5,061 matches
-
voi mai pune niciodată mâna pe spadă. Roland își spuse acestea cu buzele strânse și scrâșnind din dinți, dacă l-ai fi privit ai fi zis că dădea foc pe nas și pe gură. Apoi deodată,el și-a ridicat spada, vestita-i Durindana cu ambele mâini și o trânti cu atâta putere pe umărul lui Agrican încât îl străbătu până la șold, ba-i plesni până și arcul șeii, cu toate că, aceasta era făcut din os și fier, spintecând om și cal
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
Într-un târziu a ridicat capul și l-a privit; iar văzând că se schimbă la față și că întreaga-i făptură era rece, el l-a lăsat acolo pe marginea de marmură a fântânii, așa înarmat cum era, cu spada lângă el și coroana pe cap. AVENTURILE LUI RINALDO ȘI ALE LUI ROLAND L-am lăsat pe Rinaldo acolo unde ,după ce a învins monstrul, a părăsit castelul Altaripa și și-a urmat drumul pe jos. El a întâlnit în drumul
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
a pomenit într-o altă lume, pe o pajiște uscată, cu lacul deasupra capului, străbătut de razele soarelui, în vreme ce apa se ridica din toate părțile ca un zid de castel. Pe acest tărâm, bătălia a fost reluată. Roland avea în spada-i magică un avantaj pe care nimeni nu-l avuse până la el. Aceasta fusese făurită de către Faleria încât nicio vrajă să nu-i poată rezista. Bine înarmat, deci, și cumpănind puterea vrăjmașului său, prin dibăcie și iuțeală îl lungi în
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
nevenindu-i să lase altuia sarcina unei lupte care era a ei, se întoarse pentru a o relua. Ea a sosit, însă, tocmai în clipa când ,campionul ei dăduse adverasrului o lovitură atât de puternică ,încât acesta a scăpat atât spada cât și frâul calului. Rogero, nevoind să se folosească de ceastă dezarmare a potrivnicului său, s-a oprit locului în vreme ce calul lui Rodomont își purta stăpânul năucit, peste câmp. Bradamanta s-a apropiat de Rogero, prețuindu-l acum și mai
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
tătar, pe care Roland l-a ucis mișelește. Spun mișelește pentru că în luptă dreaptă n-ar fi putut s-o facă. În căutarea lui am venit aici, cu gândul să-mi răzbun părintele și să-i smulg din mâini Durindana, spada aceea vestită, care a mea este și nu a lui. Iar când cavalerii au voit să știe cu ce drept pretinde el Durindana, Mandrivardo a povestit următoarele: Am fost până la moartea tatălui meu un tânăr ușuratec. Sfârșitul lui mi-a
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
lui Mandricardo și-a lăsat viziera și se pregăti de atac ;păzitorul castelului era și el gata de luptă. S-au repezit unul către celălalt cu forțe egale, își frânseră lănciile și au revenit la atac, apoi și-au âncrucișat spadele. Lupta a fost lungă și nehotărâtâ, dar la un moment dat, Mandricardo, vrând să-i pună capăt cu orice preț, l-a cuprins pe Gradasso cu brațele și încleștându-l într-o strânsoare de fier, ambii au căzut la pământ
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
bucată, l-au dus la locul unde se afla agățat scutul; aici, el a întâlnit-o pe zâna castelului. Ea i-a investit cu armele dobândite, după ce depuse mai întâi jurământ solemn de a nu se sluji de nici o altă spadă în afară de Durindana, pe care trebuia s-o smulgă lui Roland și să completeze astfel armele lui Hector. ‘’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’ I N V A Z I A F R A N Ț E I = continuare = Sfârșindu-și povesirea Mandricardo s-a întors spre
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
s-a întors spre Rogero și i-a propus ca armele să decidă care dintre ei era mai vrednic de a purta simbolul cavalerului troian. Rogero nu a găsit altă obiecție la aceasta decât faptul că adversarul său nu avea spadă. Mandricardo a răspuns că aceasta nu trebuie să fie o piedică, deoarece jurământul său nu-i îngăduia să se slujească de vreo spadă până nu reușea să pună mâna pe Durindana. Abia spuse aceste cuvinte și un nou adversar s-
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
cavalerului troian. Rogero nu a găsit altă obiecție la aceasta decât faptul că adversarul său nu avea spadă. Mandricardo a răspuns că aceasta nu trebuie să fie o piedică, deoarece jurământul său nu-i îngăduia să se slujească de vreo spadă până nu reușea să pună mâna pe Durindana. Abia spuse aceste cuvinte și un nou adversar s-a ivit în Gradasso, care-l însoțea pe Mandricardo. Gradasso a pretins un drept de întâietate asupra Durindanei, pentru obținerea căreia el se
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
un picior înfipt solid în pămânr ei se întorceau și se roteau pentru a da lovituri sau a le evita. În cele din urmă Rinaldo, aruncându-se asupra circazianului, îi dădu o lovitură atât de puternică încât Fusberia, minunata sa spadă, tăie în două scutul lui Sacripant, deși era făcut din os și era acoperit cu o placă de oțel bine călit. Cu aceasta brațul sarazinului a rămas lipsit de apărare și aproape paralizat de lovitură. Angelica, văzând de partea cui
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
curajos, a crezut numaidecât această minciună a trădătorului. Dornică să vină în ajutorul victimei, ea a privit în juru-i căutând un mijloc care să-i ușureze coborâșul și văzând un ulm cu coroană largă a tăiat dintr-o lovitură de spadă una dintre cele mai lungi crăci ale copacului, aruncând-o peste adâncitură, i-a spus lui Pinabel să apuce capătul cel mai gros, în vreme ce ea prinzându-se de ramuri cu mâinile s-a lăsat în jos, în peșteră. Trădătorul zâmbea
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
latre cu furie la Rogero, pentru a-l face să se întoarcă spre dreapta și s-o apuce pe drumul veselei cetăți; dar viteazul cavaler exclamă: Asta n-o s-o fac atâta vreme cât pot mânui sabia, și i-a vârât vârful spadei sub nas. Monstrul a încercat să-l lovească cu unțăpoi, dar Rogero fiind mai iute decât el îi și vârî sabia în trup cu atâta putere, încât lama a ieșit de un lat de palmă prin spate. Dând frâu liber
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
cu iuțeala săgeții. Vânătorul alerga și el ca purtat de vânt sau de foc, iar câinele era tot atât de iute ca și Rabican. Atunci Rogero, văzând că era cu neputință să scape prin fugă, s-a oprit să-și înfrunte urmăritorii; spada s-a dovedit însă neputincioasă înaintea unor astfel de adversari. Vânătorul îl zăpăcea cu strigătele lui și-l lovea cu biciul, singura armă ce o avea asupra sa; câinele îl mușca de picioare, iar calul îl izbea cu copitele. În
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
fost lângă el cu gând să-l trimită pe cealaltă lume și pentru aceasta i-a scos coiful. În clipa aceea, Rogero a descoperit cu spaimă chipul Bradamantei. Stai păgâne! Strigă el cutremurându-se și se repezi la uriaș cu spada întinsă. Dar acesta ca și cum n-ar fi avut poftă să mai înceapă o nouă luptă, o ridică pe Bradamanta pe umăr și a fugit cu ea în pădure. Rogero s-a luat după el, însă uriașul cu picioarele lui lungi
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
fost lângă el cu gând să-l trimită pe cealaltă lume și pentru aceasta i-a scos coiful. În clipa aceea, Rogero a descoperit cu spaimă chipul Bradamantei. Stai păgâne! Strigă el cutremurându-se și se repezi la uriaș cu spada întinsă. Dar acesta ca și cum n-ar fi avut poftă să mai înceapă o nouă luptă, o ridică pe Bradamanta pe umăr și a fugit cu ea în pădure. Rogero s-a luat după el, însă uriașul cu picioarele lui lungi
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
remarcat pentru prăpădul ce-l făcea în juru-i. ‘’ Ei “ , își zise el “ să zmulgem această iarbă primejdioasă până nu ajunge prea mare “. Pe măsură ce Rinaldo înainta, mulțimea se despica înaintea lui, creștinii dându-se în lături pentru a lăsa drum liber spadei sale, iar păgânii pentru a scăpade furia lui. El ajunse astfel să dea ochii cu Darninel și i-a strigat: “ Ascultă tinere, acela care ți-a dat acest scut ți-a făcut un dar primejdios; sunt curios să văd cum
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
s-a întors asupra ticălosului să-l pedepsească, dar acesta a rupt-o la fugă. Cloridan, care l-a văzut pe Medor căzând, nu se mai putea stăpâni. El a ieșit din ascunzătoare,a aruncat arcul cât colo și cu spada în mână, părea a nu mai dori altceva decât să-l răzbune pe Medor și să moară cu el. În mai puțun de o clipă era plin de răni și cu ultimele-I puteri s-a târât lângă Medor pentru
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
-i ducă spre Răsărit. ROLAND NEBUN La pierderea Angelicăi Roland a poruncit să i se facă o armură neagră, în semn de deznădejde și astfel învestmântat, a făcut atâta prăpăd în rândurile păgânilor încât ambele rmate au fost nimicite de spada cavalerului străin. Mandricardo, care încă nu luase parte la bătălie a auzit de aceste isprăvi ale lui și a hotărât să pună la încercare valoarea vestitului campion. El era acela care întrerupse convorbirea dintre Zabrino, Isabela și binefăcătorul lor, după
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
brâu. Și ce armă îți convine, zise el, dacă vei pierde lancea? Nu te îngriji de asta, replică Mandricardo, așa cum mă vezi am bătut până astăzi o sumedenie de cavaleri. Află că am jurat să nu mă slujesc de vreo spadă până nu voi fi redobândit faimoasa Durindana ce se află la paladinul Roland. Sabia aceasta aparține armurii pe care o port. Fără îndoială că a fost furată , dar cum a ajuns în mâinnile lui Roland nu știu. Am să-l
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
să-i spună lui Mandricardo, dacă l-ar fi întâlnit, că el avea de gând să mai stea prin partea locului vreme de trei zile,după care urma să se întoarcă în tabăra lui Carol Magnul.,Roland și-a luat spada din copac și a pornit în direcția apucată de calul sarazinului. Numai că, animalul sarazinului neavând altă îndrumare decît aceea a spaimei sale, își încâlcise urmele într-o asemenea măsură încât Roland, după două zile de zadarnică rătăcire, a renunțat
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
un cavaler apăru și l-a întrebat pe Zebrino care era rostul acestui trofeu. Prințul i-a povestit lucrurile așa cum se întâmplaseră și Mandricardo,căci el era cavalerul sarazin, în culmea bucuriei ,s-a repezit spre copac punând mâna pe spadă. “ Nimeni nu mă poate împiedica să iau această spadă, căci este a mea. E limpede că Roland, neîndrăznind să se mai măsoare cu mine, face pe nebunul sp+re a mi-o lăsa fără luptă “. La aceste cuvinte Zebrino strigă
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
care era rostul acestui trofeu. Prințul i-a povestit lucrurile așa cum se întâmplaseră și Mandricardo,căci el era cavalerul sarazin, în culmea bucuriei ,s-a repezit spre copac punând mâna pe spadă. “ Nimeni nu mă poate împiedica să iau această spadă, căci este a mea. E limpede că Roland, neîndrăznind să se mai măsoare cu mine, face pe nebunul sp+re a mi-o lăsa fără luptă “. La aceste cuvinte Zebrino strigă furios: “ Nu te atinge de acestă spadă. Să nu
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
iau această spadă, căci este a mea. E limpede că Roland, neîndrăznind să se mai măsoare cu mine, face pe nebunul sp+re a mi-o lăsa fără luptă “. La aceste cuvinte Zebrino strigă furios: “ Nu te atinge de acestă spadă. Să nu-ți treacă prin minte că o vei putea dobândi fără luptă. Dacă e adevărat că armele pe care le porți sunt ale lui Hector atunci se vede că le-ai dobândit prin furt.” Cât ai clipi din ochi
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
că o vei putea dobândi fără luptă. Dacă e adevărat că armele pe care le porți sunt ale lui Hector atunci se vede că le-ai dobândit prin furt.” Cât ai clipi din ochi cei doi se atacau cu furie. Spadele lor se încrucișau umplând văzduhul de larmă. Zebrino dibaci și sprinten, a reușit o vreme să scape de loviturile Durindanei, dar în cele din urmă s-a ales cu o rană adâncă la gât. S-a prăbușit de pe cal, iar
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
au adus sigiliile. Fiecare exemplar al tratatului a fost răsucit cu grijă și vârât în câte un tub stacojiu din piele. Urma doar să se aplice pecețile celor două cetăți: un coif și o lance, respectiv un scut și o spadă. Venise, în sfârșit, clipa mult așteptată, așa că am strigat: — Dați-mi un pergament, să vă citesc doar câteva rânduri! V-am înșelat! Acesta a fost ultimul vostru război! Actul, dați-mi actul și o să vedeți! Au crezut, probabil, că am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]