5,850 matches
-
americane, unde zgârciul e constituit din sperieturi fizice, din stârnirea groazei în spectator. Orfelinatul are însă o măduvă pe cât de tristă, pe atât de cunoscută de orice spectator (și pe atât de ușor de interpretat, dacă autorii ratează, ca șantaj sentimental). Asta nu se întâmplă. Construind filmul după regulile unui joc de-a v-ați ascunselea, autorii ne iau ca martorii unui ludic trist. Singura lumină în această poveste dramatică e dragostea unei mame pentru un copil care nu e carne
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
până acum - întâlnim versuri de factură total religioasă. Nu-i o poezie care privește marile probleme biblice, cum observă și subliniază comentariile literare, facerea lumii sau minunile lui Iisus Hristos, ci o poezie naivă la prima vedere dar cu priză sentimentală în lumea celor care citesc și simt religios. Nu-i o poezie mistică ci una de cunoaștere și contemplare. Acum îngerii lui Voiculescu nu-i sondează propria credință, ci neliniștea lui, interpretările : Stam pe prispă, halucinat: M-a văzut... nu
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
cărora să-l putem socoti, fără să ne facem silință conștiinței, unul dintre cei mai de seamă poeți contemporani”. Călinescu ștergea acuzația unora că V. Voiculescu ar fi un autor didactic, el nu era un tehnician în poezie, ci un sentimental cerebral care crea poezia directă dar și subtilă, ne dădea de înțeles criticul. El depășea ceea ce se tipărise până atunci în materie, deși în unele detașări se descoperea și vibrația unor lacrimi greu stăpânite: ...Amintiri scăpate de mult din cușca
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
Cartea Românească, p. 302. În 1970, cum s-a mai spus, a fost publicat Zahei orbul, prefață de Mircea Tomus, în 1972 volumul Teatru, îngrijit de Mircea Tomuș și Ion Voiculescu. Volumul, apărut la Editura Dacia cuprinde Fata ursului, Gimnastică sentimentală, Demiurgul și Pribeaga. În același an, la Teatrul de stat din Baia Mare a avut loc premiera absolută a piesei Gimnastică sentimentală. Ulterior piesa s-a jucat la Teatrul de stat din Galați și la Naționalul bucureștean. În 1978 televiziunea română
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
1972 volumul Teatru, îngrijit de Mircea Tomuș și Ion Voiculescu. Volumul, apărut la Editura Dacia cuprinde Fata ursului, Gimnastică sentimentală, Demiurgul și Pribeaga. În același an, la Teatrul de stat din Baia Mare a avut loc premiera absolută a piesei Gimnastică sentimentală. Ulterior piesa s-a jucat la Teatrul de stat din Galați și la Naționalul bucureștean. În 1978 televiziunea română a prezentat Pribeaga în adaptarea și regia lui Constantin Dicu. Teatrul Mihai Eminescu din Botoșani i-a pus în scenă, în
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
N. Steinhardt, Al. Paleologu, A. Acterian, Sergiu Al—George, Al. O. Teodoreariu (Păstorel) etc., Editura Vremea, București, 1996 Anania, Valeriu, Rotonda plopilor aprinși, Editura Cartea Românească, București, 1983 Idem, Din spumele mării, Editura Dacia, Cluj—Napoca, 1995 Anghel, Paul, Arhivă sentimentală, Editura pentru Literatură, București, 1968 Apetroaie, Ion, V. Voiculescu, Editura Minerva, București, 1975 Balotă, Nicolae, De la Ion la Ioanide, Editura Eminescu, București, 1974 Benador, Ury, Minunați oameni scriitorii, în „România literară", an. II, 1969, nr. 50/10 decembrie Beniuc, Mihai
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
mai țineam minte nimic. S.A.: Poate fiindcă părea o literatură ușoară, dacă nu chiar măruntă. Îmi amintesc bine propria mea experiență cu Peltz XE "Peltz, I." , în adolescență. Pentru mine, era un fel de literatură pitorească, de cronică superficială, vag sentimentală și potențial nostalgică pentru cei destul de bătrâni ca să fi trăit în lumea evocată de autor. Eram prea mic și n-am înțeles dimensiunea sociografică a cărților lui Peltz XE "Peltz, I." . M.I.: Așa a fost și în cazul meu. Am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
epocă, cum ar fi accentele antisemite și xenofobe, un naționalism ce vine în contradicție cu deschiderea sa către valorile universale. Accentuăm însă pe moralitatea artistului și pe efortul dramatic de a-și controla, cu onestitate, întreaga aventură creatoare, politică și sentimentală, conform vocației metafizice de care este mereu conștient: „E menirea-mi: adevărul / Numa-n inima-mi să-l caut”. Ați văzut ce părere are despre talentul de versificare din tinerețe. În primele poeme tipărite în Convorbiri literare găsea, la recitire
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
viață și moarte, efemer și etern, noroc și nemurire. Dacă nu ar părea că forțăm biografia, am spune ca nici insul Eminescu nu ajunge la căsătoria cu femeia iubită, pentru a rămâne în acord cu ideea de echilibru, intelectual și sentimental. Dorul de celălalt se menține în interstițiu, între fericire și durere, între speranță și desperare, între patimă și dezgust. Să notăm în paranteză că și Arghezi accede în zona acestei filosofii, și credem că în siajul versului eminescian: „Apropiată mie
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
atmosferei din vestitele berării și locante ale Iașilor din prima jumătate a secolului XX. Romantismul și idealul de noblețe intelectuală conferă un farmec aparte societății ieșene din perioada interbelică. Dar evocarea lui R. Constantinescu nu este nici pe departe duios sentimentală. Tot ce a înregistrat memoria sau documentul scris este expus cu lucidă detașare, cu umor, cu ironie și auto-ironie. Faptele, datele și persoanele creionate cu remarcabil simț psihologic conferă cărții indiscutabilă valoare de document, de istorie trăită. De aceea am
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
ale lui N. Turtureanu stau mărturie pentru efortul de a-și defini un teritoriu poetic expus cât mai puțin noxelor acelei epoci „pline de avânt constructiv”. Se lăsa în voia fanteziei ludice pentru a... eluda șantajul cu „imperativul artei angajate”. Sentimental cât să satisfacă tradiția, meditativ și elegiac, își controlează efuziunile lirice cu umor și spirit parodic, devenind o voce distinctă într-un peisaj literar foarte accidentat. O dovedesc din plin cele câteva culegeri de versuri publicate între anii 1971-1984. După
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
meditativ și elegiac, își controlează efuziunile lirice cu umor și spirit parodic, devenind o voce distinctă într-un peisaj literar foarte accidentat. O dovedesc din plin cele câteva culegeri de versuri publicate între anii 1971-1984. După 1989, poetul ironic si sentimental se regăsește și în proză, scrisă ca un fel de exercițiu de 178 purificare. Cel care și-a cenzurat zburdălnicia fanteziei și galopul ironiei o ia acum de-a dreptul pe „câmpia libertății” din Islazul visului (nu-i așa? - național
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
a mănăstirii Văratec, coordonează un caiet literar al grupei de studenți filologi și începe să-și exerseze spiritul critic în parodie și epigramă. Toate aceste ocupații îl fac să mai uite de condițiile de subzistență destul de precare, de inerentele dezamăgiri sentimentale. Rămâne marcat în continuare de experiența dureroasă a izgonirii din școală (la vârsta de 15 ani!) pe motiv de „origine socială”. Remarcă mizeria zilnică în care trăia o bună parte a populației Iașilor, imposibil de acoperit cu propaganda oficială, pe
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
epocă, cum ar fi accentele antisemite și xenofobe, un naționalism ce vine în contradicție cu deschiderea sa către valorile universale. Accentuăm însă pe moralitatea artistului și pe efortul dramatic de a-și controla, cu onestitate, întreaga aventură creatoare, politică și sentimentală, conform vocației metafizice de care este mereu conștient: „E menirea-mi: adevărul / Numa-n inima-mi să-l caut”. Ați văzut ce părere are despre talentul de versificare din tinerețe. În primele poeme tipărite în Convorbiri literare găsea, la recitire
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
viață și moarte, efemer și etern, noroc și nemurire. Dacă nu ar părea că forțăm biografia, am spune ca nici insul Eminescu nu ajunge la căsătoria cu femeia iubită, pentru a rămâne în acord cu ideea de echilibru, intelectual și sentimental. Dorul de celălalt se menține în interstițiu, între fericire și durere, între speranță și desperare, între patimă și dezgust. Să notăm în paranteză că și Arghezi accede în zona acestei filosofii, și credem că în siajul versului eminescian: „Apropiată mie
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
atmosferei din vestitele berării și locante ale Iașilor din prima jumătate a secolului XX. Romantismul și idealul de noblețe intelectuală conferă un farmec aparte societății ieșene din perioada interbelică. Dar evocarea lui R. Constantinescu nu este nici pe departe duios sentimentală. Tot ce a înregistrat memoria sau documentul scris este expus cu lucidă detașare, cu umor, cu ironie și auto-ironie. Faptele, datele și persoanele creionate cu remarcabil simț psihologic conferă cărții indiscutabilă valoare de document, de istorie trăită. De aceea am
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
ale lui N. Turtureanu stau mărturie pentru efortul de a-și defini un teritoriu poetic expus cât mai puțin noxelor acelei epoci „pline de avânt constructiv”. Se lăsa în voia fanteziei ludice pentru a... eluda șantajul cu „imperativul artei angajate”. Sentimental cât să satisfacă tradiția, meditativ și elegiac, își controlează efuziunile lirice cu umor și spirit parodic, devenind o voce distinctă într-un peisaj literar foarte accidentat. O dovedesc din plin cele câteva culegeri de versuri publicate între anii 1971-1984. După
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
meditativ și elegiac, își controlează efuziunile lirice cu umor și spirit parodic, devenind o voce distinctă într-un peisaj literar foarte accidentat. O dovedesc din plin cele câteva culegeri de versuri publicate între anii 1971-1984. După 1989, poetul ironic si sentimental se regăsește și în proză, scrisă ca un fel de exercițiu de 178 purificare. Cel care și-a cenzurat zburdălnicia fanteziei și galopul ironiei o ia acum de-a dreptul pe „câmpia libertății” din Islazul visului (nu-i așa? - național
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
a mănăstirii Văratec, coordonează un caiet literar al grupei de studenți filologi și începe să-și exerseze spiritul critic în parodie și epigramă. Toate aceste ocupații îl fac să mai uite de condițiile de subzistență destul de precare, de inerentele dezamăgiri sentimentale. Rămâne marcat în continuare de experiența dureroasă a izgonirii din școală (la vârsta de 15 ani!) pe motiv de „origine socială”. Remarcă mizeria zilnică în care trăia o bună parte a populației Iașilor, imposibil de acoperit cu propaganda oficială, pe
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
de o vedenie fioroasă, se opri ca trăsnită din mers, începu a sforăi și a se smunci îndărăt, vădind dorința de a mă scutura jos de pe spatele sale și a mă arunca cât colo la pământ, cu tot calabalâcul meu sentimental de visătoare filozofie... Toate îndemnurile și silințele mele de a hotărî să-și urmeze calea fură zadarnice; iar când văzui, în cele din urmă, că echilibrul meu e aproape primejduit, descălecai și, târând-o de dârlogi, cercai a o îndemna
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
fațetă nedesțelenită, aceea a atitudinilor spiritului. Proiectul de învățământ întocmit pe baza acestei afirmații de metodă se fundamenta pe credința că realitățile sociale sunt solidare. "N-am putea să explicăm o instituție dacă ea nu este alăturată marilor curente intelectuale, sentimentale, mistice ale mentalității contemporane"101. Și-a propus o interpretare pe dinăuntru a faptelor de organizare socială. Astfel, afirma că adevărata muncă a istoricului se situează dincolo de simpla tratare a surselor, evenimentul nefiind decât un fenomen de suprafață. Misiunea istoricului
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
-i spunem legătură foarte puternică. Faptul că domnul Călin Popescu-Tăriceanu, așa cum spuneați dumneavoastră mai devreme, nu se delimitează de Dinu Patriciu? V.S. Călin Popescu-Tăriceanu a dat explicații și a spus că e vorba de prietenie. Asta poate fi o explicație sentimentală. Însă, în politică, atunci când ai obligația să faci delimitări, trebuie să le faci. Și, când vorbesc de obligație, mă gândesc la obligația politică față de PNL. Este limpede că PNL, în momentul de față, a plătit nota politică pentru Patriciu. Scăderea
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
bolnăvicioasă. Încerc să mă vindec ori de câte ori îmi dau seama. Dacă aș fi fost urâtă, sau de condiție socială modestă, sau pur și simplu dependentă, aș fi devenit o disperată celebră. Sufăr, când de fapt totul nu este pentru viața mea sentimentală decât un joc captivant și învăluit în amabilități"33. De altfel, într-un comentariu privitor la întâlnirea cu Kronprinz-ul din 22 aprilie, se întreba dacă acesta "vroia să se folosească de mine"34. Pe de altă parte, prințesa înregistra
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
cărți despre țăranii români. Acești oameni sunt florile mele, într-o zi îi voi descrie într-o carte frumoasă (Heinrich Heine 44). Îți vei aminti de acest tânăr prodigios care-și dăruia sufletul în zilele lui fericite. 28 aprilie Plimbare sentimentală la Breaza, sub merii înfloriți, în compania lui Simky 45. Oh! Poetule, le-aș vorbi cu drag celor doi care merg împreună și care par atât de ușori în bătaia vântului. Dar pe el, așteaptă-l până ce va fi mai
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
bolnăvicioasă. Încerc să mă vindec ori de câte ori îmi dau seama. Dacă aș fi fost urâtă, sau de condiție socială modestă, sau pur și simplu dependentă, aș fi devenit o disperată celebră. Sufăr, când de fapt totul nu este pentru viața mea sentimentală decât un joc captivant și învăluit în amabilități. Strănepotul reginei cu trandafirul se va fi gândit el la mine măcar o singură zi de când m-a părăsit? Nu știu. Poți să apreciezi ce gândește un tânăr semizeu care este în
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]