7,557 matches
-
personale Întîlnim În: “Opinia Moldovei” din 25 mai 1998 - articolul Un eveniment artistic relevant; cotidianul “Independentul” din 12 aug. 1998, articolul semnat de Gh. Bălăceanu - Costel Iftinchi - un debut promițător; cotidianul “24 ore” din 20 sept. 1999 - articolul Expoziție de sculptură la sala Fundației Emil Alexandrescu; “Ziua de Iași” din 20 sept. 1999, articolul Costel Iftinchi - un modelator În lemn și În conștiința aproapelui. Are lucrări de sculptură În Muzeul de Artă Populară din Tulcea și În colecții particulare din țară
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
un debut promițător; cotidianul “24 ore” din 20 sept. 1999 - articolul Expoziție de sculptură la sala Fundației Emil Alexandrescu; “Ziua de Iași” din 20 sept. 1999, articolul Costel Iftinchi - un modelator În lemn și În conștiința aproapelui. Are lucrări de sculptură În Muzeul de Artă Populară din Tulcea și În colecții particulare din țară și din lume: Anglia, Canada, Franța, Italia, Iugoslavia, S. U. A. NICOLAE POPA S-a născut la 6 martie 1939, În comuna Tutova din județul Vaslui. După absolvirea
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
Iași. Lucrează timp de șase ani la Institutul de Medicină "Gr. T. Popa", restul anilor pînă la pensionare Întîlnindu-l la Spitalul Universitar "Socola" din Iași, unde prin bunăvoința renumitului profesor Petre Brînzei avea să obțină un spațiu pentru atelier de sculptură. Ani buni și-a adus contribuția la atelierele de ergoterapie ale spitalului, instruind bolnavii cu oarecare Înclinații către sculptură. Întîlnirea cu artele a constituit doar prilejul de a se dărui, deoarece, așa cum Îi place să spună, a iubit dintotdeauna frumosul
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
la Spitalul Universitar "Socola" din Iași, unde prin bunăvoința renumitului profesor Petre Brînzei avea să obțină un spațiu pentru atelier de sculptură. Ani buni și-a adus contribuția la atelierele de ergoterapie ale spitalului, instruind bolnavii cu oarecare Înclinații către sculptură. Întîlnirea cu artele a constituit doar prilejul de a se dărui, deoarece, așa cum Îi place să spună, a iubit dintotdeauna frumosul, descoperind Încă din tinerețe că toate frumusețile ce ne Înconjoară le datorăm nu numai naturii ci și omului, care
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
că toate frumusețile ce ne Înconjoară le datorăm nu numai naturii ci și omului, care de-a lungul timpurilor a modelat și Înfrumusețat natura, punînd-o În raport cu sine. Încă din perioada cînd urma cursurile Școlii Populare de Artă la clasa de sculptură a profesoarei Lucreția Filioreanu - Dumitrașcu, reușește să se afirme cu prilejul unor manifestări expoziționale organizate În cadrul Festivalului Național "CÎntarea României", obținînd În 1982 un prestigios loc I cu lucrarea În gips "Mama", urmat de alte două premii I În 1983
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
de Primăvară al Artei Naive de la Centrul Internațional de Cultură și Arte "George Apostu" din Bacău; a X-a ediție a Expoziției Naționale de Artă Naivă "Saloanele Moldovei", de la Muzeul de Artă din Iași; obține premiul III pentru lucrarea de sculptură naivă "Deputatul" la Salonul de Primăvară al Asociației Artiștilor Plastici, Iași; premiul II la Salonul de Toamnă al Asociației Artiștilor Plastici, Iași; participă la Salonul Internațional de Artă Naivă, București; În 2002, participă la Expoziția Națională de Artă Naivă “Saloanele
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
Iași, 26 mai 1999; - “Succes al plasticienilor ieșeni”, Monitorul, 31 oct., 2001;“Plece pictorii la țară”, Andrei Ieșeanu, Monitorul, iunie, 2001; - Monitorul, 20 apr., 2002;“Explozii de forme și culoare la “Saloanele Moldovei”, Evenimentul, 19 apr., 2003. Are lucrări de sculptură În patrimoniul Galeriei de Artă Naivă a Muzeului de Artă din Pitești și la diferiți colecționari particulari din țară și din diferite țări ale lumii. MIHAI PUIU Născut la 27 august 1938 În orășelul Buhuși din județul Bacău, urmează cursurile
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
aluviuni de terasă și, respectiv, glacisuri coluvioproluviale,în general de mică extindere, atât pe stânga, cât și pe dreapta Miletinului (la est de Iazu- Vechi, Șipote, sub D. Budu etc.) și destul de rare. Relieful denudațional este constituit din forme de sculptură specifică: cornișe de desprindere ale alunecărilor de teren, trepte de alunecare și sisteme de padine în cadrul deluviilor), acumulări sub formă de monticuli de alunecare și glacisuri coluviale groase, larg răspândite,care îmbracă baza versanților unor vâlcele (est de D.Coroleuca
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
versanților unor vâlcele (est de D.Coroleuca),racordează tronsoane ale versanților văii principale și ale afluenților cu șesurile (est de Iazu- Vechi,Chișcăreni etc.) sau nivele succesive de terase ale Miletinului(D. Schinăria, Balș,Solovăț, Mitoc). În cadrul reliefului fluvial propriu-zis, sculptura specifică a modelat canale de albie minoră și canale de scurgere ale unor organisme torențiale bine dezvoltate. Acumularea fluvială se materializează în terasele Miletinului, câteva conuri de depunere aluvială și șesuri. Terasele Miletinului, etalate pe stânga văii - cu excepția celor joase
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
agriculturii au favorizat dezvoltarea a numeroase procese geomorfologice, care contribuie la degradarea unor importante suprafețe de teren. Modul de manifestare, amploarea și viteza morfogenezei în faza actuală,pe teritoriul comunei Șipote situează procesele de modelare a versanților pe primul loc,sculpturii și acumulării fluviale,acțiunilor antropice și proceselor sufozionale revenindu-le o însemnătate mai redusă. În literatura geomorfologică,procesele care contribuie la modelarea versanților poartă diferite denumiri:procese de pantă sau deluviale,gravitaționale,de transport în masă,degradări de teren(alunecări
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
areolară ale apelor meteorice sub formă de pânze. Eroziunea areolară este prezentă pe toate suprafețele înclinate,ocupând un loc deosebit în denudarea reliefului. Atât la topirea zăpezilor,cât și la ploile torențiale cu caracter de averse,specifice climatului Câmpiei Moldovei, sculptura areolară se produce an de an, începând de la pantele de 3-4ș.Cam peste 50% din suprafața versanților au pante mai mari de 5ș,fiind afectați de procese de ablație. Aceasta este mai extinsă la sud de Miletin, atingând însă stadii
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
management, marketing, lingvistica, științele politice, sociologia, diverse științe sociale și activități științifice, metodologice interdisciplinare); științe umaniste: științele istorice (istoria, arheologia, numismatica, paleografia); limbile și literatura (limbile vechi și moderne); alte științe umaniste (filozofia, arta și istoria artei, critica artei, pictura, sculptura, muzicologia, arta dramatică); religia, teologia; O analiză a factorilor favorabili, precum și a punctelor slabe care influențează dezvoltarea ARC pune În evidență următoarele elemente: i) Factorii care influențează favorabil evoluția activităților CDI pot fi grupați În două categorii, referitoare la: i1
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
management, marketing, lingvistica, științele politice, sociologia, diverse științe sociale și activități științifice, metodologice interdisciplinare); științe umaniste: științele istorice (istoria, arheologia, numismatica, paleografia); limbile și literatura (limbile vechi și moderne); alte științe umaniste (filozofia, arta și istoria artei, critica artei, pictura, sculptura, muzicologia, arta dramatică); religia, teologia; O analiză a factorilor favorabili, precum și a punctelor slabe care influențează dezvoltarea ARC pune În evidență următoarele elemente: i) Factorii care influențează favorabil evoluția activităților CDI pot fi grupați În două categorii, referitoare la: i1
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
din Londra. O adevărată dragoste la prima vedere. Grosso modo, muzeul poate fi împărțit în două mari secțiuni: 1/3 se referă la pictura englezească din secolele XIV, XVII, XVIII și 2/3 prezintă o paletă largă din pictura și sculptura mondială a secolului XX. O harababură de capodopere. Le Guide du routard, Marea Britanie, 1994-1995, Hachette, p. 107 Un enunț ca acesta satisface obligațiile pe care le impune genul "ghid turistic": prezintă locurile demne de interesul unui turist, dă informații practice
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
limba e certificatul de autenticitate al geniului etnic, se înțelege că fizionomia unei culturi o dă originalitatea națională. Suma tuturor creațiilor spirituale, ce alcătuiesc cultura, e specificată de Burckhardt în felul următor: artele în număr de cinci: poezia, muzica, pictura, sculptura și arhitectura, plus științele și filosofia. Astfel domeniul culturii, atât de larg în conceptul de civilizație franceză sau în definiția lui Herder, se separă de activitățile materiale, sociale, practice și utilitare, care rămân civilizației, și se restrânge la activitățile superioare
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
creația deține rolul primordial, fiindcă fără ea nu există nimic de difuzat și de asimilat. Creația culturală e sarcina providențială a geniilor și a talentelor. Nu e poesie fără poeți, nici muzică fără compozitori, nu e pictură fără pictori, nici sculptură fără sculptori sau arhitectură fără arhitecți, precum nu e știință fără savanți și nici filosofie fără cugetători. Creația există mai întâi în acestă elită spirituală a fiecărui neam, ochii de foc prin care sufletul colectiv privește veșnicia în față și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
culturii din cultul religios, filosoful Nikolai Berdiaev n o poate concepe decât în raport genetic direct față de cult: „Cultura e legată de cult, zice gânditorul rus; ea e rezultatul diferențierii și al extensiunii cultului. Cugetarea filosofică, cunoașterea științifică, arhitectura, pictura, sculptura, muzica, poezia și morala, totul e cuprins în cultul Bisericii, organic și integral, sub o formă încă nediferențiată”.(Nicolas Berdiaeff: Le destin de la culture, în „Le roseau d’or” Nr. 10 și în Der Sinn des Schaffens. ) Cultura ne apare
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
spiritului, de la cupola bisericilor până la miniaturile manuscriselor și până la genul istoriografie. Nu e greu să observăm o puternică diferență între stilul bizantin și cel egiptean, sau între el și cel gotic. Tot astfel putem observa că din cultura bizantină lipsește sculptura de proporții monumentale, pe când ea prosperă în Egipt, în Elada și în romano-catolicism. Și să observă mai departe că din cultura arabo-mahomedană lipsesc atât sculptura cât și pictura, precum amândouă aceste forme lipsesc din mozaism și din protestantism. Aceste exemple
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
sau între el și cel gotic. Tot astfel putem observa că din cultura bizantină lipsește sculptura de proporții monumentale, pe când ea prosperă în Egipt, în Elada și în romano-catolicism. Și să observă mai departe că din cultura arabo-mahomedană lipsesc atât sculptura cât și pictura, precum amândouă aceste forme lipsesc din mozaism și din protestantism. Aceste exemple ne învață că există diferențe de stil și de preferințe în formele culturale nu numai de la religie la religie, dar chiar de la confesiune la confesiune
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
vădită decadență. Din cele spuse până acum, rezultă că rolul Bisericii e covârșitor în ce privește cultivarea și disciplinarea convergentă în unitatea de stil a artelor, care e de o evidență dominantă în toată istoria culturii omenești. Sunt arte ca arhitectura, pictura, sculptura și muzica, ce n-ar fi avut în nici un caz măreața amploare pe care o au. dacă n-ar fi fost Biserica să le cultive. Dar și contrariul e adevărat, și anume: că există ramuri de artă. care nu s-
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
n-ar fi fost Biserica să le cultive. Dar și contrariul e adevărat, și anume: că există ramuri de artă. care nu s-au putut dezvolta într-o arie culturală numai din pricină că Biserica nu le-a cultivat. Nu există o sculptură și o pictură arabă fiindcă mahomedanismul le interzice. Nu există o sculptură monumentală ortodoxă, fiindcă Biserica noastră n-o practică. O sculptură monumentală e adevărat că a existat și în Răsărit. Se citează mărețe statui ale Mântuitorului în orașe din
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
adevărat, și anume: că există ramuri de artă. care nu s-au putut dezvolta într-o arie culturală numai din pricină că Biserica nu le-a cultivat. Nu există o sculptură și o pictură arabă fiindcă mahomedanismul le interzice. Nu există o sculptură monumentală ortodoxă, fiindcă Biserica noastră n-o practică. O sculptură monumentală e adevărat că a existat și în Răsărit. Se citează mărețe statui ale Mântuitorului în orașe din Asia Mică. Una din acestea era așezată sus, la intrarea somptuosului palat
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
s-au putut dezvolta într-o arie culturală numai din pricină că Biserica nu le-a cultivat. Nu există o sculptură și o pictură arabă fiindcă mahomedanismul le interzice. Nu există o sculptură monumentală ortodoxă, fiindcă Biserica noastră n-o practică. O sculptură monumentală e adevărat că a existat și în Răsărit. Se citează mărețe statui ale Mântuitorului în orașe din Asia Mică. Una din acestea era așezată sus, la intrarea somptuosului palat imperial din Bizanț. Ea a fost dărâmată ca o consecință
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Ea a fost dărâmată ca o consecință a luptelor iconoclaste. Ultima statuie cunoscută în istoria artei, aceea a unui împărat bizantin, cu crucea în mână, dar fără identitate, datează din veacul al Vll-lea. Cu toate acestea Biserica ortodoxă nu exclude sculptura. Dacă ea nu practică pe cea monumentală, cu destinație cultică, lucrul acesta îl înțelegem nu atât din interdicția, care vane din Vechiul Testament: „Să nu-ți faci ție chip cioplit!”cât din împrejurările istorice, în care creștinismul avea de luptat cu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
minciuna religioasă reprezentată în marmură. Nu era o luptă împotriva artei, ci împotriva zeilor sculptați și a templelor unde se adăpostea deșertul lor cult. Totuși, nepracticând statuia monumentală, din aceste motive care au devenit tradiție, ortodoxia n-a exclus arta sculpturii. Ea o practică în diferitele forme decorative, de la dăltuirea savantă a pietrei ce participă la arhitectură până la aurăriile și argintăriile ce îmbracă icoanele, cărțile și odoarele cultice; și o practică deopotrivă în basoreliefuri și în miniaturile de ivoriu, lemn și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]