5,553 matches
-
evenimente, au avut avut loc dispute teoretice și au mai apărut lucrări importante (dacă ar fi să ne referim doar la lucrarea lui Pufendorf, De jure naturae et gentium). Dacă Hobbes a reușit să pună individul la adăpost de violența semenilor lui, Locke va face un pas mai departe și va reuși să pună individul la adăpost și de violența puterii suverane. Răspunsurile pe care le dau cei doi evenimentelor politice în care s-au implicat vor sta la baza unei
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
că există acțiuni oneste sau neoneste în funcție de coincidența acestora cu natura rațională și socială. Astfel, la originea dreptății și a echității nu stă utilitatea, așa cum va fi cazul la Hobbes, ci natura însăși care ne îndeamnă să facem comerț cu semenii noștri, chiar dacă nu avem nevoie de nimic. Starea de natură, în care posesiunea tuturor lucrurilor era comună, a durat atâta timp cât a durat simplitatea și inocența indivizilor. Pe măsură ce oamenii s-au înmulțit ei au început să aibă noi nevoi, bunurile comune
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
bună cale de a stabili legea naturală este aceea de a observa cu atenție natura omului, condițiile sale de existență, înclinațiile și dorințele sale. Caracteristicile esențiale ale omului sunt instinctul de autoconservare, incapacitatea de realizare a scopurilor fără cooperare cu semenii, dar și aroganța, iritabilitatea sau tendința spre distrugere. După Pufendorf, principiul fundamental al legii naturale este următorul: tot ceea ce este necesar pentru scopurile societății trebuie considerat ca fiind cerut de lege. Cum toate propozițiile legii naturale se ridică la considerarea
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
ridică la considerarea utilității, obligațiile impuse de legea naturală vizează două tipuri de datorii: 1) absolute, care sunt datoriile de umanitate și corespund drepturilor inerente persoanei din starea sa actuală; 2) condiționale, care presupun o angajare voluntară a oamenilor față de semenii lor; acest tip de datorie rezultă din convenții și promisiuni 87. Pufendorf îl critică pe Aristotel pentru că acesta considera sclavia ca fiind naturală, dar totodată și pe Hobbes, care stabilea legea naturală în interesul egoist. Dar el consideră, în spirit
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
Răspunsul lui Locke se bazează pe o lectură morală care pleacă de la observația că omul căzut în păcat împreună cu femeia nu poate avea o autoritate absolută asupra femeii. Mai mult, dacă se consideră că faptul de a deține autoritate asupra semenilor este o recompensă pentru un merit (așa cum rezultă din ideologia patriarhalistă), nu putem găsi nicăieri în textul Facerii vreo referință la un pretins merit al lui Adam. În text, Dumnezeu se adresează Evei pentru a-i comunica în ce raport
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
nu constă în extinderea proprietăților, ci în "pieirea în mod nefolositor a oricărui lucru dintre ele"22. De asemenea, cineva poate fi considerat proprietar asupra lucrurilor achiziționate doar cu condiția ca o parte din lucrurile comune să le rămână și semenilor săi. Dar problema principală în privința proprietății nu este considerată aceea a roadelor pământului, ci este aceea a pământului însuși (care, de altfel, cuprinde tot restul). Ca și în cazul roadelor sale, proprietatea asupra pământului este dobândită tot prin muncă. Astfel
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
dreptatea și să decidă drepturile supusului prin legi stabile promulgate și prin judecători autorizați, recunoscuți"43. Legea naturală fiind una nescrisă, este posibil ca pasiunile sau interesul personal să-i determine pe oameni să o interpreteze în mod greșit, în defavoarea semenilor. Pentru a remedia această carență, este nevoie de elaborarea unor reguli stabile. De altfel, din acest motiv ia naștere puterea legislativă. Ar fi absurd să credem că oamenii ar renunța la starea naturală, dacă legi stabile și durabile "nu le-
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
pentru a-i da dreptate lui Filmer. Prin urmare, autoritatea politică trebuie fondată pe consensul moral la care oamenii sunt împinși prin legea naturală. Obligația naturală are două momente: primul este autoconservarea, iar al doilea este caritatea, sau conservarea vieții semenilor noștri. Așa cum a spus Greg Forster, "argumentul celor Două tratate ca întreg constă din doi pași. Primul [Tratat] vrea să arate că nici o persoană particulară nu are autorizarea manifestă de la Dumnezeu ca să-i guverneze pe ceilalți. [...] Al doilea [Tratat] vrea
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
universitari și de liceu, astfel că nu trebuie subestimată puterea educatorilor de a modela afinitățile politice ale viitorilor alegători ai Moldovei. Copiii învață acum despre moștenirile românești, merg la studii cu burse în România, explorând punctele comune între ei și semenii lor români, astfel încât prăpastia dintre „cele două popoare romanice de est” este de așteptat să se micșoreze. Bineînțeles, rămâne și posibilitatea ca o apropiere mai mare de România să atragă disprețul acestora: moldovenii au devenit personaje în unele glume românești
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
cea mai mare parte, au fost, probabil, amintiri deja exersate, fixate ca și reprezentări ale propriilor istorii, confirmate de cunoscuți sau de actele familiei. Nu respectă logica postumă și livrească a cronologiei, ci necesitățile afective ale indivizilor, care își invocă semenii prin asocieri indiferente la spațiul și timpul real. Sunt relatări care evită să menționeze trăiri intense, mai ales negative, construind din episoade disparate o lume aproape aseptică, rațională, temperat pozitivă și foarte aproape de ceea ce ea "ar trebui să fie". Tonul
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
pe care am îndrăznit, foarte de timpuriu, să o transform într-o "viziune" proprie, comunicarea înseamnă "un proces continuu de reconstrucție a înțelesurilor simbolurilor pe parcursul interacțiunilor sociale"3. Astfel, apreciază González, citându-l pe Carbaugh, "dacă dorim să înțelegem acțiunile semenilor noștri, din punctul acestora de vedere, trebuie să ascultăm cuvintele pe care aceștia le folosesc pentru a discuta acțiunile respective"4. Accesând simbolurile pe care oamenii le utilizează în interacțiunile lor sociale, dobândim atât cheia privilegiată, cât și calea de
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
pe care aceștia le folosesc pentru a discuta acțiunile respective"4. Accesând simbolurile pe care oamenii le utilizează în interacțiunile lor sociale, dobândim atât cheia privilegiată, cât și calea de acces înspre semnificațiile pe care ființele umane le împărtășesc cu semenii lor, în contextul anumitor comunități, la configurarea cărora contribuie înseși simbolurile respective. În încercarea de a oferi o "alternativă celor interesați în a învăța câte ceva despre cultură, etnie și comunicare"5 pe calea ascultării variatelor perspective pe care "cercetătorii etnici
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
adăugirea mea) are nevoie cu adevărat, el nu poate ajunge de unul singur, ci trebuie să aștepte până când Dumnezeu i-l va dărui"108. Mărturie a adevărului personal pe care Chapman a venit special să îl aducă la întâlnirea cu semenii săi din Coatesville, discursul pastorului se încheie cu paragraful al doisprezecelea și ultimul, reiterând teza potrivit căreia ocazia evenimentului din 14 august 1911, ce reflectă adevărul istoric (major, însă contextualizat) a trei sute de ani de întreținere a sclaviei într-o
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
a adresei de la Coatesville în cartea sa. O simțeam și în cuvintele lui Jay Chapman: în aparentul său refuz de a privi cu toată atenția la cei trei care i se alăturaseră în magazinul închiriat pentru a comemora împreună moartea semenului lor. Pe cine dorea Chapman să convingă? O prietenă care îl însoțise la Coatesville pentru a îi fi alături? O persoană de culoare, de sex feminin, suficient de în etate pentru a fi văzut și trăit multe neplăceri datorate efectelor
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
criticul, "cititorul atent"159 devine conștient de natura morală a crimei, datorită efortului lui Chapman de a îl "construi", ca atare, drept recipient al experienței (religioase) care atestă responsabilitatea fiecăruia dintre noi, oamenii, unul față de altul, în general, și față de semenul nostru care a murit la Coatesville, în 1911, în particular. Actul retoric al lui Chapman reprezintă efortul de construcție a viziunii morale a fiecăruia dintre noi, cei care îl citim și ne (re)cunoaștem, în portretul pe care pastorul ni
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
se simt îndreptățiți să se implice în dezbaterile colective asupra opțiunilor comune și în care cea mai mare parte a acestor opțiuni se concretizează în politici publice eficiente" (Putnam, 2002: 131). Într-o astfel de comunitate, cetățenii sunt corecți față de semenii lor și se așteaptă la aceeași corectitudine din parte acestora. Ei se așteaptă ca guvernarea să se ralieze unor standarde înalte și respectă de bună voie regulile pe care și le-au impus" (Putnam, 2002: 126). Așteptările la corectitudine din partea
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
standarde înalte și respectă de bună voie regulile pe care și le-au impus" (Putnam, 2002: 126). Așteptările la corectitudine din partea celorlalți cetățeni provin din încredere. Această încredere favorizează cooperarea și face viața mai ușoară "pentru că oamenii se așteaptă ca semenii lor să respecte regulile. Știind că și ceilalți vor face acest lucru, este mult mai probabil ca și tu să te alături lor, îndeplinind astfel deopotrivă și așteptările lor. În regiunile mai puțin civice, aproape toată lumea se așteaptă ca celălalt
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
oportunismului, cu greu ar putea fi impuse celor aflați pe un nivel ierarhic mai înalt, și, dacă sunt totuși impuse, este mai puțin probabil ca ele să fie acceptate. Doar un subordonat curajos sau nesăbuit, în lipsa legăturilor de solidaritate cu semenii săi, ar putea să pedepsească un superior". "Într-o comunitate civică, afirmă Putnam (2002: 104), calitatea de cetățean presupune drepturi și obligații egale pentru toți. Coeziunea internă a unei astfel de comunități este asigurată de relații orizontale de reciprocitate și
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
din medii diferite se întâlnesc față în față și interacționează într-un mod în care nu ar fi făcut-o în afara acestor asociații voluntare. Ei deprind astfel abilitățile cooperării și este posibil să devină mai toleranți și mai încrezători în semenii lor. Dar cooperarea și încrederea din interiorul asociațiilor se răsfrânge și asupra societății în mare, printr-un efect pe care Putnam îl numește de revărsare (spill out, spill over în engleză). Spațiul public însuși, crede Warren, este influențat de normele
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
apărare a credinței, prin dragoste de Dumnezeu și rugăciune. Meritul de excepție al lucrării este acela că izvorăște din experiență și cheamă la trăire. Izvorăște dintr-o experiență de peste șase decenii de slujire preoțească exemplară, închinată lui Dumnezeu și semenilor, și ne conduce spre experierea „raiului rugăciunii”. în mod deosebit trebuie remarcată și frumusețea de exprimare a Părintelui în paginile lucrării. Cei ce îl cunosc își aduc aminte cu nostalgie de cuvântul său blând, dar cu „putere multă”, prin care
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
însuți, prin viața și faptele tale, să devii o rugăciune, să fii rugăciunea întrupată; să faci din viața ta o ofrandă. Să te rogi pentru toți din jurul tău și mai cu seamă pentru cei ce îți călăuzesc viața ta, a semenilor tăi, a țării și a poporului tău. Dumnezeu ne vede, ne aude, ne simte durerile, ne ascultă, ne primește rugăciunile, ne înțelege și ne ajută în multe și felurite chipuri, de la leagăn și până la mormânt, de la naștere și până în ultima
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
viața, faptele și credința ta să devii o rugăciune vie, să fii o rugăciune întrupată, trebuie să faci din viața ta o ofrandă prin rugăciuni pentru toți din jurul tău și mai cu seamă pentru cei care călăuzesc viața ta, a semenilor tăi și a poporului tău. în felul acesta se realizează acea statornică și sfântă legătură cu cei care au fost, cu cei ce sunt, cu întreg neamul creștin, cu cei de pe pământ și cu cei care au trecut pragul vieții
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
părăsește calea virtuților de acasă și intră în vârtejul unui libertinaj amețitor, al unor dezlănțuiri delirante, legate de ocazii josnice și de diferite companii destrăbălate, fără scop, fără nici o orientare care să-i contureze chipul de „persoană” în comuniune cu semenii. Fiul risipitor se destramă în prăpastia furtunoasă și plină de amar a vieții. Cel de-al doilea aspect constă, pe de o parte, în reîntoarcerea fiului risipitor, care este asemenea unei „renașteri” din propria-i cenușă, a unei ridicări din
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
în loc retras, de unul singur, sau în locașul de rugăciune, adică în biserică, și mai ales în timpul Sf. Liturghii. Oriunde ne rugăm, se cuvine să avem pace cu Dumnezeu, prin Domnul Iisus Hristos. El este pacea noastră precum și pacea cu semenii noștri. Mântuitorul ne dă poruncă: „Trăiți în pace unii cu alții, iar Sf. Ap. Pavel ne îndeamnă: „Trăiți în pace cu toți oamenii” și ne asigură că „Dumnezeul dragostei și al păcii va fi cu noi”. în afară de aceasta, pentru rugăciune
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
viața noastră trupească și sufletească. Firea noastră înclinată spre păcat are trebuință de Dumnezeu și noi va trebui să răspundem dragostei Lui. Să nu uităm că în fața lui Dumnezeu suntem chemați să îndeplinim îndatoririle noastre, adică milă și bunătate față de semenii noștri. însă neascultarea și vinovăția noastră față de Dumnezeu nu ne îngăduie decât pocăință și rugăciune de umilință și de iubire milostivă. în această privință, se impune ființei noastre adânca și deplina prosternare, mustrarea cugetului și recunoșterea neputinței și nevredniciei noastre
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]