12,660 matches
-
Saussure, "punctul de vedere creează obiectul", atunci suntem îndreptățiți să afirmăm, odată cu Weber, că "știința face o problemă din ceea ce este evident prin convenție". Altfel spus, ceea ce este convențional precum calificativul "cultural" necesită o analiză sociologică. Primele elemente ale unei sociologii a categoriilor Fondatorii sociologiei au abordat nediferențiat temele categorizării și calificării: în jocul social, întotdeauna este vorba de a defini și clasa "lucruri". Durkheim și nepotul său Mauss au dezvoltat această perspectivă, arătând că atât categoriile mentale, cât și clasificările
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
creează obiectul", atunci suntem îndreptățiți să afirmăm, odată cu Weber, că "știința face o problemă din ceea ce este evident prin convenție". Altfel spus, ceea ce este convențional precum calificativul "cultural" necesită o analiză sociologică. Primele elemente ale unei sociologii a categoriilor Fondatorii sociologiei au abordat nediferențiat temele categorizării și calificării: în jocul social, întotdeauna este vorba de a defini și clasa "lucruri". Durkheim și nepotul său Mauss au dezvoltat această perspectivă, arătând că atât categoriile mentale, cât și clasificările erau susceptibile de o
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
sensu, probe de netrecut și se impun fiecărui membru al grupului. Această problematică îl va preocupa pe Durkheim până la moarte. În ultimul său volum, câteva pagini ridică problema raporturilor între categoriile mentale și structurile sociale. El pune astfel bazele unei sociologii a cunoașterii: "Conceptele elaborate prin metode științifice și supuse unei critici se află totdeauna într-o categorică minoritate. În plus, între ele și cele care-și extrag întreaga autoritate din aceea că sunt colective nu există decât diferențe de grad
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Cercetările sale legate de schimburile simbolice și de relațiile acestora cu schimburile materiale și economice au condus la analiza structurală a diviziunilor simbolice. Povestirile mitice și simbolurile sunt codurile culturale ale vieții sociale: ele îi dau sens, coerență și justificare. Sociologia franceză s-a inspirat, în parte, din structuralism. Bourdieu (1930-2002) se apleacă, la rândul lui, asupra forței simbolice din jocul social. Foarte devreme, el și-a orientat analizele asupra producției simbolice a grupurilor sociale și asupra "luptei de clasament" dintre
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
din jocul social. Foarte devreme, el și-a orientat analizele asupra producției simbolice a grupurilor sociale și asupra "luptei de clasament" dintre ele (Bourdieu, 1972). În studiile sale despre inegalitățile școlare, el prezintă luptele de clasă drept lupte de clasament. Sociologia legitimării (culturale) pune în lumină efortul de transformare ("transmutare") a forțelor politice și economice în forțe simbolice, și acestea purtătoare ale violenței sociale, dar sub forme eufemizate, care o neagă, sau cel puțin o fac acceptabilă. În anii 1970, abordarea
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
diversele forme de codări sociale relative la interacțiunile individuale (dispute și justificări) și, pe de alta, pe construcțiile convenționale relative la categoriile socioprofesionale (PCS, de exemplu) sau la statisticile naționale. • Etnometodologia Nu există o filiație directă între etnometodologia americană și sociologia durkheimiană. Dimpotrivă, ar trebui să vorbim de o opoziție. Într-adevăr, Garfinkel s-a făcut cunoscut prin ruptura radicală de "obiectivismul" lui Durkheim chiar dacă poziția acestuia din urmă s-a modificat după 1895, și mai ales din 1912, sau prin
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
a acționa asupra ei: făurirea judecății adevărate, adică "utile" și "eficace", se bazează pe "natura umană în general" (adevărurile, precum axiomele, sunt invariabile), pe "societate" (care garantează stabilitatea majorității adevărurilor) și pe fiecare "individ" (acesta stăpânește adevărurile de ordin moral); sociologia comprehensivă weberiană, care mută accentul pe influența eticului concepții despre lume, credințe, motive ideologice în istoria economico-religioasă și în structurarea comportamentelor indivizilor în societate; lingvistica (Jakobson), care studiază formele concrete de intercomunicare și de intercomprehensiune în inteligibilitatea sensului conduitelor. În
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
intenționalitatea subiectului (Husserl), puterea de a califica obiectul în funcție de efectele pe care le suscită (Peirce, James și Dewey), sensul acordat obiectului în acțiunea socială (Weber), interacțiunea simbolică și lingvistică (Blumer, Goffman, Becker) constituie, fără nici o îndoială, cei patru piloni ai "sociologiei calificării" în stil american. În plus, dacă "interacțiunea simbolică" grupează ceilalți trei piloni sociologici, atunci faptul social este acest proces în care intenția subiectului, puterea asupra obiectului și sensul acțiunii capătă formă în ochii celuilalt ca să "califice" comportamentul, fenomenul sau
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
și sensul acțiunii capătă formă în ochii celuilalt ca să "califice" comportamentul, fenomenul sau obiectul observate. Insistând pe construcția socială a realității, Berger și Luckmann vor da o formă sintetică acestei perspective (1996). Elementele mobilizate de o probă de calificare culturală Sociologia a găsit, treptat, în descrierea acțiunii de calificare o arie privilegiată (Louis Quéré vorbește de "cotitura descriptivă"). Noțiunea de probă caracterizează îndeaproape acest proces. Prin intermediul ei, etnometodologii urmăresc să descrie "activitatea continuă a oamenilor care pun în aplicare pricepere, procedee
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
procedee, reguli de conduită" (Alain Coulon, 1990, p. 20). Noțiunea de probă Începând din anii 1960, proba se impune treptat în Franța ca un concept transversal esențial. Ea este prezentă, în principal, în două rețele de cercetători: GSPM (Grupul de Sociologie Politică și Morală) s-a format în jurul lui Boltanski și Thévenot. Această primă rețea i-a influențat pe unii autori orientați spre artă și cultură: Bessy, Chateauraynaud și Heinich; CSI (Centrul de Sociologie a Inovațiilor), în jurul lui Latour și Callon
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
două rețele de cercetători: GSPM (Grupul de Sociologie Politică și Morală) s-a format în jurul lui Boltanski și Thévenot. Această primă rețea i-a influențat pe unii autori orientați spre artă și cultură: Bessy, Chateauraynaud și Heinich; CSI (Centrul de Sociologie a Inovațiilor), în jurul lui Latour și Callon, este specializat în observarea practicilor științifice, lor alăturându-li-se, în sociologia artei, Hennion. Ilustrând această generalitate a "probei", Latour (2001, pp. 241-243) scrie: Totul este probă [...]. Nu există altceva decât probe de
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Această primă rețea i-a influențat pe unii autori orientați spre artă și cultură: Bessy, Chateauraynaud și Heinich; CSI (Centrul de Sociologie a Inovațiilor), în jurul lui Latour și Callon, este specializat în observarea practicilor științifice, lor alăturându-li-se, în sociologia artei, Hennion. Ilustrând această generalitate a "probei", Latour (2001, pp. 241-243) scrie: Totul este probă [...]. Nu există altceva decât probe de tărie sau de slăbiciune [...]. Pentru a defini lucrurile, trebuie probe. Este real ceea ce rezistă la probă". Se pot diferenția
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
-l urmărim pe acest autor când explică faptul că grupul oferă o dimensiune incontestabilă, puternică și "obiectivă" datorită impersonalității sale și caracterului său constrângător, care se impun în fața voințelor individuale (1988 și 1991). Dar, plecând de la această concluzie fondatoare a sociologiei, perspectiva noastră o lărgește și o precizează, efectuând, ca și nepotul său Mauss, noi distincții: între grupurile de producători (i.e. "profesioniștii") și grupurile de utilizatori, între grupurile în ansamblu și grupurile reprezentate. Sociologii insistă pe eficacitatea cutăreia sau cutăreia "verigi
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de cuvânt, atât în rândul publicului (asociațiile, de exemplu), cât și al producătorilor. Unii sociologi ai științelor refuză să separe producătorii de utilizatori, considerând că toți participă în egală măsură la aceeași rețea, și pornesc în căutarea "alianțelor". Ei definesc sociologia ca "știința asocierilor" (Latour, 2001, p. 307). În domeniul cultural, "colectivele" analizate trimit la alte moduri de alianță și rețele. Totuși, așa cum arată anchetele, colectivele au nevoie de rațiuni și de valori în numele cărora să poată face o alianță și
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
fundamentele pe care lucrurile și oamenii se pot acorda. • Rațiunile În domeniul cultural, rațiunea este în mod deosebit căutată, căci ordinea simbolică implică mobilizarea cunoștințelor pentru a exista ca atare. Această optică este expusă de Leveratto (2000), care dezvoltă "o sociologie a calității artistice" ale cărei instrumente de măsură sunt "cunoștințele intelectuale". Acest autor trimite la toate cunoștințele mobilizate sau mobilizabile, precum și la experții însărcinați să le aplice (se gândește la principalele discipline universitare: istoria artei, economia culturii, filozofia artei, etnologia
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
filozofia artei, etnologia). El nu exclude publicul, promovat, în aceeași măsură ca și experții, la rangul de actor susceptibil să mobilizeze cunoștințe și să califice lucrurile. Trebuie, de asemenea, semnalate studiile lui Raymond Boudon, care, din anii 1990, dezvoltă o sociologie cognitivistă axată pe studiul "bunelor rațiuni" de a acționa. El aplică această perspectivă în domeniul aparent subiectiv al gustului și al artei. Există rațiuni precise [...] și în privința cărora oamenii se pot pune lesne de acord, pentru a considera o pânză
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
pentru a considera o pânză mare sau frumoasă [...]. Există rațiuni asupra cărora se pot ușor înțelege, rațiuni împărtășite [...]. Consensul (referitor la o calitate) este efectul rațiunilor obiective." Raymond Boudon, 1999, pp. 272, 281 și 283. • Experții În cadrul analizei rațiunilor, toate sociologiile expertizei pot găsi un teren favorabil: lucrările lui Quémin și Moulin despre grupul de adjudecători și, într-un mod mai general, despre specialiștii în istoria artei ("La certification de la valeur de l'art. Experts et expertises", în Annales ESC, nr.
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
aparent evidente, care constituie structura sa elementară. Expunerea acestor concepte și articularea lor selectează o concepție cu totul originală asupra artei și literaturii, care nu are de ce să invidieze teoriile cele mai subtile ale esteticii, ale criticii literare sau ale sociologiei artei." Bernard Edelman, 1989, p. 5. Edelman amintește principalele criterii care determină definirea operei (sau care permit să se vorbească despre o operă). Aceasta este o "creație" cu trei condiții: să fie produsul unei munci intelectuale; să exprime personalitatea creatorului
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
formă? Este necesară mai întâi o definiție a formei, obstacol din fața căruia juriștii nu dau înapoi: Forma este organizarea semnelor în vederea producerii unui efect estetic, adică o intervenție în sfera reprezentărilor" (ibidem, 1989, p. 20). Puțini sunt totuși, în prezent, sociologii care și-au unit eforturile cu cele ale juriștilor, din cauză că din educația juridică lipsesc total cunoștințele sociologice (și invers), în ciuda bogatelor analize în domeniu ale juriștilor specializați, a afinităților dintre cele două discipline și a culturii juridice a fondatorilor sociologiei
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
sociologii care și-au unit eforturile cu cele ale juriștilor, din cauză că din educația juridică lipsesc total cunoștințele sociologice (și invers), în ciuda bogatelor analize în domeniu ale juriștilor specializați, a afinităților dintre cele două discipline și a culturii juridice a fondatorilor sociologiei (Marx avea o formație în jurisprudență, Weber, în istoria dreptului clasic, subiect căruia i-a consacrat teza de doctorat, Durkheim a scris o teză de sociologie juridică...). Unii sociologi au înțeles totuși avantajul pe care-l pot obține din cunoașterea
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
juriștilor specializați, a afinităților dintre cele două discipline și a culturii juridice a fondatorilor sociologiei (Marx avea o formație în jurisprudență, Weber, în istoria dreptului clasic, subiect căruia i-a consacrat teza de doctorat, Durkheim a scris o teză de sociologie juridică...). Unii sociologi au înțeles totuși avantajul pe care-l pot obține din cunoașterea precisă a dreptului în domeniile pe care le explorează: • Raymonde Moulin, în articolul său despre raritatea artistică (1995); • Nathalie Heinich aduce multiple clarificări juridice (1996, 1998a
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
arată, de exemplu, că obiectele depind de tratamentele cognitive care li se rezervă (2002); ultima sa lucrare este scrisă în colaborare cu Edelman, jurist specializat în probleme artistice; ei își analizează împreună demersurile respective și aporturile specifice ale dreptului și sociologiei; • Bessy și Chateauraynaud (1995) își fundamentează o mare parte din sociologia expertizei pe cunoașterea dreptului mărcilor și falsurilor; • Yvon Lamy pune accentul pe regimul juridic al patrimoniului, care încearcă întotdeauna să sprijine operațiunile de calificare pe rațiune. Legea din 31
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
se rezervă (2002); ultima sa lucrare este scrisă în colaborare cu Edelman, jurist specializat în probleme artistice; ei își analizează împreună demersurile respective și aporturile specifice ale dreptului și sociologiei; • Bessy și Chateauraynaud (1995) își fundamentează o mare parte din sociologia expertizei pe cunoașterea dreptului mărcilor și falsurilor; • Yvon Lamy pune accentul pe regimul juridic al patrimoniului, care încearcă întotdeauna să sprijine operațiunile de calificare pe rațiune. Legea din 31 decembrie 1913 se străduiește să definească bunurile patrimoniale: acestea trebuie să
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
ci și ființe ale cărnii și emoțiilor. În cele mai multe interacțiuni cu obiectele sau cu alți oameni, corpul joacă un rol esențial. Prin intermediul corpului calificăm obiectele (și oamenii), după cum ele pro-voacă sau nu o emoție (îmbujorare, tremur, extaz, țipăt, oftat...). Dacă "sociologia corpului" nu are o adevărată bază instituțională (Berthelot, "Les sociologies et le corps", în Current sociology, vol. 33, nr. 2, 1985, sau David Le Breton, La Sociologie du corps, PUF, Paris, 2000, ed. I, 1992), unii sociologi, începând cu Mauss
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
după cum ele pro-voacă sau nu o emoție (îmbujorare, tremur, extaz, țipăt, oftat...). Dacă "sociologia corpului" nu are o adevărată bază instituțională (Berthelot, "Les sociologies et le corps", în Current sociology, vol. 33, nr. 2, 1985, sau David Le Breton, La Sociologie du corps, PUF, Paris, 2000, ed. I, 1992), unii sociologi, începând cu Mauss (tehnicile corpului), Halbwachs, Simmel sau Sapir (sociologia sentimentelor și a emoțiilor), știu să profite de ea. Ne gândim și la Goffman (interacțiunile față în față) sau la
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]