4,780 matches
-
Iona iubește viața cu jovialitate si tristețe, ideea repetabilității existențiale a omului fiind sugerată prin rugamintea adresată mamei: „Tu nu te speria numai din atâta si naște-mă mereu”, deoarece „ne scapă mereu ceva În viață”, totdeauna esențialul. Replicile se succed cu vioiciune, cu tonuri grave sau ironice. Primind multe scrisori, Iona remarcă faptul că „scriu nenorociții, scriu”, cu speranța deșartă a naufragiatului, nădăjduind că va fi salvat de cineva: „Cât e pământul de mare, să treacă scrisoarea din mână În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
un număr relativ mic de persoane (Lăzăroiu, 2003), a intrat, după 1989, așa cum era de așteptat, în circuitul internațional al migrației. Deși perioada de timp este relativ scurtă, în cei 15 ani de „normalitate” a circulației internaționale, schimbările s-au succedat cu repeziciune, iar tabloul actual al migrației reproduce tendințele globale: creștere ca număr, diversificare ca forme, dinamică accentuată. Chiar și o privire succintă asupra celor 15 ani ne permite să constatăm că forme de circulație internațională cu o dezvoltare importantă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
consistă în ideea că școala a fost instituția socială principală în diseminarea concepției despre trecut prelucrate de elitele intelectuale în straturile profunde ale societății. Totodată, școala a fost și locus-ul instituțional în care diferitele regimuri de putere care s-au succedat la cârma politică a societății românești și-au pus în acțiune programele de antropogenie politică. După cum vom vedea, dacă până în secolul al XIX-lea școala avea funcția antropogenetică de fasonare a creștinului patriot prin obediența sa civică față de stăpânirea politică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
conceptului de "națiune" a fost realizată de L. Greenfeld (1992) și E. Kedourie (1961), răscolind brazdele analitice crestate de G. Zernatto (1944). Urmărind "permutările semantice" ale termenului de națiune, Greenfeld a putut identifica nu mai puțin de cinci înțelegeri diferite succedându-se de-a lungul istoriei. Cuvântul națiune își are originea în latinescul "natio", care în semantica sa originală avea conotații peiorative, fiind utilizat pentru a descrie grupuri de străini ce proveneau dintr-o regiune geografică bine specificată. Nefiind cetățeni romani
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
maĭ putea rescumpăra în veciĭ vecilor de românĭ, și atuncĭ, finis Romaniæ" (Melidon, 1874, p. 130). Sfârșitul României, apocalipsa românismului, vin prin alterarea spiritualității ortodoxe, prin coruperea purității etnice, și se desăvârșește prin înstrăinarea pământului strămoșesc românesc. Sub biciul evenimentelor succedate pe scena geopolitică a Europei, care au constituit amorsa pentru prima conflagrație mondială, discursul naționalist și-a accelerat evoluția pe calea patetizării sale graduale. Din mijlocul unui cazan de fierbere, care erau societatea și cultura românească în anii neutralității (1914-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
acelaș dor, aceleași suferințe și aceleași aspirațiuni, e adevărata noastră patrie" (pp. 7-8). Națiunea este o realitate biologică transistorică, o "matcă fără sfârșit" din care ies "generații una din alta și se duc pe rând" (p. 7). Generațiile care se succed și pier una după alta păstrează însă același sânge al românității, cu care strămoșii actualilor români au sfințit, prin jerfa lor, pământul lăsat în moșie. Îndepărtându-se ireversibil de concepția voluntarist-civică a naționalismului propusă de Renan, Delavrancea se lasă purtat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unității, independenței și spiritualității, care au asigurat structura de rezistență în bazele căreia s-a construit imaginea oficială a trecutului colectiv, memoria națională a fost încoronată cu o suprastructură monarhică. Paradoxal, precipitată de gravitatea evenimentelor politice care continuau să se succeadă cu repeziciune, memoria istorică devine tot mai contemporană. Figura simbolică în jurul căreia se strânge discursul istoric devine Carol I, iar categoria politică în jurul căreia se reconfigurează memoria națională devine regalitatea, conceptualizată ca o întăritură cardinală a statalității, unității și independenței
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
să instituie "Statul Național-Legionar" în 1940. Interbelicul românesc este un interval dens în evenimente politice, care a cunoscut rocada de la democrație la dictaturi. Fără a face o descriere detaliată, vom puncta doar cele mai importante evenimente politice care s-au succedat în societatea românească. Introducând votul universal, egal, direct și secret, și decretând libertăți civile pentru toți locuitorii țării, Constituția "unificării" din 1923 instituia democrația formală fără fond în politica românească în cadrul regimului de monarhie constituțională ereditară. Forma occidentală a democrației
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pe planul istoriografiei oficiale se conturează din ce în ce mai concret ceea ce L. Boia numește "mitul dinastic" (Boia, 1997, p. 239). Vom deosebi între două concepții ale noțiunii de dinastie: i) o înțelegere strictu sensu, de familie de suverani ai cărei membri se succed neîntrerupt la conducerea statului; ii) o accepțiune mai puțin strictă, de dinastie simbolică. Vom urmări cum cele două concepții converg înspre configurarea ideii de "dinastie națională" românească. Prima cărămidă a construcției dinastice a fost așezată de B.P. Hasdeu. În fruntea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mai mult ca niciodată, ca sursă de legitimare și resursă simbolică pusă în slujba partidului devenit unic. Prefigurată în teoria lui J.V. Stalin a "socialismului într-o singură țară", apoi din ce în ce mai manifestă în secvența de evenimente politice care s-au succedat în URSS (moartea lui Stalin în 1953 urmată de vigurosul denunț post- mortem al cultului personalității de către N. Hrușciov în 1956), schimbarea plăcii ideologiei sovietice de la internaționalism la naționalism s-a repercutat rapid și asupra politicii și istoriografiei românești. Ceea ce
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
continuității dacice este premisa pentru concluzionarea continuității daco-romane la nord de Dunăre după retragerea aureliană. Pe măsură ce discursul didactic dobândea accente tot mai naționaliste, creștea pe măsură și retorica epitetică secretată de o nouă poetică a istoriei ale cărei sentințe se succed în cadențele setate de ideologia național-comunismului. O mostră de poetică a istoriei cu privire la problematica continuității este adagiul prezentat sub forma unei concluzii istorice: "Poporul român, stîncă neclintită de peste două mii de ani. [...] În vremurile cele mai grele și mai tulburi, poporul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
societate deschisă, se precizează tot mai clar "cultul societății civile", însoțit de credința cvasi-mesianică în puterea izbăvitoare a societății civile de a împlini destinul liberal și vocația democratică a românilor îndelung reprimate de regimurile dictatoriale și totalitare care s-au succedat în decursul secolului al XX-lea. Europa. "Reforma comprehensivă" a învățământului și-a asumat ca obiectiv explicit europenizarea educației naționale și promovarea valorilor europene. Programele școlare de istorie reflectă nemijlocit această reorientare europenistă. Spre exemplu, programa de istorie a românilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
asupra istoriei recente, spectatorul interesat nu se poate să nu remarce o turnură semnificativă în atitudinea oficială a statelor naționale față de propriul lor trecut. Un întreg cortegiu de regrete exprimate oficial, penitențe publice și declarații de nostra culpa s-au succedat în sfera publică internațională în ultimele decenii. Cazuistica este bogată, iar protagoniștii acestor acte de căință diverși. Papa Ioan Paul al II-lea și-a exprimat în 1992 regretele în numele Bisericii Catolice față de tratamentul inchizitorial la care a fost supus
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
rolleriană a trecutului. În schimb, îndepărtarea s-a produs printr-o secvență de dislocări, al căror efect cumulat a fost însă substanțial. Între momentul T1 care convențional poate fi fixat în 1964 și momentul T2 al anului 1989 s-au succedat o serie de permutări, destituiri și restituiri în compoziția memoriei istorice românești care au fundamentat managementul politic al trecutului autohton pe principii radical diferite de cele ale gestiunii rolleriane. În fine, ultima mutație semnificativă în structurile memoriei naționale este în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ani și mai mari). I.A.A.F. organizează, la nivelul categoriei de seniori următoarele competiții: * Campionatul mondial în aer liber Prima ediție s-a desfășurat în perioada 7 14 august 1983 la Helsinki și următoarele două ediții s-au succedat la un interval de 4 ani. Începând cu ediția a IVa, Stuttgart 1993, competiția s-a programat din 2 în 2 ani, în anii impari. În cadrul acestei competiții se desfășoară întreceri în 24 de probe masculine și 22 de probe
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
cât mai aproape de proiecția verticală a C.G.G. Scurtarea mai evidentă a ultimului pas al elanului este apanajul săritorilor “tip forță Frânări cât mai mici la aterizări întâi al săriturii de triplusalt mai lung și mai înalt. Fiecare bătaie ce se succede după fectuarea elanului presupune efectuarea unei amortizări în prima fază (contracție e cedare) urmată de o redresare (contracție de împingere). Într-o tehnică corectă timpul de amortizare trebuie să fie suficient de scurt entru ca “marcarea” să fie cât mai
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
ca aruncare la țintă sau la distanță de pe loc la ciclul primar și la distanță, de pe loc și cu elan în învățământul gimnazial. Mecanismul de bază al aruncării mingii de oină cu elan îl reprezintă înlănțuirea fazelor aruncării așa cum se succed ele în timp: preg → elanul → aruncarea propriu-zisă sau efortul final → restabilirea echilibrului după aruncare. Manifestarea fazelor aruncării în aceast țe care sunt folosite în efortul final pentru realizarea scopului aruncării - realizarea unei aruncări cât mai lungi. I. Priza pe minge
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
totalitate pe piciorul stâng întrerupându și contactul cu solul. Sprijinul bilateral și intrarea într-o nouă fază de accelerare a vitezei se realizează potrivit acelorași reguli caracteristice prezentate la prima piruetă. A treia piruetă este constituită din faze ce se succed la fel ca la pirueta a doua: * sprijin bilateral în momentele pregătitoare pentru intrarea în piruetă cu ultimele momente specifice accelerării; * sprijin u eristice unei faze inactive bazată pe mișcarea de urcare în inerție a ciocanului spre cel mai înalt
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
situat pe malul stâng al Bârladului, între plantația de salcâmi a satului Siliștea și pădurea Bărcii, în colțul de sud-vest. Urmele depistate au ajuns la suprafață în urma lucrărilor de grădinărie. Ele aparțin unor epoci și culturi diferite, ce s-au succedat în timp. Întâlnim urme ale perioadei târzii a bronzului, constând din materiale ceramice ce se încadrează în cultura Noua-Coslogeni: un vârf de silex cu ambele fețe fin și ingenios retușate, o verigă din bronz de 2 cm în diametru, rotundă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
bogată atestă realități târzii, întemeierea lor pe locuri domnești, printre hotare vechi, implicând și impunând elaborarea actelor scrise, corespunzător situațiilor din timpul dat. În consecință, considerăm că teritoriul actual al comunei Umbrărești a fost populat din antichitate, că s-au succedat aici de-a lungul timpului diverse culturi materiale și spirituale, creație a unei populații sedentare, nevoită uneori să coabiteze cu grupuri alogene care au fost, cu timpul, asimilate. Din comunitățile umane organizate inițial pe criteriul relațiilor gentilice se vor dezvolta
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de vest al Bârladului, s-au menținut, până după cel de-al doilea război mondial, lucrările de grădinărie pe locul numit, din acest motiv, La Bulgari, despre care am amintit la începutul lucrării. Acum, acest teren este arabil, pe el succedându-se diferite culturi, dar nu de zarzavaturi. Iar cel cu numele În Grădinării a devenit vatră de sat cu case pe el, numit cu termenul modern intravilan, mai existând încă unele enclave, pe care se practică grădinăritul de către localnici. E
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
până la data de 1 iulie 2011, procedurile de administrare fiscală aflate în derulare la această dată vor fi continuate de organele fiscale competente prevăzute la art. 1, care se subrogă în drepturile și obligațiile organelor fiscale competente anterioare și le succedă de drept în această calitate, actele îndeplinite anterior rămânând valabile. Articolul 3 Pentru litigiile având ca obiect contestațiile la executare silită sau contestațiile împotriva actelor prin care se dispun și/sau se duc la îndeplinire măsuri, în cazul litigiilor ce
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239678_a_241007]
-
până la data de 1 iulie 2011, procedurile de administrare fiscală aflate în derulare la această dată vor fi continuate de organele fiscale competente prevăzute la art. 1, care se subrogă în drepturile și obligațiile organelor fiscale competente anterioare și le succedă de drept în această calitate, actele îndeplinite anterior rămânând valabile. Articolul 3 Pentru litigiile având ca obiect contestațiile la executare silită sau contestațiile împotriva actelor prin care se dispun și/sau se duc la îndeplinire măsuri, în cazul litigiilor ce
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239679_a_241008]
-
a putea beneficia de contribuția financiară din partea Comunității Europene și fără a încălca prevederile art. 18, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția Națională Fitosanitară, înaintează o solicitare în acest sens Comisiei cel mai târziu până la sfârșitul anului calendaristic care succede anul în care organismul dăunător a fost detectat și informează de îndată Comisia și celelalte state membre despre: ... a) numărul notificării prevăzute la alin. (1) lit. a); ... b) natura și întinderea apariției organismului dăunător prevăzute la art. 22, precum și despre
EUR-Lex () [Corola-website/Law/245228_a_246557]
-
siguranță. Capitolul II Măsurile de siguranță opozabile terților și condițiile cerute pentru personalul poligoanelor Secțiunea 1 Măsuri de siguranță opozabile terților Articolul 16 (1) Cu cel puțin 48 de ore înainte de executarea tragerilor sau pentru poligoanele în care activitățile se succedă zilnic, într-o perioadă de timp stabilită, la începerea fiecărei serii de tragere, comandantul/șeful poligonului notifică organele administrației publice locale cu privire la perioada și tipul activităților executate, în vederea informării populației din împrejurimile poligonului. ... (2) Periodic, în funcție de frecvența tragerilor, comandantul/șeful
EUR-Lex () [Corola-website/Law/256817_a_258146]