6,018 matches
-
un grad oarecare. Un cercetător literar ar fi putut, prin mijlocirea doamnei Valsamaky-Farfara, să dibuie un material imens, pomenind numai numele și epoca scriitorilor, pentru că altfel madam Farfara n-avea nici o idee de literatura română, știind numai pe dinafară câteva strofe din Câinele soldatului. În schimb, citise foarte multe romane franțuzești, de-a valma, fără a reține exact numele autorilor. În scurt, reputația prin valoarea absolută ieșea din înțelegerea grupului, esențialul în viață era a fi "băiat de familie". Însușirea de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Ce junglă terminologică într-un domeniu care aspiră la univocitate și pozitiv! După masa de prânz, proiectăm seara despărțirii și a bilanțului în cămăruța lui Noica. Andrei are ideea unui mic Abschiedsduett vesperal și îmi arată - o adevărată performanță - opt strofe în marginea triadei născute în aceste zece zile, o "baladă" despre aventura spiritului petrecută în "locul Păltiniș". Eu am să citesc pagini din jurnalul zilelor de aici, pasajul focului și cel al locului de culă. Poezia lui Andrei sună așa
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
sânt strânși, într-o coadă care începe în foaier și urcă până la scenă, pe unul dintre cele două culoare ale sălii. Bătrânul își înalță privirea către lojile de la etaj, care acum sânt goale, ridică, scuturîndu-le, brațele în sus, începe prima strofă cu o voce tunătoare și îndeamnă publicul imaginar să-l urmeze. Nu îl urmează nimeni, fapt care însă nu pare să-l deranjeze. Zbiară la rampă fericit, vreme de vreo trei minute, după care se întoarce către mijlocul scenei unde
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
a unei avangarde intitulată deplin astfel: Puține cuvinte despre coruperea limbei române în Bucovina de D. Petrino (Cernăuții, 1869. Tiparul lui Bucoviecki și Comp. ). Introducerea broșurei e în poezie, recte în versuri. Întâi poezia! Cu inima zdrobită, autorul plânge în strofa întîia că nimeni nu alină durerea dulcei Bucovine, ci o lasă pradă minciunelor celor turbate cari încep cu "uae " și se sfârșesc în "ciuni". în strofa a doua, autorul face pe român negru și pe vânzătorul Iuda 'l face rumân
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
e în poezie, recte în versuri. Întâi poezia! Cu inima zdrobită, autorul plânge în strofa întîia că nimeni nu alină durerea dulcei Bucovine, ci o lasă pradă minciunelor celor turbate cari încep cu "uae " și se sfârșesc în "ciuni". în strofa a doua, autorul face pe român negru și pe vânzătorul Iuda 'l face rumân. Iară bine! Strofa a treia, de clasică ce e, nu putem să nedreptățim publicul și să nu i-o redăm. Ea sună: Să piară, în Leptura-i
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nimeni nu alină durerea dulcei Bucovine, ci o lasă pradă minciunelor celor turbate cari încep cu "uae " și se sfârșesc în "ciuni". în strofa a doua, autorul face pe român negru și pe vânzătorul Iuda 'l face rumân. Iară bine! Strofa a treia, de clasică ce e, nu putem să nedreptățim publicul și să nu i-o redăm. Ea sună: Să piară, în Leptura-i rumânul papă-lapte, Iar tu, o Bucovină, citind a ta dreptate, În munți, în văi, în codri, acolo
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nu i-o redăm. Ea sună: Să piară, în Leptura-i rumânul papă-lapte, Iar tu, o Bucovină, citind a ta dreptate, În munți, în văi, în codri, acolo vei simți C-al României soare el nu-ți va asfinți. Iacă o strofă în care un om de merite (mort, nota-bene, pentru că dac' ar fi fost viu cine știe dacă autorul ar fi cutezat-o) merită de la mai mult decât sumețul poet lingușitoarea apostrofă de papă-lapte; o strofă în care dreptatea (în loc de: adevăr
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
-ți va asfinți. Iacă o strofă în care un om de merite (mort, nota-bene, pentru că dac' ar fi fost viu cine știe dacă autorul ar fi cutezat-o) merită de la mai mult decât sumețul poet lingușitoarea apostrofă de papă-lapte; o strofă în care dreptatea (în loc de: adevăr, realitate) se citește 'n munți, și asfințitul soarelui nu se vede, ci se simte. Fiindcă în strofa a patra poezia trebuia să culmineze, apoi vine și Ștefan, umbra cu glasul răsunător, și zice în limba
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
dacă autorul ar fi cutezat-o) merită de la mai mult decât sumețul poet lingușitoarea apostrofă de papă-lapte; o strofă în care dreptatea (în loc de: adevăr, realitate) se citește 'n munți, și asfințitul soarelui nu se vede, ci se simte. Fiindcă în strofa a patra poezia trebuia să culmineze, apoi vine și Ștefan, umbra cu glasul răsunător, și zice în limba {EminescuOpIX 80} românului popor următoarele vorbe, pe care Ștefan, pe când trăia, sigur că neci le visase, - uite-le 'ntregi acele cuvinte profetice
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
bătrâne, De - aici plec iată, și nu mai viu; Inima-mi însă cu voi rămâne Și... "o pulpană, de anteriu". A scris și mai multe poezii în ton mai vesel și cu un refren care se repetă la capătul fiecărei strofe, cam în felul lui Beranger. Una din ele, intitulată Azi nebun, mâne cuminte, sună astfel: Dimineața fac proiecte Și nerozii ziua toată Ș' aste vezi, sunt tot efecte {EminescuOpIX 102} Ispitelor ce-mi vin gloată. Și la orice mișelie Ast
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
lui Boccaccio cuprind literatura medievală, dar și pe cea antică, proza și poezia, epicul și lirica, latina și italiana, cultura populară, dar și pe cea livrescă. A reînviat romanul pastoral, a încercat o narațiune modernă, a instituit populara ottava drept strofa epică italiană, și apoi, în partea a doua a vieții, a reînnoit epistola clasică și eglogele în latină, a scris biografii, a reîmprospătat studiul limbii grecești și a debutat în studiul critic al operei lui Dante.”10 Povestirile lui Chaucer
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
în limba florentină, într-un stil necăutat și a găsit consolare în actul creației.” Judith Serafini-Sauli, op. cit., p. 29. (trad. n.) 950 Ibidem, p. 30. 256 care evenimentele se desfășoară reprezintă tot o caracteristică a genului oral. În numai două strofe, tatăl Criseidei, Calcas, care este un profet, prevede căderea Troiei și consideră mai înțelept să treacă de partea grecilor. Cu aceeași rapiditate personajele se îndrăgostesc. Rareori autorul se oprește pentru a descrie personajele sau locurile, și nici nu încarcă narațiunea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
lui Boccaccio cuprind literatura medievală, dar și pe cea antică, proza și poezia, epicul și lirica, latina și italiana, cultura populară, dar și pe cea livrescă. A reînviat romanul pastoral, a încercat o narațiune modernă, a instituit populara ottava drept strofa epică italiană, și apoi, în partea a doua a vieții, a reînnoit epistola clasică și eglogele în latină, a scris biografii, a reîmprospătat studiul limbii grecești și a debutat în studiul critic al operei lui Dante.”10 Povestirile lui Chaucer
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
în limba florentină, într-un stil necăutat și a găsit consolare în actul creației.” Judith Serafini-Sauli, op. cit., p. 29. (trad. n.) 950 Ibidem, p. 30. 256 care evenimentele se desfășoară reprezintă tot o caracteristică a genului oral. În numai două strofe, tatăl Criseidei, Calcas, care este un profet, prevede căderea Troiei și consideră mai înțelept să treacă de partea grecilor. Cu aceeași rapiditate personajele se îndrăgostesc. Rareori autorul se oprește pentru a descrie personajele sau locurile, și nici nu încarcă narațiunea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
bea cu amicii 72 de pelinuri în șase inși, o duzină de om! Ajuns acasă cam la ziuă, își găsește consoarta în pat cu timidul său chiriaș. Le pune la patefon Deșteaptă-te române și pleacă. Să se sinucidă eventual. „Strofe cu pelin de mai contra Iorga Neculai” scrie și Păstorel, mare expert în vin și nu numai. Pelinul de mai se pune în butoiul cu vin, împrumutând savoarea sa amară licorii. Păstorel înalță un adevărat imn pelinului. Cel mai bun
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
de trecători, continuând a cânta imnul despărțirii...” Ziarul mai cuprinde „scrisori i ntime, printre care și una din New‐ York semnată de Herșcu Haim, student - sub chirurg, către un prieten român, poezia „Drumeț ii” semnată de A. Axelrod, de șapte strofe, informații că ziar ul „Dați ajutor” se va găsi numai la domnul Brayer, strada Principală, că toate știrile de la Drumeți vor fi trimise numai către dl. Brader Adolf... * Ziarul mai cuprindea: transmiteri de mulțumiri, anunțuri, telegrame de pe drum, relatări cu privire la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
26 septembrie 1944, Păreri se pretinde: „cotidian democrat de luptă antifasci stă și de apărare a drepturilor cetățenești.” - redactor M. Schvartz - Negreanu. Iată cum arăta frontispiciul: Pentru o mai bună edificare a cititorilor asupr a ideologiei ziarului redăm mai jos Strofe la Sărbătoarea Mu ncii, apărute în numărul din 1 mai 1946, pe spațiul articolului de fond: Astăzi este ziua Muncii! În genunchi, ca la altare, Să‐ i aducem închinare 122 Ca s‐o știe pânʹ și pruncii... Astăzi este ziua
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Sunt patruzeci de ani de când îmi vedeam pentru prima oară numele tipărit în Școlarii tutoveni. „Revistă scrisă, desenată și susținută de școlarii din județul Tutova". Cum se întâmplă de obicei, debutam cu o poezie, Porecla. Reproduc ultima dintre cele șase strofe: „Nas-chiper" îmi zice / Și-i adevărat,/ Recunosc aice:/ îs cam piperat”. Filonul satiric revelat atât de... pregnant nu s-a pierdut pe drum: debutul editorial mi l-am făcut în 1954, cu un volum de versuri de aceeași factură, Centru
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
învățătoare Elena Mărculescu (născută în 1910), amintindu-și despre activitatea sa din perioada interbelică, s-a oprit cu încântare asupra ei. Purtată de nostalgie, a început "să recite fără efort [...], repede, dar cu intonație, ca la o serbare școlară" prima strofă din poemul lui Bolintineanu (pe care l-a confundat, însă, cu George Coșbuc): "Pe o stâncă neagră, într-un vechi castel / Unde plânge-n vale un râu mititel [...]". Legat de aceste versuri, și-a amintit că, odată, un inspector i-
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
întregime fascist în Italia Se propune o Uniune Federală Europeană Cocteau, Copii teribili; Woolf, Orlando Modigliani și Beckmann pictează 1930 Naziștii sunt aleși în Reichstag Freud, Disconfort în cultură 1931 Se instituie republica în Spania Saint-Exupéry, Vol de nuit; Seferis, Strofe 1932 Naziștii câștigă mai multe locuri în Reichstag. Gris și Dufy pictează 1933 Hitler vine la putere. Malraux, Condiția umană 1934 Mișcări de stradă anti-republicane Montherlandt, Celibatarele 1935 Italia invadează Abisinia, Guilloux, Sang Noir 1936 Războiul civil spaniol Ocuparea Renaniei
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
și masiv influențată de sintaxa populară, împestrițată de abundente invenții lexicale, de inserții din latina clasică și din cea biblică, din jargonul teologico-filosofic și științific scolastic și din limbile populare ale locului, germana și franceza veche. Refrenul, unele fragmente, uneori strofe întregi sunt compuse în respectivele limbi populare. Rezultatul acestui amestec este un discurs special"187, discursul fugii de dogmatismul religios. Originale fenomene ale literaturii medievale rezultă din parodierea Sfintei Scripturi și a Sfinților Părinți, ale căror texte erau foarte bine
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
art. cit, p. 525. 184 Ibidem. 185 Bahtin citează un fragment din finalul unui Pater noster: "Sed libera nos, mais delivre nous, Sire,/a malo, de tout mal et de tout cruel martire", pentru a exemplifica apoi parodia cu prima strofă a rugăciunii: "Pater noster, tu n'ies pas foulz/Quar tu t'ies en grand repos/qui es montés haut in celis". 186 Carmina Burana, ediție bilingvă, traducere și comentarii de Eugen Munteanu și Lucia-Gabriela Munteanu, Polirom, Iași, 2003, p.
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
frumoase texte al unei poezii de dragoste din toate timpurile. Vă aduceți aminte?". Și aici profesorul recită într-o italiană perfectă, cu o ușoară inflexiune românească și cu o emoție vizibilă: "Pe cînd tihniți citeam, ca-în alte rînduri" până la încheierea strofei: "de freamăt plin, mă sărută pe gură." Urmează un moment de tăcere. " Deci reia profesorul- Eminescu îi citește aceste rânduri lui Mite Kremnitz, folosind cartea ca sol, îi prinde fața între mâni și o sărută, așa cum ne povestește Dante. Pare
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
să-l pună În corespondență cu litera; O4: Să identifice și să citească literele de tipar cu format diferit și pe cele de mână; O5: Să „citească” ilustrațiile; O6: Să completeze silabele În cuvinte reprezentate grafic; O7: Să memorizeze o strofa dintr-o poezie; O8: Să scrie corect literele mici și mari de mână, silaba „mă” și cuvântul „mama”; Strategia didactica: Metode și procedee: metodă fonetica, analitico-sintetică; conversația; observația dirijata; exercițiul, jocul didactic; Mijloace de Învătământ: plânse didactice cu literele; caiete
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
niște versuri intitulate „Melancol ii”. Voi continua cu profilurile. Primiți salutările mele Maria N. de la Banca. În același număr redacția răspundea corespond entei că a primit materialele expediate și publica poezi a „M elancolii” din care redăm și noi ultima strofă care, probabi l, deconspira vârsta autoarei (care în realitate avea 24 de ani n. n.): „Duios privind în zarea albă Înspre trecut mă bate gândul Când știu că-n urma mea sburat-au Vreo șaptesprezece - ierni de-a rândul...” Totodată, ziarul publica
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]