5,506 matches
-
scurtă vreme după acest tragic eveniment. În anul 1417 sculptorul austriac Peter Lantregen a sculptat un crucifix monumental, înalt de 7,30 m, dăltuit dintr-un singur bloc de piatră. El a fost amplasat în biserica dominicanilor, deasupra altarului. Meșterul sculptor a ajuns în Transilvania la începutul secolului al XV-lea și a realizat lucrări și în alte orașe ale sașilor: Brașov, Sighișoara sau Feldioara. Una din lucrările sale cel mai apreciate este grupul statuar "Închinarea magilor" de la Biserica din deal
Capela Sfânta Cruce din Sibiu () [Corola-website/Science/322975_a_324304]
-
au construit la Sibiu în perioada 1726-1733 Biserica romano-catolică din Piața Mare. În partea de vest a pieței, generalul conte Francisc Anton Wallis, guvernator al Transilvaniei (1732-1734), a instalat în 1734 o statuie a sfântului Ioan Nepomuk, realizată de un sculptor necunoscut de proveniență austriacă sau boemiană. Referitor la amplasarea statuii, istoricul Hermann Fabini consemnează următoarea legendă: ""În sec. XVIII, în timpul Contrareformei, iezuiții au revenit la Sibiu. Ei au construit o biserică și o mănăstire și au așezat sub turnul bisericii
Statuia lui Ioan Nepomuk din Sibiu () [Corola-website/Science/323015_a_324344]
-
carea scrie de la Dragoș vodă până la Aron vodă"" astfel: De asemenea, bătălia este menționată și în Letopisețul anonim al Moldovei, dar se precizează că a avut loc la Vaslui. Statuia ecvestră a domnitorului Ștefan cel Mare a fost realizată de sculptorul Mircea Ștefănescu, căruia i s-a decernat Premiul Academiei Române "Ion Andreescu" în anul 1975 pentru acest monument. Monumentul a fost amplasat pe un deal de lângă satul Băcăoani (comuna Muntenii de Jos), locul bătăliei de la Podul Înalt. Statuia a fost dezvelită
Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare de la Podul Înalt () [Corola-website/Science/323967_a_325296]
-
simbolice din activitatea domnitorului moldovean. Într-unul din basoreliefuri este prezentată o scenă în care voievodul primește solia turcilor, iar în celălalt este o scenă în care Ștefan se află în mijlocul oamenilor de rând. Cele două basoreliefuri sunt realizate de sculptorul ieșean Iftimie Bârleanu.
Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare de la Podul Înalt () [Corola-website/Science/323967_a_325296]
-
este un monument de bronz închinat istoricului, omului politic și episcopului evanghelic sas Georg Daniel Teutsch (1817-1893), care a fost realizat de sculptorul german Adolf von Donndorf în anul 1899. În prezent, el se află amplasat în Piața Huet din Sibiu, în curtea Catedralei Evanghelice. a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Sibiu din anul 2015, având codul de clasificare . Georg
Monumentul lui Georg Daniel Teutsch din Sibiu () [Corola-website/Science/323985_a_325314]
-
Episcopul Teutsch a fost cel care a decis revenirea Episcopiei Evanghelice a Transilvaniei la Sibiu după aproximativ trei sute de ani, biserica evanghelică din Piața Huet devenind astfel catedrală episcopală. Dorind să-i omagieze memoria, comunitatea săsească din Sibiu a comandat sculptorului german Adolf von Donndorf (1835-1916) din Stuttgart realizarea unei statui din bronz a lui Georg Daniel Teutsch, fost episcop al Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustană din Transilvania (1867-1893). Statuia a fost amplasată în curtea Catedralei Evanghelice din Sibiu (în apropiere
Monumentul lui Georg Daniel Teutsch din Sibiu () [Corola-website/Science/323985_a_325314]
-
este un monument de bronz închinat cărturarului român Gheorghe Lazăr (1779-1823), care a fost realizat în anul 2006 de sculptorul Radu Aftenie. În prezent, ea se află amplasată în Piața Mare din Sibiu. Această statuie a înlocuit o statuie de calcar a lui Gheorghe Lazăr, realizată tot de Radu Aftenie, și care s-a aflat în perioada 1986-2004 în Piața
Statuia lui Gheorghe Lazăr din Sibiu () [Corola-website/Science/323992_a_325321]
-
În semn de apreciere a activității sale, în anul 1973, la aniversarea a 150 de ani de la moartea sa, în Parcul ASTRA din Sibiu a fost amplasat un bust de bronz al lui Gheorghe Lazăr, care a fost realizat de sculptorul sibian Kurtfritz Handel. În anul 1984, a fost desființat parcul amplasat după 1948 în Piața Mare din Sibiu. În mijlocul pieței a fost amplasat în 1986 o statuie de calcar a cărturarului Gheorghe Lazăr, realizata de sculptorul Radu Aftenie. La începutul
Statuia lui Gheorghe Lazăr din Sibiu () [Corola-website/Science/323992_a_325321]
-
a fost realizat de sculptorul sibian Kurtfritz Handel. În anul 1984, a fost desființat parcul amplasat după 1948 în Piața Mare din Sibiu. În mijlocul pieței a fost amplasat în 1986 o statuie de calcar a cărturarului Gheorghe Lazăr, realizata de sculptorul Radu Aftenie. La începutul lunii decembrie 2004, în Piața Mare din Sibiu au fost începute o serie de lucrări de refacere a pavajului și a iluminatului. Cu acest prilej, vechea statuie a lui Gheorghe Lazăr a fost demontată și depozitată
Statuia lui Gheorghe Lazăr din Sibiu () [Corola-website/Science/323992_a_325321]
-
refacere a pavajului și a iluminatului. Cu acest prilej, vechea statuie a lui Gheorghe Lazăr a fost demontată și depozitată de către constructor. Primarul Klaus Johannis a anunțat într-o conferință de presă din 3 februarie 2005 că, în urma discuțiilor cu sculptorul Radu Aftenie, a decis că vechea statuie a lui Gheorghe Lazăr din Piața Mare va fi înlocuită cu o statuie nouă, realizată de același artist la comanda Primăriei. Noua statuie urma să-l reprezinte pe Gheorghe Lazăr în picioare, iar
Statuia lui Gheorghe Lazăr din Sibiu () [Corola-website/Science/323992_a_325321]
-
realizată tot de Radu Aftenie. Noua statuie a fost amplasată în colțul dinspre strada Avram Iancu. Realizarea și amplasarea statuii au costat Primăria municipiului Sibiu suma de 553.892,50 lei. Dezvelirea statuii lui Gheorghe Lazăr a fost făcută de sculptor și de primarul Klaus Johannis. Visarion Rășinăreanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, a oficiat o slujbă religioasă de sfințire a monumentului. Primarul Klaus Johannis a declarat următoarele: ""A fost o vreme cînd românii nu se bucurau de adevărata apreciere. A fost
Statuia lui Gheorghe Lazăr din Sibiu () [Corola-website/Science/323992_a_325321]
-
puțini oameni, într-o perioadă de timp atât de scurtă să fi avut efecte mai de durată asupra istoriei lumii.” Statuia ecvestră a lui George Washington din Washington Circle, Washington, D.C. îl reprezintă pe generalul Washington la bătălia de la Princeton. Sculptorul Clark Mills a spus, în discursul său de la dezvelirea statuii la 22 februarie 1860: „Incidentul ales pentru reprezentarea acestei statui a fost bătălia de la Princeton — a cărei descriere se poate găsi în Viața lui Washington de Upham, la pagina 213
Bătălia de la Princeton () [Corola-website/Science/319379_a_320708]
-
construcții pe Acropole, s-a dezvoltat arta și alte manifestări ale culturii, în special în perioada istorică cunoscută sub numele "Secolul lui Pericle". În acest timp s-a construit Parthenonul, templul dedicat zeiței Atena Parthenos, cu statuia zeiței realizată de sculptorul Phidias, cel care a executat și statuia lui Zeus din Olympia (una din cele șapte minuni ale lumii antice"). În teatru, Eschil, Sofocle și Euripide au creat tragedii nemuritoare. În această perioadă de mari transformări politice și sociale, apare necesitatea
Filosofia antică greco-romană () [Corola-website/Science/319400_a_320729]
-
memorial, în holul de onoare circular al muzeului a fost așezat grupul statuar "„Pe aici nu se trece”", înfățișându-i pe Regele Ferdinand I al României și zeița Nike, zeița victoriei din mitologia greacă, operă realizată în anul 1924 de sculptorul Ioan Iordănescu iar pe pereți, au fost gravate numele ofițerilor morți în război. Activitatea muzeului a fost temporar suspendată în urma puternicului incendiu din vara anului 1938 și a încetat definitv după Cutremurul din 1940. Palatul a fost demolat în anul
Palatul Artelor () [Corola-website/Science/319501_a_320830]
-
Corot, Eugène Delacroix, André Derain, Raoul Dufy, Marquet Albert, Henri Matisse, Camille Pissarro, Pierre-Auguste Renoir și Maurice Utrillo), precum și piese ale altor doi pictori care au lucrat în Franța: spaniolul Pablo Picasso și englezul Alfred Sisley. Muzeul găzduiește opere ale sculptorilor Constantin Brâncuși, Cornel Medrea, Milița Petrașcu, Dimitrie Paciurea și Frederic Storck. Storck are propriul muzeu în București, în sectorul 1.
Muzeul Zambaccian () [Corola-website/Science/315900_a_317229]
-
Sucevei cu sprijinul conducerii de stat s-a construit acest sfînt lăcaș sfințindu-se la 17 dec 1977"". Mormântul cronicarului se află izolat lângă latura de apus a bisericii, având la cap un monument cu bust al cronicarului realizat de sculptorul Iftimie Bârleanu (1916-1986). În piatra monumentului este săpat următorul text: ""Deci, fraților cetitorilor, cu cît veți îndemna a ceti pre acest letopisățu mai mult, cu atît veți ști a vă feri de primejdii și veți fi mai învățați"". Deși nu
Biserica de lemn din Prigoreni () [Corola-website/Science/315958_a_317287]
-
se află mai multe morminte. Printre acestea amintim pe cele ale episcopilor Iacov Antonovici (1924-1931) și Grigorie Leu (1940-1949). În curtea mănăstirii, la sud de biserică, se află statuia lui Ștefan cel Mare și Sfânt, care a fost realizată de sculptorii Gheorghe Alupoae și Cristian Pântea și turnată la Metamar S.A. Baia Mare în 1995. Tot în curtea bisericii se află și o troiță din lemn, care a fost sculptată de arhimandritul Mina Dobzeu, călugărul basarabean care l-a botezat la 15
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
(în ) (n. 1903, Cluj, Comitatul Cluj, Regatul Ungariei - d. 1983, Budapesta, Republica Populară Ungară) a fost un sculptor maghiar din România. Rămas orfan de tânăr, își găsește alinul în rotărie. Prelucrând lemnul, el înțelege că adevărata să menire este aceea de a deveni sculptor. Între 1925 și 1927 se mută la Paris, unde se întreține lucrând că tâmplar
Eugen Szervátiusz () [Corola-website/Science/318950_a_320279]
-
Cluj, Comitatul Cluj, Regatul Ungariei - d. 1983, Budapesta, Republica Populară Ungară) a fost un sculptor maghiar din România. Rămas orfan de tânăr, își găsește alinul în rotărie. Prelucrând lemnul, el înțelege că adevărata să menire este aceea de a deveni sculptor. Între 1925 și 1927 se mută la Paris, unde se întreține lucrând că tâmplar. Seară ia lecții de modelaj și desen la "École libre de beaux-arts". În 1927 revine la Cluj și se înscrie că audient la Școala de arte
Eugen Szervátiusz () [Corola-website/Science/318950_a_320279]
-
rezolvare idilica, autorul știe să desprindă diferențele specifice și să rețină elementele cu adevarat definitorii, atât pentru personalitatea și spiritualitatea oamenilor, cât și pentru dimensiunile ambiantei unde se desfasoara acțiunea. Cel puțin la fel de grăitoare sunt reliefurile, undem cu migala artizanala, sculptorul se străduiește să reproducă străzi sau interioare întregi, populate cu personaje numeroase, surprinse în acțiuni caracteristice. O categorie aparte de basoreliefuri este alcătuită de cele având drept sursă de inspirație texte literare celebre. Un loc aparte este ocupat de lucrările
Eugen Szervátiusz () [Corola-website/Science/318950_a_320279]
-
categorie aparte de basoreliefuri este alcătuită de cele având drept sursă de inspirație texte literare celebre. Un loc aparte este ocupat de lucrările înfățișând femei, apelând la un bogat registru liric având ca elemente proprii, reveriilre și nedisimulatele nostalgii. Legăturile sculptorului cu cultura populară sunt verificate și de animismul unei părți a operei. Că în străvechile mitologii păgâne, anotimpurile, zilele și nopțile, fenomenele și forțele naturii iau chipul unor personaje umane, aproape întodeauna femei. "Suferință" (1936) "Femeie aducând vreascuri" (1939) "La
Eugen Szervátiusz () [Corola-website/Science/318950_a_320279]
-
1964) "Nostalgie" (1968) "Țăranul cu coasă" (1968) Basoreliefuri după texte literare celebre: "Furtună" (1955), "Seară lui Toldi" (1956), "Cănata profana" (1957), "Baladele" (1969) Sculpturi inspirate din fenomenele naturii: "Toamnă" (1955), "Primăvară" (1956), "Iarnă" (1958), "Dimineață" (1959), "Gerul" (1961) Toca, Mircea, "Sculptori Clujeni", Editura Meridiane, București, 1978
Eugen Szervátiusz () [Corola-website/Science/318950_a_320279]
-
este un sculptor român. S-a născut la Cluj-Napoca, la 9 noiembrie 1938, făcându-și studiile la Institutul Andreescu (1960-1967), unde este profesor. Decedat la data de 19 iulie 2013. Din 1967, expune la toate expozițiile județene și republicane. După o specializare de
Eugen Gocan () [Corola-website/Science/318954_a_320283]
-
a lui Gocan fundamentală rămâne problema reprezentării figurii umane. În creația sa, artistul a încercat să evidențieze forma și conținutul, materialul favorit al exprimării sale plastice fiind piatra. Ucenic al maestrului Andrei Kos, Eugen Gogan, coleg de generație cu regretatul sculptor Vasile Rus-Batin, continuă să creeze și astăzi.
Eugen Gocan () [Corola-website/Science/318954_a_320283]
-
care s-a răspândit pe arii extinse. Un alt stil, relativ moderat, a continuat în perioada clasică Gupta (320-600 d.Hr.), deși budismul absorbise deja multe alte elemente mitice, cum ar fi cele yakshi (femeia cu trei spirite, reprezentată de sculptorii budiști într-un mod lipsit de austeritate, ca niște dansatoare voluptoase, cu piept bine evidențiat). Sensul indian de parcurgere a vieții a fost reprezentat în picturile murale din peșterile din Ajanta, unde grupuri nesfârșite de personaje roiesc peste tot pe
Artă orientală () [Corola-website/Science/308977_a_310306]