5,184 matches
-
numai într-un registru spiritual, acest lucru constituind o adevărată contradictio in adjecto 18. După o scurtă perioadă de pauză, Nae Ionescu redeschide cazul patriarhului-regent. Într-o scrisoare deschisă, adresată direct Patriarhului, filosoful îi propune acestuia convocarea, mereu amânată, a Sinodului, singurul for al Bisericii Ortodoxe, îndrituit să oprească disfuncționalitățile dogmatice și canonice care pun în discuție însăși ființa legală și structura Bisericii Ortodoxe 19. În plus, Nae Ionescu observa pericolul îndoielii care începea să-și facă loc în sufletul credincioșilor
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Ionescu observa pericolul îndoielii care începea să-și facă loc în sufletul credincioșilor cu simțul răspunderii. Parlamentul, trecând peste autoritatea bisericească, a votat o lege profund anticanonică. În aceste condiții, singurul for care putea lămuri toate aceste dificultăți era Sfântul Sinod, motiv pentru care filosoful român ridică patriarhului toate acele semne de interogație 20. Disoluția autorității ecleziatice pe care filosoful a întrevăzut-o ab initio devine vizibilă în momentul în care Patriarhul, nu numai că nu va renunța la funcția de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
funcția de prim-ministru, încălcând orice prevedere canonică și legală, prin anularea principiului separației puterilor în stat. Spiritul profund laic al Înaltului Ierarh al Bisericii se manifestă pregnant în reacția față de campania lui Nae Ionescu. Patriarhul nu apelează la Sfântul Sinod pentru a judeca caracterul canonic al actelor sale, ci se adresează instanței judecătorești laice, reclamând la Consiliul de Război acțiunea de tulburare a Bisericii pe care a inițiat-o ziarul "Cuvântul". Cazul a fost clasat de justiție din cauza lipsei unor
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
instituții nu mai corespundeau noilor necesități ale țării, o reconstrucție a acestora fiind absolut necesară. Ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rangul de Patriarhie la 30 iulie 1925, prin tomosul 1579 al Patriarhului Ecumenic Vasile al III-lea și al Sfântului Sinod al Patriarhiei Constantinopolului deschidea noi perspective instituției ecleziastice. Astfel, dincolo de surmontarea numeroaselor dificultăți de ordin administrativ și juridic, apărute în contextul țării reîntregite, constituirea, sub raport teoretic, a unei gândiri în limitele Ortodoxiei, era de strictă actualitate. Dacă Biserica Catolică
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a lui Nae Ionescu în viața Bisericii viza următoarele aspecte: restabilirea legăturii cu Tradiția Bisericii, îndreptarea tuturor disfuncționalităților care periclitau bunul mers al Bisericii precum: politica în Biserică; reinstituirea autorității canonice și dogmatice a Bisericii, așa cum era aceasta fixată de Sinoadele Ecumenice, sancționarea oricăror derapaje dogmatice sau canonice, fie că acestea proveneau din partea laicatului sau a ierarhiei ecleziastice; redobândirea prestigiului intern și extern al Bisericii Ortodoxe pe care filosoful român o dorea restaurată în fruntea Răsăritului ortodox, constituirea unei gândiri speculative
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
și mistic, recuperând realismul metafizic și sacramental patristic, printr-un limbaj viu, modern prin argumentare, ce se desprinde de pietismul, psihologismul și utopiile intelectuale ale secolului al XIX-lea. De fapt, activitatea lui Nae Ionescu se derula sub patronajul Sfântului Sinod și al Pariarhului Miron Cristea cu care filosoful întreținea raporturi personale. Apărător al disciplinei canonice și al dogmaticii ortodoxe, într-un timp în care chiar unii ierarhi ai Bisericii cercetau posibilitatea "înnoirii" dogmelor dupa moda aggiornamento și a valabilității canoanelor
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
problema revizuirii canoanelor și din care făceau parte Profesorul Boroianu, Pr. C. Dron și I. Mateiu confirma facilitatea cu care se aborda o asemenea chestiune importantă ce ar fi trebuit să constituie obiectul unui "congres panortodox, dacă nu a unui sinod". Biserica românească pierduse legătura cu izvoarele gândirii patristice la care Nae Ionescu făcea apel în această campanie a cărei semnificație ierarhii nu au înțeles-o deloc, diabolizând-o. O probă a acestei diabolizări este chiar fresca din tinda Bisericii Patriarhiei
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
rămas cu 13 zile în urmă față de calendarul civil. Biserica Ortodoxă Română l-a introdus cu data de 1 octombrie 1924, care a devenit 14 octombrie. Potrivit acestui calendar, prăznuirea Paștilor trebuia să aibă loc pe 5 mai, în schimb Sinodul a fixat data la 31 martie. Încă din vara anului 1928, "Cuvântul" își manifestase îngrijorarea față de această decizie sinodală, luată din "considerente științifice", cum bine o ironiza Nae Ionescu 3. La 1 august 1928, "Cuvântul" publică un articol probabil al
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
din "considerente științifice", cum bine o ironiza Nae Ionescu 3. La 1 august 1928, "Cuvântul" publică un articol probabil al lui George Racoveanu semnat "Un mirean ortodox", urmat de o notă a lui Nae Ionescu 4. La 10 septembrie 1928, Sinodul formulează o pastorală cu privire la chestiunea calendarului, confundând problema acceptării noului calendar cu aceea a datei sărbătoririi pascale. După o scurtă pauză, campania pascală se reia la începutul anului 1929, atunci când Nae Ionescu redă în "Cuvântul" un sighilion patriarhal din 1583
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Acest text este considerat de unii dogmaticieni ai Bisericii Ortodoxe precum I. N. Karmiris, în Monumente dogmatice și simbolice ale Bisericii Ortodoxe Sobornicești (Editura Limba greacă, 2 vol., Atena, 1960-1963), ca făcând parte dintre acele texte dogmatice neratificate de vreun sinod ecumenic, dar având un grad de autoritate apropiat de al acelor texte ratificate de sinoadele ecumenice 5. Nae Ionescu aduce o critică aspră la adresa Sfântului Sinod care este acuzat că nu stă sub directa inspirație a Sfântului Duh și nu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Monumente dogmatice și simbolice ale Bisericii Ortodoxe Sobornicești (Editura Limba greacă, 2 vol., Atena, 1960-1963), ca făcând parte dintre acele texte dogmatice neratificate de vreun sinod ecumenic, dar având un grad de autoritate apropiat de al acelor texte ratificate de sinoadele ecumenice 5. Nae Ionescu aduce o critică aspră la adresa Sfântului Sinod care este acuzat că nu stă sub directa inspirație a Sfântului Duh și nu lucrează sub înrâurirea Sa, moment care declanșează campania pascală pentru "reintrarea în Ortodoxie" și în
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
2 vol., Atena, 1960-1963), ca făcând parte dintre acele texte dogmatice neratificate de vreun sinod ecumenic, dar având un grad de autoritate apropiat de al acelor texte ratificate de sinoadele ecumenice 5. Nae Ionescu aduce o critică aspră la adresa Sfântului Sinod care este acuzat că nu stă sub directa inspirație a Sfântului Duh și nu lucrează sub înrâurirea Sa, moment care declanșează campania pascală pentru "reintrarea în Ortodoxie" și în care se angajează o parte dintre discipolii Magistrului, erudiți și adevărați
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
învățăturii această invariabilitate rămânând, în ultimă analiză, singurul criteriu de recunoaștere a ecumenicității. Spre deosebire de catolici, la care Papa se socotește pe el însuși judecătorul și măsurătorul adevărului cuprins în Tradiție, în Ortodoxie Tradiția este cea care mărturisește de ecumenicitatea unui Sinod; Sfântul Sinod însuși nefiind decât mărturisitorul "a ceea ce pretutindeni s-a păzit, de toți, totdeauna" (Sfântul Vincent de Lérins, Canon 84, Sinodul VI Ecumenic, Mărturisirea Ortodoxă de Petru Movilă). Prin urmare, pentru ca un Sinod general să se învrednicească de atributul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
invariabilitate rămânând, în ultimă analiză, singurul criteriu de recunoaștere a ecumenicității. Spre deosebire de catolici, la care Papa se socotește pe el însuși judecătorul și măsurătorul adevărului cuprins în Tradiție, în Ortodoxie Tradiția este cea care mărturisește de ecumenicitatea unui Sinod; Sfântul Sinod însuși nefiind decât mărturisitorul "a ceea ce pretutindeni s-a păzit, de toți, totdeauna" (Sfântul Vincent de Lérins, Canon 84, Sinodul VI Ecumenic, Mărturisirea Ortodoxă de Petru Movilă). Prin urmare, pentru ca un Sinod general să se învrednicească de atributul ecumenicității, nu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
însuși judecătorul și măsurătorul adevărului cuprins în Tradiție, în Ortodoxie Tradiția este cea care mărturisește de ecumenicitatea unui Sinod; Sfântul Sinod însuși nefiind decât mărturisitorul "a ceea ce pretutindeni s-a păzit, de toți, totdeauna" (Sfântul Vincent de Lérins, Canon 84, Sinodul VI Ecumenic, Mărturisirea Ortodoxă de Petru Movilă). Prin urmare, pentru ca un Sinod general să se învrednicească de atributul ecumenicității, nu ajunge participarea la el a tuturor episcopilor ortodocși în viață, ci mai trebuie ca mărturisirea acestui Sinod, în fapt, să
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
cea care mărturisește de ecumenicitatea unui Sinod; Sfântul Sinod însuși nefiind decât mărturisitorul "a ceea ce pretutindeni s-a păzit, de toți, totdeauna" (Sfântul Vincent de Lérins, Canon 84, Sinodul VI Ecumenic, Mărturisirea Ortodoxă de Petru Movilă). Prin urmare, pentru ca un Sinod general să se învrednicească de atributul ecumenicității, nu ajunge participarea la el a tuturor episcopilor ortodocși în viață, ci mai trebuie ca mărturisirea acestui Sinod, în fapt, să nu fie întru nimic deosebită de ceea ce s-a mărturisit de către Biserică
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Lérins, Canon 84, Sinodul VI Ecumenic, Mărturisirea Ortodoxă de Petru Movilă). Prin urmare, pentru ca un Sinod general să se învrednicească de atributul ecumenicității, nu ajunge participarea la el a tuturor episcopilor ortodocși în viață, ci mai trebuie ca mărturisirea acestui Sinod, în fapt, să nu fie întru nimic deosebită de ceea ce s-a mărturisit de către Biserică, "totdeauna, de toți și pretutindeni"6. Reluând în discuție problema pascală, Sfântul Sinod fixează definitiv ca dată de prăznuire 31 martie. Percepând evoluția lucrurilor care
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a tuturor episcopilor ortodocși în viață, ci mai trebuie ca mărturisirea acestui Sinod, în fapt, să nu fie întru nimic deosebită de ceea ce s-a mărturisit de către Biserică, "totdeauna, de toți și pretutindeni"6. Reluând în discuție problema pascală, Sfântul Sinod fixează definitiv ca dată de prăznuire 31 martie. Percepând evoluția lucrurilor care nu mergeau deloc spre o soluționare, Nae Ionescu renunța la cursul de Filosofia catolicismului pe care îl ținea la Universitatea din București pentru a nu fi interpretat greșit
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
prima oară ca Biserica românească, printr-o faptă de ocară a chiar conducătorilor ei prepuși, să se scoată din ecumenicitate"7. În cadrul rubricii permanente "Rătăcirea sinodală", Paul Sterian analizează argumentele științifice ale noii Pascalii, relevând două lucruri de bun simț: Sinodul nu reprezintă o reuniune a savanților, iar problema pascală nu este de ordin științific 8. George Racoveanu probează necanonicitatea deciziei sinodale cu privire la stabilirea datei prăznuirii pascale din perspectiva istorică, plecând de la primul Sinod Ecumenic, cel de la Niceea din 3259, în timp ce
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Pascalii, relevând două lucruri de bun simț: Sinodul nu reprezintă o reuniune a savanților, iar problema pascală nu este de ordin științific 8. George Racoveanu probează necanonicitatea deciziei sinodale cu privire la stabilirea datei prăznuirii pascale din perspectiva istorică, plecând de la primul Sinod Ecumenic, cel de la Niceea din 3259, în timp ce Sandu Tudor plasează hotărârea sinodului sub semnul declanșării unei schisme 10. În schimb, Mircea Vulcănescu încearcă să demonstreze ce implicații ar decurge din decizia sinodală. Astfel, trecând în revistă argumentele aduse de colegii
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a savanților, iar problema pascală nu este de ordin științific 8. George Racoveanu probează necanonicitatea deciziei sinodale cu privire la stabilirea datei prăznuirii pascale din perspectiva istorică, plecând de la primul Sinod Ecumenic, cel de la Niceea din 3259, în timp ce Sandu Tudor plasează hotărârea sinodului sub semnul declanșării unei schisme 10. În schimb, Mircea Vulcănescu încearcă să demonstreze ce implicații ar decurge din decizia sinodală. Astfel, trecând în revistă argumentele aduse de colegii săi de generație în problema pascală, referitoare la "inexistența științifică a deciziei
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Marcion legătura dintre ele"14. Plecând de la rătăcirea sinodală, care duce implicit la un lanț întreg de consecințe grave: schismă necanonicitate împotrivirea față de Predanie neadevăr, Vulcănescu se întreabă pe bună dreptate care ar putea fi temeiul pe baza căruia Sfântul Sinod a scos Biserica românească din rândul celor dreptcredincioase? Reluând argumentele privitoare la campania pascală, Nae Ionescu subliniază că cele două exigențe formulate în ziarul Cuvântul: "necesitatea de a serba Paștile o dată cu toți creștinii (postulatul ecumenicității), precum și "necesitatea de a serba
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
iar prin nesocotirea postulatului solidarității absolute a Noului Testament cu Vechiul Testament, se cade într-o gravă erezie ca unii ce neagă "noutatea și continuitatea Bisericii de la începutul până la sfârșitul vremii (marcionismul)". În "Cuvântul" din 8 februarie 1929, apare Pastorala Sfântului Sinod care încearcă să explice în șapte puncte motivațiile care au stat la baza alegerii datei de 31 martie ca dată de sărbătorire pascală. Nae Ionescu, răspunzându-i fostului ministru Vasile Goldiș, care ia apărarea membrilor Sinodului, îi reamintește că deciziile
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
1929, apare Pastorala Sfântului Sinod care încearcă să explice în șapte puncte motivațiile care au stat la baza alegerii datei de 31 martie ca dată de sărbătorire pascală. Nae Ionescu, răspunzându-i fostului ministru Vasile Goldiș, care ia apărarea membrilor Sinodului, îi reamintește că deciziile sinodale sunt infailibile cu condiția ca acestea să nu contravină "așezării canonice și dogmatice sau tradiției vii, de-a pururi prezente a Bisericii"16, precum s-a întâmplat cu "sinoadele tâlhărești". Argumentația naeionesciană corectează eroarea fostului
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Vasile Goldiș, care ia apărarea membrilor Sinodului, îi reamintește că deciziile sinodale sunt infailibile cu condiția ca acestea să nu contravină "așezării canonice și dogmatice sau tradiției vii, de-a pururi prezente a Bisericii"16, precum s-a întâmplat cu "sinoadele tâlhărești". Argumentația naeionesciană corectează eroarea fostului ministru Vasile Goldiș referitoare la infailibilitatea sinodală, eroare care îl plasează în registrul catolic al augustinismului. Fericitul Augustin este autorul celebrei teorii fides implicita potrivit căreia creștinul e dator să urmeze "orbește indicațiile Bisericii
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]