5,454 matches
-
la lumină la Huda lui Papară. Părintele Bradea vrea să continue monografia de unde s-a oprit predecesorul. Scara vieții și a morții Coana preoteasă Silvia este și asistentă la Dispensar. Amândoi aleargă pe văile Ponorului și la ei vin toți sătenii, chiar și atunci când li se îmbolnăvesc animalele. Aici nu există medic veterinar. Și-ar dori o ambulanță și un elicopter pentru bolnavi. Vise! Până atunci, coana preoteasă, părintele și doctorul Ovidiu Constantin cară bolnavii cu scara. Un sătean și-a
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
vin toți sătenii, chiar și atunci când li se îmbolnăvesc animalele. Aici nu există medic veterinar. Și-ar dori o ambulanță și un elicopter pentru bolnavi. Vise! Până atunci, coana preoteasă, părintele și doctorul Ovidiu Constantin cară bolnavii cu scara. Un sătean și-a tăiat piciorul cu coasa. L-au legat de scară și l-au dus. Medicul alerga cu perfuzia pe lângă fuștei. De moare vreun bătrân spre cheile Râmețului, părintele Bradea pune iar scara în funcțiune. «Aici nu ajunge nici o politică
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
exista un drum care să lege Ponorul de Cheile Râmețului, până la mânăstire... Încerc să-i liniștesc. N-am venit să mă iau inutil de feciorul lor: l-au pus jos ai lui, ce să-i mai fac eu? Chiar neterminat, sătenii îi spun tot «Drumul lui Ciorbea». Valeriu Tabără, originar din satul Sălciua de peste dealul Ponorului, îl atacase pe Ciorbea în Parlament că a adus utilaje să-și facă drum pe-acasă. România ar trebui să aibă câte un șef de
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
să mai găsești și neajunsuri, pe care le-am remediat. După ce-am făcut verificările și unul dintre polițiștii noștri simțindu-se calomniat, ne-am trezit cu reversul. (Polițistul Zainea Năstase de la Făurei are 15 procese cu ziariștii și cu sătenii din Jirlău - n.r.). Vin oamenii cărora acest Băjinaru le-a luat interviuri sau le-a luat declarații la el acasă și spun. Polițistul i-a dat în judecată și pe cei din presa locală. Oamenii care au fost interogați de
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Moscovici, Leibovici au hotărât să nu mai lase pe nimeni să circule după 9 seara. «Asemenea ordin să dea la rabinii lor!», a zis tata. Îți arătăm noi!» Moașa i-a spus tatei că ea este dintre cei 40 de săteni care au dat declarații contra lui. Altă femeie i-a zis a doua zi că va fi arestat. «Îl caut pe Dumnezeu să-i scot ochii!», zicea milițianul Tâlvăr. N-a mai apucat pensia și a ajuns orb, cerșetor prin
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
altă dată, să facă bine intelectualii satului să facă activitate culturală pentru toți și cu toți cei talentați pentru că altfel decad și ei văzând cu ochii. Și această ultimă remarcă este valabilă la modul general și pentru orășeni și pentru săteni. Lăsați crâșmele și discotecile de prost gust, lăsați băutura și alte prostii, oameni buni și adunați vă la seri culturale, la râs, cânt, dans și voie bună, măcar pentru câteva ore. Și nu mai vindeți unuia , ceea ce aparține de drept
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
sănătos, de la noi din Sînzieni, că voi, Vlădenii, sînteți dați dracului; la horele din sat, înainte de-a pleca eu la Iași, cînd venea prima dată o fată frumoasă, era imposibil să nu se lase cu bătaie între Vlădeni și Săteni..." Somnul din tren, noaptea, e întotdeauna zbuciumat. Goana nebună, zgomotul de macazuri și chiuitul prelung dau senzația de coșmar. Oboseala își spune cuvîntul abia către ziuă. "Mihai, trezește-te!" Sare în picioare, spre surprinderea cîtorva străini care dormitează alături, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
fiu adoptiv și-i luă viața. Sângele nevinovatului ucis cerea răzbunare de la dreptatea cerească și-n curând se și ivi un răzbunător cumplit ca plinitor al fatalității. Ridicarea, răscoala și biruința lui Lachanas. Pieirea lui Constantin. Era în țară un sătean simplu, de soiul lui porcar cu simbrie, numit de popor Cordocuba, și grecii traducând acest cuvânt, care însemnează legumă, îl numeau Lachanas(adică grădinar de legume), avea însă-dealtfel multă isteție și darul izvodirii, știind sama multor lucruri și mai având
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Moldovei Noi: Vasile Țundrea( zis Vasile Cojocarul)executa cojoace - cu mâneci sau fără mâneci, cojoace cu vrâstele, pieptare pentru femei și bărbați. - Un alt cojocar era Caracoancea a lui Pârvu( acesta executa cojoace mai simple). Ei adunau materiale de la animalele sătenilor, după care le foloseau pentru confecționarea cojoacelor. Croitorii satului erau Nicolae Caracoancea și soția sa Elena, apoi amintim pe Călina Țundrea( se ocupa mai mult cu îmbrăcăminte pentru femei). Nicolae Martinovici, a lui Nițu era un fierar renumit în sat
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
ca Vârfu Câmpului sunt asfaltate și într-o stare mult mai bună decât unele străduțe și alei din municipii reședință de județe. O liniște activă într-o Românie în care se simte mâna măiastră a omului, a primarului gospodar, a sătenilor ce își cresc păsările de curte și animalele așa cum o făceau strămoșii lor, pătrunde imediat în sufletul vizitatorului. Am văzut la Hudești, printre altele, cocoșul și găina din Punguța cu doi bani și am întâlnit dascăli ce mi-au amintit
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
să vorbesc cu ei, însă au început să arunce cu pietre în mine. În aceeași zi a aflat tot satul; totul a căzut iarăși pe capul bietei Marie; ajunse să fie și mai urâtă de toată lumea. Am auzit chiar că sătenii au vrut s-o judece și s-o pedepsească, dar, slavă Domnului, au renunțat; iar copiii s-au înrăit și mai mult, n-o mai lăsau în pace, o necăjeau și mai abitir ca înainte, aruncau în ea cu noroi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
tot și că, oricât le-aș ascunde ceva, ei oricum ar afla, poate într-un mod obscen, dar că de la mine obscenități n-au cum să afle. Ar fi putut fiecare să-și amintească cum a fost și el copil. Sătenii nu erau de acord cu mine... Pe Marie am sărutat-o cu două săptămâni înaintea morții mamei ei; iar când pastorul și-a ținut predica, toți copiii erau de-acum de partea mea. Imediat le-am povestit și le-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
aceasta se adaugă și faptul că în societățile trecutului fiecare fază a muncilor agricole era acompaniată de sărbători cu caracter religios, menite a proteja oamenii și culturile de pericole. Haxthausen nu dă mai multe amănunte cu privire la munca în comun a sătenilor, dar este totuși posibil ca ritmul colectiv de lucru să fi avut un caracter mai pregnant în regiunile vizitate de el decât în alte regiuni europene. Concluzii Studiul redactat de Haxthausen ni s-a părut interesant atât pentru descrierea pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
terenurile nedesțelenite care puteau fi folosite de oricine după cum dorea; (2) un teren aflat în imediata apropiere a vetrei de sat pe care se practica o agricultură mai avansată, bazată pe rotații și asolamente bienale sau trienale, și unde toți sătenii erau obligați „să practice aceleași asolamente, să execute muncile agricole la date fixate colectiv și să permită, după strângerea recoltei, liberul pășunat în miriște al vitelor satului - chiar de la un sat la altul” (Stahl, 1998, vol. I, p. 13). Fiecare
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
exploatarea agricolă autonomă era imposibilă (Stahl, 1998, vol. I, p. 13). Această obște omogenă, afirmă Stahl (1998, vol. II, pp. 22-24), conținea însă anumite structuri de organizare care au permis destrămarea acelui echilibru social și apariția unei clase îmbogățite de săteni. Principalul element de organizare care a permis diferențierea unora dintre membrii ei l a constituit mecanismul de colectare a birului. Birul nu era stabilit pe gospodărie, ci pe întregul sat, și era strâns de anumiți colectori recunoscuți de către stat. Aceștia
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
cauze: în satele aservite, motivul principal consta în faptul că singurul proprietar cu drepturi juridice depline nu putea fi decât boierul. În satele libere, problema venea din faptul că singura formă de proprietate recunoscută de către stat era cea individuală, iar sătenii erau proprietari doar ca masă. Astfel, pentru a nu-i fi recunoscută personalitatea juridică, obștea era citată în instanță printr-un act care conținea numele tuturor sătenilor. În lumina acestor noi elemente, faptul că obștile aveau o serie de sarcini
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
faptul că singura formă de proprietate recunoscută de către stat era cea individuală, iar sătenii erau proprietari doar ca masă. Astfel, pentru a nu-i fi recunoscută personalitatea juridică, obștea era citată în instanță printr-un act care conținea numele tuturor sătenilor. În lumina acestor noi elemente, faptul că obștile aveau o serie de sarcini administrative poate fi interpretat nu ca o recunoaștere a independenței de autoorganizare, ci ca o încercare de compensare a neajunsurilor administrației de stat. Conform opiniei lui Stahl
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
devenea o problemă serioasă când se aflau în conflict cu organele de stat sau cu proprietarul locului, și atunci se întâlneau noaptea, la mare depărtare de sat, în pădure. Nici modalitatea de convocare nu era reglementată. La adunările generale ale sătenilor, prezența unui organ al statului era necesară doar atunci când se dorea încheierea unor acte oficiale cu valoare în justiție. Adunarea avea un caracter neformalist, pe baza unei înțelegeri între săteni (Stahl, 1998, vol. II, pp. 39-40). Toți gospodarii își puteau
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
modalitatea de convocare nu era reglementată. La adunările generale ale sătenilor, prezența unui organ al statului era necesară doar atunci când se dorea încheierea unor acte oficiale cu valoare în justiție. Adunarea avea un caracter neformalist, pe baza unei înțelegeri între săteni (Stahl, 1998, vol. II, pp. 39-40). Toți gospodarii își puteau exprima opinia în adunările obștești, cu excepția nebăștinașilor. Această regulă de acces nu este însă atât de permisivă pe cât pare la prima vedere, întrucât în satele devălmașe „gospodar” era doar bărbatul
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
îl reprezintă sistemul administrativ înfăptuit prin Regulamentele Organice ale Moldovei (1832) și Munteniei (1831) . Aceste Regulamente sunt foarte importante din punctul de vedere al analizei noastre, întrucât, după cum afirmă Stahl, împreună cu măsurile lor de aplicare, erau foarte bine internalizate de săteni, în special de către cei bătrâni. Din această perspectivă, internalizarea legilor formale este un element pozitiv deoarece indică o coerență, o coordonare între nivelul constituțional și cel al alegerii colective. Însă aici apare o problemă legată de coerența internă a nivelului
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
în partea teoretică, alegerea colectivă nu este niciodată influențată de o singură „constituție”. Prin urmare, „constituțiile” trebuie să fie foarte bine coordonate între ele. Dar, în cazul nostru, „constituțiile” sunt discordante. Stahl (1998, vol. II, p. 44) afirmă că „mentalitatea sătenilor bătrâni semăna mai mult cu ceea ce cuprindea Regulamentul și cu ceea ce scria în Foaia sătească sau se putea găsi în Manualul administrativ al Moldovei, decât cu prevederile Codului civil și publicațiile din Monitorul Oficial”. Or, în cazul în care „constituțiile
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
impozitul primea o așchie din respectivul băț în loc de chitanță. Existau și funcționarii cu roluri economice: văcarul, ciobanul, pădurarul, paznicii de câmp sau meseriașii angajați de sat - fierari, potcovari, olari, tâmplari sau dulgheri. La 1776, prin Codicele lui Grigore Alexandru Ghica, sătenii erau obligați să aibă astfel de funcționari, munca lor fiind răsplătită, de regulă, în produse. De exemplu, în satul Bogdana, paznicii de câmp primeau câte un snop din fiecare claie de grâu - claia având 30 de snopi (Stahl, 1998, vol
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
la plata birului, pe suprafețele posedate anterior. În plus, obștea avea drept de preemțiune la vânzarea sau arendarea unor bunuri imobile; putea să facă împrumuturi; să arendeze o parte din patrimoniul său; să cumpere de la alte sate și de la propriii săteni (Stahl, 1998, vol. II, pp. 53 58, 61-66). Prin parcurgerea datelor empirice culese de Stahl putem identifica în principal reguli de autoritate și mai puțin reguli de poziționare. Este interesant faptul că, atunci când putem identifica o regulă de poziționare, ea
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
Această lege prevedea că o treime din terenul sătesc revine boierului și două treimi țăranilor. Veniturile obținute de țărani din cele două treimi sunt scutite de dijmă, iar treimea rămasă boierului este scutită de a mai fi dată în folosință sătenilor. Deși această împărțire a terenului sătesc era menită să desfacă sistemul de aservire dintre țărani și boieri, criteriul după care un țăran primea pământ în cele două treimi era să fi prestat clacă, iar criteriul după care un boier primea
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
celor implicați de a influența direct distribuirea resurselor. Așadar, mecanismul de aplanare a conflictelor legate de împărțirea terenului era întoarcerea terenului în devălmășie și reîmpărțirea lui. Acest mecanism funcționa și în cazul conflictelor între sate și în cazul conflictelor între săteni. Conform teoriei, pentru ca un mecanism de aplanare a conflictelor să fie eficient, el trebuie să nu impună costuri mari. Dacă judecăm prin prisma statului modern, prin prisma a ceea ce cunoaștem azi despre organizarea teritorială, atunci acest mecanism ne apare ca
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]