5,507 matches
-
de la zero” din moment ce măcar un răspuns necondiționat trebuie să apară pentru a permite stabilirea unei relații cu stimulul de întărire. Spre deosebire de determinarea de tip S, procesul are ca efect determinarea formei răspunsului, ce este prevăzut dinainte prin condițiile corelării cu stimulul de întărire sau prin felul în care răspunsul trebuie să opereze în cadrul mediului pentru a produce întărirea. 3.6. Legile dinamice ale forței reflexuluitc "3.6. Legile dinamice ale forței reflexului" Skinner a sesizat fenomene „stranii” în relația S-R
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
în relația S-R pe care „clasicii” le ignorau complet. El a ajuns să formuleze în legătură cu ele patru legi esențiale ale adaptării și învățării. Forța unui reflex nu trebuie confundată cu magnitudinea răspunsului. Ultima este o funcție a intensității unui stimul cu care puterea unui reflex nu are nici o legătură. Un reflex puternic poate da naștere unui răspuns de mică magnitudine dacă stimulul este de intensitate joasă; invers, un reflex slab poate emite un răspuns destul de intens la un stimul foarte
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
și învățării. Forța unui reflex nu trebuie confundată cu magnitudinea răspunsului. Ultima este o funcție a intensității unui stimul cu care puterea unui reflex nu are nici o legătură. Un reflex puternic poate da naștere unui răspuns de mică magnitudine dacă stimulul este de intensitate joasă; invers, un reflex slab poate emite un răspuns destul de intens la un stimul foarte puternic. Skinner a păstrat termenul „forță” (strength) exclusiv pentru înțelesul conferit în context; a folosit noțiunile „intensitate” (intensity) sau „magnitudine” (magnitude) referindu
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
unui stimul cu care puterea unui reflex nu are nici o legătură. Un reflex puternic poate da naștere unui răspuns de mică magnitudine dacă stimulul este de intensitate joasă; invers, un reflex slab poate emite un răspuns destul de intens la un stimul foarte puternic. Skinner a păstrat termenul „forță” (strength) exclusiv pentru înțelesul conferit în context; a folosit noțiunile „intensitate” (intensity) sau „magnitudine” (magnitude) referindu-se la valorile stimulilor sau ale răspunsurilor. În două legi ale forței reflexului, starea reflexului este o
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
joasă; invers, un reflex slab poate emite un răspuns destul de intens la un stimul foarte puternic. Skinner a păstrat termenul „forță” (strength) exclusiv pentru înțelesul conferit în context; a folosit noțiunile „intensitate” (intensity) sau „magnitudine” (magnitude) referindu-se la valorile stimulilor sau ale răspunsurilor. În două legi ale forței reflexului, starea reflexului este o funcție a operației de elicitare 3. Schimbările se realizează în aceeași direcție, dar diferă proprietățile lor de ordin temporal. 1. Legea fazei refractare. Imediat după elicitare, forța
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
de scărpinare la câine și reflexul de a clipi la om, amândouă presupunând flexia și extensia alternativă. Doar flexia piciorului sau închiderea ochiului implică numai prima dintre aceste mișcări opuse și nu are o fază refractară; a doua prezență a stimulului reinstaurează, prelungește sau intensifică răspunsul. Faza refractară poate fi privită ca un mecanism special pentru producerea și suportarea ritmurilor care trebuie să înceteze și să reînceapă pentru a-și realiza funcțiile. 2. Legea reflexului oboselii. Forța reflexului scade pe perioada
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
să reînceapă pentru a-și realiza funcțiile. 2. Legea reflexului oboselii. Forța reflexului scade pe perioada unor elicitări repetate și revine la valoarea inițială pe durata inactivității ulterioare 2. Rata micșorării este o funcție a categoriei solicitării și a intensității stimulului (și de aici răspunsul), variind în mod considerabil între reflexe. Din cauza proceselor conflictuale de declin și recuperare, forța se poate stabiliza la o valoare constantă ca funcție a ratei de solicitare. La cote înalte, forța poate ajunge la zero. Unele
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
puterea inițială prin inactivitate poate fi de ordinul lunilor sau anilor. Adaptarea și oboseala se deosebesc numai prin proprietățile temporale și vor fi considerate aici comportamente ale aceluiași fenomen. Următoarele legi dinamice trebuie considerate ca implicând prezența unui al doilea stimul. Stimulul exterior nu controlează răspunsul, dar poate afecta forța reflexului din care răspunsul face parte. 3. Legea facilității. Forța reflexului poate crește prin prezența unui al doilea stimul care nu solicită răspunsul 3. Pentru a-și susține legea, Skinner a
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
inițială prin inactivitate poate fi de ordinul lunilor sau anilor. Adaptarea și oboseala se deosebesc numai prin proprietățile temporale și vor fi considerate aici comportamente ale aceluiași fenomen. Următoarele legi dinamice trebuie considerate ca implicând prezența unui al doilea stimul. Stimulul exterior nu controlează răspunsul, dar poate afecta forța reflexului din care răspunsul face parte. 3. Legea facilității. Forța reflexului poate crește prin prezența unui al doilea stimul care nu solicită răspunsul 3. Pentru a-și susține legea, Skinner a invocat
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
fenomen. Următoarele legi dinamice trebuie considerate ca implicând prezența unui al doilea stimul. Stimulul exterior nu controlează răspunsul, dar poate afecta forța reflexului din care răspunsul face parte. 3. Legea facilității. Forța reflexului poate crește prin prezența unui al doilea stimul care nu solicită răspunsul 3. Pentru a-și susține legea, Skinner a invocat experimentul originar al lui Exner (1892); acesta a studiat forța unui reflex de flexie la iepure (observată ca magnitudine a unui răspuns la un stimul de intensitate
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
al doilea stimul care nu solicită răspunsul 3. Pentru a-și susține legea, Skinner a invocat experimentul originar al lui Exner (1892); acesta a studiat forța unui reflex de flexie la iepure (observată ca magnitudine a unui răspuns la un stimul de intensitate constantă), care a crescut din cauza unui sunet puternic și a altor stimuli intenși. Un sunet puternic este un stimul comun de facilitare, dar acțiunea este limitată la numite feluri de reflexe scheletice. La un asemenea reflex, cum este
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
a invocat experimentul originar al lui Exner (1892); acesta a studiat forța unui reflex de flexie la iepure (observată ca magnitudine a unui răspuns la un stimul de intensitate constantă), care a crescut din cauza unui sunet puternic și a altor stimuli intenși. Un sunet puternic este un stimul comun de facilitare, dar acțiunea este limitată la numite feluri de reflexe scheletice. La un asemenea reflex, cum este salivarea, poate avea un efect contrar. „Clauza de calificare în lege” (qualifying clause in
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
1892); acesta a studiat forța unui reflex de flexie la iepure (observată ca magnitudine a unui răspuns la un stimul de intensitate constantă), care a crescut din cauza unui sunet puternic și a altor stimuli intenși. Un sunet puternic este un stimul comun de facilitare, dar acțiunea este limitată la numite feluri de reflexe scheletice. La un asemenea reflex, cum este salivarea, poate avea un efect contrar. „Clauza de calificare în lege” (qualifying clause in the law), conform căreia stimulul nu solicită
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
este un stimul comun de facilitare, dar acțiunea este limitată la numite feluri de reflexe scheletice. La un asemenea reflex, cum este salivarea, poate avea un efect contrar. „Clauza de calificare în lege” (qualifying clause in the law), conform căreia stimulul nu solicită el însuși răspunsul, este absolut necesară pentru că numai așa se poate face diferența între facilitate și un proces ce poate fi numit „totalizare spațială” (care va fi descris mai târziu). Facilitatea este uneori definită ca aplicându-se numai
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
unui răspuns acolo unde nu se mai putuse obține altul; dar acesta este numai un caz special, necesar pentru a lămuri ceea ce am definit cât mai pe înțeles). 4. Legea inhibiției. Forța reflexului poate scădea prin prezența unui al doilea stimul care nu are altă relație cu efectorul implicat 1. Skinner a sesizat că termenul de inhibiție a fost în genere folosit să desemneze orice declin al reflexului de forță sau starea diminuată rezultantă. Două dintre legile deja amintite (faza refractară
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
prin a afirma că un eveniment dat îi conferă putere unui operant deoarece este întăritor. Obținem un anumit succes prin presupunerea puterilor de întărire numai pentru că am făcut într-un sens o supraveghere crudă; am măsurat efectul de întărire al stimulului pe noi înșine și presupunem existența aceluiași efect asupra altora. Avem succes numai atunci când ne asemănăm cu organismul studiat și când am urmărit corect propriul nostru comportament (vezi Skinner, 1953, pp. 72-73). Evenimentele considerate întăritoare sunt, după Skinner, de două
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
efect asupra altora. Avem succes numai atunci când ne asemănăm cu organismul studiat și când am urmărit corect propriul nostru comportament (vezi Skinner, 1953, pp. 72-73). Evenimentele considerate întăritoare sunt, după Skinner, de două categorii. Unele dintre ele constau în prezența stimulilor, în adăugarea unui fapt (de exemplu, mâncare, apă sau contacte sexuale) situației. Pe acestea le-a numit întăriri pozitive. Altele constau în înlăturarea unui element - de exemplu, zgomot puternic, lumină strălucitoare, frig sau căldură intensă, șoc electric - din situația dată
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
timpul începe numai după executarea unui singur răspuns (FR 1 nu este deloc neînsemnat; de exemplu, are un efect marcant în apariția unei pauze după întărire). 9. Înlănțuirea (chain) este similară programelor tandem cu excepția faptului că o schimbare evidentă în stimul apare la completarea primei componente a programului. Al doilea stimul controlează eventual performanța apropiată celui de al doilea plan și, ca un întăritor condiționat, întărește răspunsul la primul stimul. Acest program este de obicei studiat când ambele planuri care contribuie
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
nu este deloc neînsemnat; de exemplu, are un efect marcant în apariția unei pauze după întărire). 9. Înlănțuirea (chain) este similară programelor tandem cu excepția faptului că o schimbare evidentă în stimul apare la completarea primei componente a programului. Al doilea stimul controlează eventual performanța apropiată celui de al doilea plan și, ca un întăritor condiționat, întărește răspunsul la primul stimul. Acest program este de obicei studiat când ambele planuri care contribuie sunt substantivele. Valorile în orice program pot fi schimbate sistematic
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
este similară programelor tandem cu excepția faptului că o schimbare evidentă în stimul apare la completarea primei componente a programului. Al doilea stimul controlează eventual performanța apropiată celui de al doilea plan și, ca un întăritor condiționat, întărește răspunsul la primul stimul. Acest program este de obicei studiat când ambele planuri care contribuie sunt substantivele. Valorile în orice program pot fi schimbate sistematic în timp ce experimentul progresează în termenii performanței generate. Avem apoi un alt plan: 10. Adaptarea (adj), în care valoarea intervalului
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
de la răspunsul ulterior întăririi la primul răspuns care este mai mic sau mai mare decât valoarea arbitrară. Un program complex poate fi alcătuit din două sau mai multe astfel de planuri aranjate în orice ordine dată. În funcție de prezența sau absența stimulilor corelați, mai putem deosebi: 11. Multiplu (mult), în care întărirea este programată de două sau mai multe programe alternând de obicei în șir. Fiecare plan este acompaniat de un stimul diferit, ce este prezent atât timp cât planul este în forță. De
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
planuri aranjate în orice ordine dată. În funcție de prezența sau absența stimulilor corelați, mai putem deosebi: 11. Multiplu (mult), în care întărirea este programată de două sau mai multe programe alternând de obicei în șir. Fiecare plan este acompaniat de un stimul diferit, ce este prezent atât timp cât planul este în forță. De exemplu, în mult FI 5 FR 100, cheia este uneori roșie (când întărirea apare după o sută de răspunsuri). Cheia colorată și programele lor corespondente pot apărea într-un șir
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
cheia este uneori roșie (când întărirea apare după o sută de răspunsuri). Cheia colorată și programele lor corespondente pot apărea într-un șir sau plan dat în orice proporții determinate. 12. Amestecul (mix) este similar multiplului, cu excepția faptului că nici un stimul nu este corelat cu programele. De exemplu, mix FI 5 FR 50 reprezintă un plan în care întărirea apare uneori după un interval de cinci minute și alteori după completarea a 50 de răspunsuri. Aceste posibilități apar într-un șir
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
în alt program. Asemenea cazuri se referă la: 13. Interpolate (interpol). De exemplu, un grup de 10 întăriri pe un raport fix de 50 este inclus într-o perioadă de șase ore de întărire pe FI 10, fără schimbare de stimul. 3.9. Teoria manipulăriitc " 3.9. Teoria manipulării" Skinner a folosit expresia eufemistică drive pentru a descrie o teorie a manipulării dorințelor și nevoilor în special prin ceea ce s-a numit „deprivare” (deprivation) și „saturare” (saturation). Pentru Skinner, drives sunt
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
tendința de manifestare emoțională întărind comportamentul stoic. Este ceva diferit de pedepsirea comportamentului emoțional. Întărirea pozitivă directă este preferabilă fiindcă pare a avea mai puține efecte secundare nedorite - susține Skinner. 3.11. Discriminarea operatorietc " 3.11. Discriminarea operatorie" A. Discriminarea stimulilor 1tc "A. Discriminarea stimulilor1" Condiționarea operatorie poate fi descrisă - așa cum am arătat - fără a menționa nici un stimul care să acționeze înainte ca răspunsul să fie gata. La întărirea (reinforcement) întinderii gâtului la porumbei a fost necesar a se aștepta ca
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]