5,533 matches
-
a gazetarului Eminescu, care "oferă multiple modalități de expresie", unele "utilizabile" până în "travaliul gazetăresc actual". Or, acest fapt atestă în sine calitatea literară a publicisticii eminesciene, care trebuie analizată cu atenția acordată oricărui act de creație superior. Pentru aceasta, desigur, retorica vine să ofere șanse eficiente studierii morfologiei alcătuirii acestei opere. Operă ce se datorează unuia dintre "primii ziariști cu adevărat profesioniști" care însă era, înainte de toate, un poet de mare altitudine în exprimarea ideilor așa încât publicistica lui nu poate fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
privitor la coordonatele presei românești în epocă ziariști precursori (I. Heliade-Rădulescu, Cezar Bolliac, B.P. Hasdeu) și contemporani (T. Maiorescu, C. A. Rosetti), pentru a vorbi și de speciile publicistice uzitate în epocă. Cu abordarea contextului în care s-a format retorica eminesciană, Daniel Ciurel deschide, de fapt, demersul său propriu-zis, afirmând fără ezitare că gazetarul Eminescu este "un orator de forță", un "cunoscător și utilizator excepțional al retoricii", insistând asupra competenței retorice a gazetarului Eminescu. De aici înainte studiul devine unul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
speciile publicistice uzitate în epocă. Cu abordarea contextului în care s-a format retorica eminesciană, Daniel Ciurel deschide, de fapt, demersul său propriu-zis, afirmând fără ezitare că gazetarul Eminescu este "un orator de forță", un "cunoscător și utilizator excepțional al retoricii", insistând asupra competenței retorice a gazetarului Eminescu. De aici înainte studiul devine unul tipic de stilistică, un fel de analiză prozodică a discursului jurnalistic eminescian, într-o analiză ce se aplică extrem de atent și laborios asupra textului, cu minuția unui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
o analiză tehnicistă, poate ușor excesivă, dar astfel se face clară dovada că discursul gazetăresc eminescian are valențe poetice și așa cum tehnicienii prozodiei au urmărit îndeaproape toate figurile specifice utilizate de poet, Daniel Ciurel identifică și urmărește utilizarea figurilor specifice retoricii, într-o demonstrație riguroasă de ordin stilistic ce vine să confirme evoluția literară a demersului gazetăresc eminescian. Este interesant de urmărit, din această perspectivă, bunăoară, pamfletul ori satira, care dincolo de avizul tematic, de subiectul abordării, se desăvârșește prin procedee retorice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
bunăoară, pamfletul ori satira, care dincolo de avizul tematic, de subiectul abordării, se desăvârșește prin procedee retorice rafinate, pe care Eminescu le utilizează cu firescul mânuirii lor de către un deplin cunoscător al capacităților acestora de exprimare. Nu mai puțin supuse regulilor retoricii sunt articolele doctrinare aici analiza se face pe Icoane vechi și icoane nouă, în care "polemica împotriva liberalilor capătă accente dionisiace, ținând de hybris". Sunt urmărite, deci, strategiile satirice ironia, caricatura, șarja, agresiunea verbală ș.a. pentru a concluziona: "Valoarea satirei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
corpusul ediției academice de Opere, în general. O asemenea specificare ar face posibilă observarea constanței, pe care Eminescu a menținut-o în cultivarea stilului său gazetăresc, de-a lungul întregii activități. Altfel, tot studiul întreprins de Daniel Ciurel asupra stilisticii retoricii gazetarului Eminescu demonstrează calitatea elevată, literară, a discursului gazetăresc al acestuia, potențialul persuasiv și strategiile retorice de care se folosește, fapte ce-l individualizează net și-i marchează personalitatea artistică. Acest studiu analitic deschide astfel, cu brio, un drum exegetic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Poeți și Căpitani de oști suferinde, îți vor invoca prezența. Poetul, tot așa de mare pentru nația lui și a noastră, ca Tine, va cânta odată o "Doină"". Firește, scenariul include aici un fragment din Doină, recitat "solemn, fără nici o retorică". În fine, un alt Poet, din zilele noastre, Tânărul poet, este cel ce pare a concluziona discuțiile: "Eu vreau să mai văd și altceva în Eminescu, azi la o sută de ani de la moartea lui. El a fost cel dintâi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
declarativ). Toate ideile existente în textul acesta, frumoase și demne de luat în seamă, ar fi primit o altă greutate și un alt înțeles dacă ar fi fost dezvoltate pe parcursul unui eseu analitic, la obiect, decent și fără patima unei retorici să-mi fie cu iertare diletante. Dar, să reținem, oricum, intenția înălțătoare, în acel context dat, al atâtor români aflați departe de țară, ce simțeau nevoia acută (mult mai mult decât cei din țară) de a-și aclama cu patos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
se deosebește de un C. A. Rosetti, sau C. Argetoianu, spre exemplu, apropiindu-se mai mult de Nicolae Iorga, în sensul că el se înfățișează și în această parte a operei sale ca scriitor. Narațiunea, portretele personajelor, oralitatea alternând cu retorica bine finisată, dialogul antrenant, verva umoristică și picturalitatea unor descrieri de natură (Bucovina, Țara Doinelor, Valea Bistriței, Ceahlăul, Marea Nordului, Alpii elvețieni) dau farmec, culoare, expresivitate și o perspectivă originală acestor pagini, mai ales celor din ultima categorie, care premerg minunatele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
din moment ce eficiența sancțiunilor este sporită de cantitatea pe care scepticii o pot pierde ca rezultat al acestor sancțiuni. Așadar, creșterea probabilității de depistare percepute poate avea și efecte reducționiste. Economiștii politici oferă ideea esențială că, în politică și peste tot, retorica etică reprezintă în cea mai mare parte doar vorbe, în timp ce corupția este o subramură a comportamentului normal ce implică dorința de plăcere. Reiese că problema corupției politice nu este faptul că este anormală, ci că este perfect normală. Și că
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
interese locale, partidele permit inevitabil politicilor lor să fie influențate, nu ca parte a unui proces dezirabil din punct de vedere social de întâmpinare a dorințelor unui electorat eterogen și de asigurare a legitimității acestuia, ci din scopuri mai ascunse. Retorica naționalistă a unui partid care guvernează ,,în interesele tuturor" lasă loc unei abordări care implică achitarea în secret a datoriilor politice, dacă este necesar într-o manieră ce sacrifică bunul public interesului privat. Târgul dintre plata datoriilor de acest gen
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
și menține această linie între ceea ce este corect și ceea ce este corupt. În cea mai mare parte, corupția politică la scară mică este cel mai bine privită nu ca o încălcare a eticii (un concept ce derivă mai mult din retorică decât din realitatea politicii), ci ca o eroare de judecată politică sau pur și simplu ca un nenoroc. Democrația în acțiune nu poate fi niciodată în întregime curată, și atât corupția, cât și subramura sa, rent-seeking-ul, au nu doar costuri
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
-acoperindu-și adesea pariurile prin donații spre toate partidele principale ele vor încerca să controleze și situația. Din acest motiv și din multe altele, toți politicienii, ca parte a întreprinderilor lor politice de zi cu zi, trebuie să administreze disonanța dintre retorica publică și ambiția personală, la fel cum cei corupți trebuie să o administreze pe cea dintre probitatea publică și corupția individuală. Diferența nu este atât de mare cum ne-am putea imagina. În al doilea rând, ne-am referit la
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
al treilea rând, modul în care manipula sistemul de distincții. În 1909, Lordul Northcliffe l-a atenționat pe Lloyd George, cancelar, la acea vreme, al lui Asquith, că existau critici la dresa disparității severe (și prin urmare politic periculoase) dintre retorica platformei sale egalitare de temut și modul său de viață extravagant. În plus, niciunul dintre prietenii săi nu era văzut în lumea bună ca fiind respectabili, ci mai degrabă ca bogătani vulgari care imitau cele mai proaste aspecte din cercul
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
diferită. Înclină totuși spre presupunerea că atunci când oamenii se confruntă cu o oportunitate atractivă, conduita lor va fi în mod normal centrată pe propriile interese, iar acest lucru cu siguranță nu se va acorda întotdeauna și poate nici măcar frecvent cu retorica lor publică. Aceasta este sortită a fi o disonanță extrem de acută în cazul persoanelor publice de la care există pretenții de distincție. Așa că în timp ce starurile rock nu pot deveni mai puțin populare dacă trag pe nas cocaină și vandalizează camerele de
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
trebui totuși să ne reamintim cum arată speranțele false și să pornim cu precauție, și doar cu statele cele mai docile politic și mai promițătoare economic; și în niciun caz nu ar trebui să ne lăsăm induși în eroare de retorica Națiunilor Unite în a crede că lumea nu va mai fi niciodată la fel. Prea multe probleme incontrolabile și prea multe interese personale gravitează permanent în jurul unei lumi politice în care actorii semnificativi nu sunt idealiști din organizații internaționale, ci
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
Încăpățânările unui june cu reliefuri nevalorificate. - Câțiva zevzeci cu suflete Înfocate de pe malurile Dâmboviței subscriu la monumentul lui Verlaine din Grădina Luxemburg. - Cu Baudelaire la subțioară printre sciți și consiliile literare ale unui mare editor neștiutor de carte. - Exercițiile de retorică ale unui tânăr dactilograf pornit să descopere neapărat rețetele vieții. - L’homme et la bête sau bărbatul prea onest și târfa lui legitimă. - Cădere vertiginoasă de cortină la 1910 și o altă reprezentație care se anunță. AM ÎNCERCAT ODINIOARĂ, SUNT
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de filmele americane în care judecătorii sunt inevitabil negri. Doar în Dosarul Pelican sunt niște judecători albi. Unul e homosexual, altul e amator de filme porno și amândoi sfârșesc asasinați. A.R. Mă gândesc uneori dacă nu cumva toată această retorică pro-black este e o formă de tribut adus lui Obama. În schimb, pe atât de purii și de corecții americani, care atâta amar de vreme l-au interzis pe Henry Miller, nu-i deranjează deloc că, în toate filmele lor
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
Și fii început de istorii.“ („Cu steaua pe umăr“, Ramuri, 15 august 1972) MORARU Cornel, critic literar și publicist „Or, adevărul este unul singur, înseamnă că acel scriitor nu s-a implicat destul în acest trecut. Înarmându-se cu o retorică autoritară și omniscientă, a uitat poate ceva absolut elementar: faptul că acest trecut este și al lui, și al nostru, parte integrantă din ființa noastră vie. Pe bună dreptate, tovarășul Nicolae Ceaușescu indica, într-o intervenție recentă, ca literatura să
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
din Iași, în anul 1985. A fost cadru didactic la Institutul Pedagogic și la Conservatorul „George Enescu“ din Iași. La 1 octombrie 1991 s-a transferat la Universitatea „Al.I. Cuza“ Iași. După pensionare, din 1996, a fost profesor de retorică și geopolitică la Universitatea Ecologică „Dimitrie Cantemir“ și la Institutul de Studii Europene „Ștefan Lupașcu“ din Iași. A publicat peste 200 de articole, studii, recenzii etc. pe teme de sociologie și cultură, de istorie și de retrologie agrară, a fost
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
clar că ceva nu merge ! „Privareaș de expresie (personală) căreia cineastul român i-a căzut victimă atâtea decenii devine exprimarea unui fel de sentimentalism cultural ridicol - și, în orice caz, deconcentrant. Bunele intenții (corectitudine politică, Mesaj etc.) se îneacă-n retorică liricoidă și stridență estetică ; cât despre inventivitatea dramatică, atunci când nu vedem nunți și botezuri (și înmormântări, căci sunt cele mai tragice !), personajele se strâng ca la operetă (opereta sfâșietoare, specialitatea lui Laurențiu Damian), făcând zid viu în spatele dramei care se
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
două lucruri : întâi, la faptul că mi se pare (dar poate greșesc) că nu a existat până acum cu adevărat în cinematografia românească un astfel de moment ; în al doilea rând, la faptul că trebuia să scăpăm cumva de o retorică în mare măsură găunoasă, practicată (cu rare, dar notabile excepții) de filmul românesc pre-89, evitând, pe de altă parte, riscul de a pastișa alte modele. Pentru că pomeneam de excepții și pentru că ele pot fi invocate cu tot atâta îndreptățire
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
personal/postrevoluționare (în care demontarea statuii lui Lenin, De-mi-si-a/De-mi si-a guvernului și primirea ajutorului de șomaj au loc simultan !) poate da un film ; fatalitate, nu dă ! Dacă dăm la o parte redundanța procedeelor, tot ne rămâne o retorică vetustă, în care clișeele sclipesc familiar Dacă discutăm detaliile, atunci nu ne rămâne nimic : cum se poate ca doamna Urșianu, atât de atentă la adevărurile psihologice, la nuanțe, să reușească aici să nu vadă nici una ? De la Jean Herdan român rămas
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
că n-ar fi ”de-aici”, ”de-a noastră” !). E pericoloso sporgersi conține cel puțin o scenă antologică (cea a ”bătăii din tren” dintre Marius Stănescu și Marius Florea) și face totodată oficiul demult necesar de a deconstrui o anumită retorică actoricească (vezi secvențele de teatru-în-film) în câteva scene ce spun mai mult despre falsitatea comunismului decât zeci de filme-metaforă ! De un singur lucru aș avea motive să mă tem în ceea ce-l privește pe Nae Caranfil : că ar putea aplica
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
că românii nu ar avea apetență pentru fanatism religios <endnote id="(6, pp. 22 ș.u.)"/>. Prin antisemitismul mai mult sau mai puțin mascat de care dă dovadă În acest opuscul, B.P. Hasdeu Își contrazice propria teză. Același tip de retorică l-a adoptat și Mihai Eminescu În 1878-1879, când, la Congresul de la Berlin, Marile Puteri făceau presiuni asupra autorităților române pentru emanciparea evreilor. Adept al discri- minării evreilor din rațiuni economice, publicistul Eminescu nu era de acord ca aceștia să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]