației 60 pentru arhitectura structurii propoziționale a fost subliniată în repetate rânduri, după cum arată și următorul citat din Hulk și van Kemenade (1997: 23): "[n]egation positions will turn out to be a true reflex of clause structure", observație formulată în cadrul analizei fenomenelor V2 din istoria limbilor engleză și franceză. Pollock (1989) este primul autor care atribuie negației propoziționale statutul de proiecție sintactică independentă, Grup al Negației (NEGP); Zanuttini (1997) insistă asupra faptului că, în
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
aflațiden pământul Cananului înapoi am adus ție, cum am vrut fi furați derept aceaia de la casa domnu-tău argint sau aur? (PO.1582: 155-156) Dublarea auxiliarului (15) și omiterea auxiliarului (16) sunt fenomene accidentale; dublarea auxiliarului va fi interpretată ca un reflex al dublării cliticelor pronominale (v. §5 infra). (15) și i-ai mântuitu-i-ai (PH.1500−10: 16v) (16) a. Deci m-<a>u căutat ea și √purtat pre munți (DÎ.1591−600: VIII) b. pren mila ta feritu-ne
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
București: Socec, 1916; Psaltirea Scheiană, ed. I. Bianu, București: Carol Göbl, 1889. Sind.1703 Sindipa. Ed. M. Georgescu, București: Minerva, 1996 (Cele mai vechi cărți populare în literatura română, 1), 249-315. SVI.~1670 Varlaam și Ioasaf. Ed.: M. Stanciu Istrate, Reflexe ale medievalității europene în cultura română veche: Varlaam și Ioasaf în cea mai veche versiune a traducerii lui Udriște Năsturel, București: Editura Muzeului Național al Literaturii Române, 2013, 82-325. ȘT.1644 Șeapte taine a besearecii, Iași, 1644. Ed. I. Mazilu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
John Benjamins, 9-22. Hopper, P. J., Traugott, E. C., 2003, Grammaticalization. Cambridge: Cambridge University Press. Hoyt, F. 2008. "The Arabic Noun Phrase", în: The Encyclopedia of Arabic Language and Linguistics. Leiden: Brill. Hulk, A., van Kemenade, A. 1997. "Negation as a Reflex of Clause Structure", în: D. Forget, P. Hirschbühler, Fr. Martineau, M-L. Rivero (eds), Negation and Polarity. Syntax and semantics. Amsterdam / Philadelphia: John Benjamins, 183-207. Iliescu, M. 2003. "Phénomènes de convergence et de divergence dans la Romania: morphosyntaxe et syntax
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]