4,981 matches
-
această vocabulă cu sonoritatea ei atît de sălbatic-străină în soțietatea română la sfîrșit de secol și de mileniu! Formidabil! Tot românul se simte dator, măcar de data asta, să nu fie cu c. în două luntre: mă, ori ești cu sîrbii, și-atunci... ori ești cu americanii, și-atunci... De unde a învățat românul (care de-o întreagă istorie a tot scăldat-o, a tot cotit-o, a tot moșmolit-o, a tot îngropat via pînă cînd... a întors armele), de unde a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
îmbuibat) de două mii de ani (Burebista, nu?) și că vom mai sta încă (cel puțin) tot pe-atîta. Cu piciorul pe scara vagonului, plec deja cu simțirea alertată la întîlnirea cu bucureștenii. Împărțiți și ei, știți doar, în două: unii cu sîrbii, alții cu americanii. Probabil măi voi afla în preajma Sfîntului Părinte,la vernisajul care mi-a perturbat vernisajul, voi fi, poate, în preajma înțeleptului Liiceanu (pro-american), sau în preajma nupreaînțeleptului CTP (pro-sîrb), voi fi, de ce nu? în preajma simpaticului echidistant Sileanu, care-mi concurează
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
acum, în aceste volume, geniu al pamfletului gazetăresc). Textele argheziene din 1928-37 apar, diaristic, în perioadă de "criză" (numită azi "tranziție"). Problema cîinilor pe care Primăria Capitalei voia s-o soluționeze, acum 70 de ani, prin ordonanță... de urgență, chestiunea sîrbilor ("de meserie războinici"), eforturile Papei Pius al XI-lea de a încerca o "deschidere", un dialog cu ortodoxia, problema ștrandurilor, stabilimente care, atunci, intrau în conflict cu draconismul Patriarhiei, calitatea apei pe litoral, "Tîrgul cărților", cu remarca atît de actuală
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Sacueni 30. Chiscau │101. Salacea 31. Chislaz │102. Salard 32. Ciuhoi │103. Săliște de Vascau 33. Ciumeghiu │104. Sîmbătă 34. Cimpani │105. Siniob 35. Cociuba Mare │106. Sinmartin 36. Cosdeni │107. Sinnicolau Român 37. Cotiglet │108. Sintandrei 38. Cristior │109. Sîrbi 39. Cubulcut │110. Spinus 40. Cuiesd │111. Suiug 41. Curatele │112. Suplacu de Barcau 42. Curtuișeni │113. Sauaieu 43. Damis │114. Serghis 44. Delurenii │115. Silindru 45. Derna │116. Simian 46. Diosig │117. Sinteu 47. Dobrești │118. Sisterea 48. Drăgănești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
60. Romos 19. Bunila │61. Roscani 20. Burjuc │62. Sarmizegetusa 21. Carmazanesti │63. Sălaș 22. Cerbal │64. Sibiselu Vechi 23. Certeju de Sus │65. Silvas 24. Cirjiti │66. Sînpetru 25. Clopotiva │67. Sintandrei 26. Cristur │68. Sintamaria-Orlea 27. Gris │69. Sîrbi 28. Criscior │70. Soimus 29. Tomești 31. Dobra │73. Toplița 32. Unirea 35. Geoagiu-Băi │77. Vata 36. Ghelar │78. Vălișoara 37. Gurasada │79. Varmaga 38. Hărău │80. Vetel 39. Hasdat │81. Vîșca 40. Homorod │82. Vorta 41. Ilia │83. Zam
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
Pungești 27. Crețești │ 86. Pușcași 28. Cursesti │ 87. Rafaila 29. Danesti │ 88. Rădeni 30. Deleni (de Huși) │ 89. Rebricea 31. Deleni (de Vaslui) │ 90. Rinceni 32. Delesti │ 91. Rinzesti 33. Docani │ 92. Rosiesti 34. Dodesti │ 93. Schineni 35. Dragalina │ 94. Sîrbi 36. Dragomirești │ 95. Solești 37. Draxeni │ 96. Stanilesti 38. Drinceni │ 97. Stoisesti 39. Duda │ 98. Stroesti 40. Dumesti │ 99. Ștefan cel Mare 41. Epureni (de Bîrlad) │100. Stioborani 42. Epureni (de Huși) │101. Suletea 43. Falciu │102. Tanacu 44. Ferești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
al comunei Mădulari, județul Vâlcea"; a) la secțiunea I "Bunuri imobile" se modifică: ... - la poziția nr. 11, coloana 3 care va avea următorul cuprins: "DC63A - Dimulești - Bantești"; - la poziția nr. 12, coloana 3 care va avea următorul cuprins: "DC63 - Dimulești - Sîrbi - Ușurei; b) secțiunea I "Bunuri imobile" se completează cu pozițiile nr. 44-48, conform anexei nr. 5 care face parte integrantă din prezenta hotărâre. ... 6. La anexă nr. 53 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Olanu, județul Vâlcea ", la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180872_a_182201]
-
de la vest de Satu Mare, Oradea, Arad și Timișoara, spre a se apropia de Dunăre. Până la sud de Mureș ne învecinăm cu Ungaria, de aici până la Dunăre, cu Iugoslavia. Statul român avea șase state vecine pe uscat, iar popoarele vecine erau: sârbii, bulgarii, ucrainenii, polonii, cehii, slovacii și ungurii. Imediat după înfăptuirea Marii Uniri, conducerea statului român a ținut seama de faptul că în noile frontiere nu puteau fi cuprinși toți românii. În Memoriul prezentat Conferinței de pace, în ședința de la 1
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
din 1930, românii reprezentau 71,9 %, ungurii - 7,9 %, germanii - 4,1 %, evreii - 4,0 %, rutenii și ucrainenii - 3,2 %, rușii - 2,3 %, bulgarii - 1,0 %, țiganii - 1,5 %, turcii - 0,9 %, găgăuzii - 0,6 %, cehii și slovacii - 0,3 %, sârbii, croații și slovacii - 0,3 %, polonezii - 0,3 %, după care urmau, cu procente mai mici, grecii, tătarii, armenii, albanezii, huțanii și alte neamuri. În toate provinciile, românii dețineau majoritatea, de la majoritatea de 97,5% în Oltenia, de 93,4 % în
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
În Peninsula Mani (Alexakis, 1980) din sudul Peloponezului sau printre saracatsanii transhumanți crescători de oi (numiți karakaciani În Bulgaria). Supraviețuiri ale unei vieți tribale există și la aromânii transhumanți, care Își spun armâni și pe care grecii Îi numesc vlasi, sârbii țințari. Este probabil că și În structura Țării Vrancei, așa cum era Încă În secolul al XIX-lea, se mențin elemente suprasătești ce pot fi legate cu o veche viață tribală (Stahl, 2002). Societatea sătească era compusă din gospodării la nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
-se diferențelor religioase, cu atât mai mult cu cât noțiunile religioase și etnice dau naștere la confuzii repetate, una sau alta părând a reprezenta ambele noțiuni definitorii, etnică și religioasă (Stahl, 2004). Statisticile Iugoslaviei clasau ca un grup etnic (pe lângă sârbi, croați, sloveni) ,,musulmanii”. În fapt, opozițiile grupau un ansamblu de elemente sociale la care se adaugă religia și etnicul. Chiar și numai din punctul de vedere al vieții religioase, lucrurile se prezintă sub aspecte complexe; astfel, dacă observăm viața religioasă
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cunoscut o creștere lentă de la 2 persoane în 1930, la 11 în 2002; la fel și lipovenii, care astăzi formează un grup de aproximativ 47 de locuitori. Celelalte minorități dețin ponderi reduse care nu cunosc fluctuații. Printre acestea se numără: sârbii, turcii, tătarii, aromânii, macedonenii, sașii. Scăderea numărului membrilor unora dintre etnii se datorează în principal mobilității populației, pe când creșterea se asociază cu stabilirea în oraș a unor noi minoritari, cum este cazul romilor. Structura confesională Cele mai vechi lăcașe de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
au fost închise, foarte mulți cetățeni au emigrat adoptând diverse metode mai mult sau mai puțin legale: trecând ilegal granițele: „Soțul meu a încercat de mai multe ori să plece dincolo. A încercat în 1987, a reușit să ajungă până la sârbi, de unde a fost trimis înapoi (am înțeles că românii fugari erau vânduți de către sârbi‚ înapoi, pentru sare). În 1988 am fost prinși și am executat pedeapsa. În 1989 am reușit. Am fugit pe rând. A fugit întâi el și pe
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
mai puțin legale: trecând ilegal granițele: „Soțul meu a încercat de mai multe ori să plece dincolo. A încercat în 1987, a reușit să ajungă până la sârbi, de unde a fost trimis înapoi (am înțeles că românii fugari erau vânduți de către sârbi‚ înapoi, pentru sare). În 1988 am fost prinși și am executat pedeapsa. În 1989 am reușit. Am fugit pe rând. A fugit întâi el și pe urmă și eu. Am fugit singură. Am trecut frontiera Ungariei. Am dormit o săptămână
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
au un fel de mâncare asemănător, în care ceapa verde de la noi este înlocuită cu lăptuci tăiate șuvițe (Arnaki frikasse me marulia, denumire în care frikasse ar trebui citit fricassée, căci originea termenului este franceză). Sub numele de jagnjeca kapama, sârbii gătesc coaste de miel cu fire de ceapă verde (există și o variantă cu spanac), iar bulgarii fac și ei o capama aproape identică stufatului nostru. Originea tuturor acestora este kapama-ua turcească, în care mielul fraternizează atât cu firele de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Revenind la „marea bucătărie țărănească“, specific acesteia ar mai fi drobul de miel făcut de Paște; acesta este identic unui preparat grecesc, sarmas (numele are origine turcească), deși termenul ne-a venit din slavă (de la droba, însemnând bucată, dar la sârbi și la bulgari acest cuvânt desemnează chiar ficatul sau măruntaiele). De fapt, rețeta este comună întregii regiuni a Balcanilor; până și croații, care au cratițele orientate mult mai spre vest, îl cunosc sub numele de vitalac. La noi, pe vremuri
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
că sunt unicate gastronomice ar fi hazardat. Cârnatul este răspândit pe tot continentul, romanii fiind cei care l-au promovat (la ei se numea botellum); piftie se face peste tot, grecii numind-o pihti, aceasta fiind originea cuvântului românesc; la sârbi se cheamă pihtije. Tot în Grecia se face maties e saffathes, altfel spus caltaboșul nostru, în aproape aceeași alcătuire (cu excepția unui condiment pe care mediteraneenii îl adoră: coaja rasă de portocală). Radu Anton Roman insistă asupra caracterului ritual al pomenii
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
teleme, iar Mihai Lupescu o numește „brânză bulgărească, zisă și telemea“). În privința cașcavalului, situația este mai complicată. Cam toate popoarele din Balcani l au anexat. Bulgarii jură că-i al lor (și-i spun la fel ca noi), ungurii și sârbii nu se lasă nici ei mai prejos, albanezii sunt mândri de kaçkavall-ul lor, turcii îl adoră sub același nume... Problemele apar în clipa în care ne gândim că în Italia, mai ales în sud, există o brânză identică, denumită... caciocavallo
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
miel sau oaie și porc, de condimentat se condimentează cu usturoi (ca la noi), dar și cu ceapă (ca în cazul kebabcetelor), cu sare și piper (evident!), iar aspectul lor este identic celui al mititeilor... Noi îi servim cu muștar, sârbii le asociază un sos de iaurt foarte asemănător tsatsiki-ului grecesc (preluat și de bulgari), realizând un interesant contrast iute- blând, fierbinte-răcoritor. Rețeta a fost atât de prețuită, încât se întâlnește, printr-o influență via Slovenia, și în regiunea italiană Friuli
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
focos“, cârnații cu piele au fost numiți „patricieni“, iar cei mărunți, fără piele, „mititei“... Indiferent cine le-a dat numele, micii ne-au venit de la turci, și o elementară logică bazată pe geografie ne îndeamnă să credem că bulgarii și sârbii, aflați mai la sud, i-au primit înaintea noastră. Un alt argument în acest sens este că la noi nu și-au păstrat nimic din numele turcesc (deoarece în România nu au avut suficient timp să se implanteze și pe
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
acestor rețete ar fi dus cu siguranță la inventarea unor elemente originale, care le-ar fi românizat. Ghiveciurile sunt mult mai răspândite decât ar fi tentați românii s-o creadă: ghiveci la noi, ghiuveci la bulgari, djuveci sau dzuveci la sârbi (mențiune: ei pun și orez) și la slovaci, giouvetsi la greci - toate provin din cuvântul turcesc güveç, care înseamnă vas din lut, de obicei de formă rotundă, în care se coace mâncarea cu același nume. În privința acesteia, există multe variante
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
aceeași vreme în care au importat și vânăta) este foarte cunoscută în Balcani. Bulgarii (pentru care zakuska înseamnă doar „mic dejun“) o fac la fel ca noi și o numesc kyopulo; dacă se gătește fără vinete, se cheamă lutenica. La sârbi și muntenegreni (macedoneni și... chiar bulgari) se numește ajvar (din turcescul havyar, care înseamnă... „icre sărate“, și iată cum ne întoarcem la caviarul de vinete!) sau pindjur (cunoscut și de maghiari). Toate aceste preparate sunt inspirate de bucătăria turcească, dar
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
și Farcaș, aveau cu siguranță obiceiuri culinare (bineînțeles, mult mai puțin fastuoase) inspirate de practicile curții regale a suzeranului lor. Pe de altă parte, nu trebuie neglijată o posibilă influență mai timpurie: cea a bizantinilor, exercitată fie direct, fie prin intermediul sârbilor ori al bulgarilor, asociați Imperiului Roman de Răsărit. Iată, în acest sens, câteva extrase din lucrarea lui Orest Tafrali, Bizanțul și influențele lui asupra țării noastre (publicată în 1914): „țara noastră a fost tot timpul sub influența bizantină, fie că
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
sînt implicațiile acestui clivaj fondator? În primul rînd este una de ordin lingvistic ce explică faptul că Apusul a preluat latina și alfabetul acesteia, iar Răsăritul, greaca și respectivul alfabet, ce va inspira mai tîrziu adaptarea celui chirilic de către ruși, sîrbi și bulgari. Există apoi implicații economi-ce care au avut o evoluție inversă față de cea prezentă, avînd în vedere faptul că Imperiul Bizantin era focarul unei civilizații materiale prospere, în timp ce partea de apus a fostului Imperiu Roman se afundase în obscurantismul
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
din bogumili.72 Persecutați de clerurile creștine începînd cu secolul al XII-lea, aceștia s-au răzvrătit, raliindu-se islamului, și trecînd de partea dominatorilor, după ocupația turcă. Amintirea acestei trădări a rămas vie pentru croați, dar, mai ales, pentru sîrbi. Pe de altă parte, pentru a complica și mai mult lucrurile, tot turcii au încurajat reforma protestantă în Ungaria și în Transilvania, susținîndu-le pe acestea în decursul războaielor de eliberare. Era mai ușor pentru ei să domnească asupra luteranilor sau
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]