5,059 matches
-
lui Gheorghe Brătianu de a participa la guvernul condus de Nicolae Iorga 238. Refuzând oferta de a colabora la guvernul de uniune națională dorit de rege, Gheorghe Brătianu lăsa să se întrevadă un dezacord față de metodele de guvernare promovate de suveran. În această situație, georgiștii care părăsiseră vechiul Partid Liberal din cauza atitudinii acestuia față de Restaurație, precum și aceia care aderaseră la formațiunea politică de sub conducerea lui Gheorghe Brătianu cu speranța că ar avea șanse mai mari de a ajunge la guvernare într-
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
organizația de Chișinău, a părăsit partidul pentru a fuziona cu gruparea de sub conducerea lui Grigore Iunian 244, care își anunțase demisia din PNȚ. Faptul că regele a fost informat despre această disidență printr-o notă specială și presupusul amestec al suveranului în disidența lui Grigore Iunian, ale cărui atacuri ulterioare s-au îndreptat cu precădere împotriva lui Iuliu Maniu 245, indică drept posibil motiv al acestei disidențe atitudinea anticamarilistă a PNL-Gheorghe Brătianu. Și pe parcursul anului 1933, unele grupări s-au desprins
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
electorală cu un partid puternic, precum vechiul PNL. Regele nu îl iertase însă, pe deplin, pe I.G. Duca pentru poziția lui față de actul Restaurației, din iunie 1930. Neîncrezător în I.G. Duca și, în același timp, dornic să mențină sciziunea liberalilor, suveranul a lăsat impresia că îl preferă pe Gheorghe Brătianu, cerând ca partidul georgist să fie cuprins în gruparea guvernamentală. Planurile regelui au fost dejucate, însă, de Constantin Argetoianu, care, pentru a obține sprijinul ferm al lui I.G. Duca în guvern
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
până în ianuarie 1933, Al. Vaida-Voevod susținuse și completase acțiunile președintelui partidului, Iuliu Maniu, de la această dată cei doi vor acționa ca adevărați adversari. La sfârșitul anului 1932, conflictul între rege și președintele PNȚ a fost reactivat, datorită protecției acordate de suveran prefectului Poliției capitalei, Gavrilă Marinescu. Regele a refuzat să accepte destituirea prefectului, cerută de ministrul de Interne, Ion Mihalache, datorită unor abuzuri repetate și a unui comportament necorespunzător funcției pe care o deținea. Solidarizându-se cu Ion Mihalache, Iuliu Maniu
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de Miniștri, fiind înlocuit, din nou cu Al. Vaida-Voevod. Dar noul guvern a confiscat, în mod repetat, ziarul "Curentul", în care Iuliu Maniu publica declarații ostile camarilei, evidențiind "zelul [...] care stingea focul aprins de Iuliu Maniu" și avantejele resimțite de suveran 391. Parlamentarii georgiști au urmărit cu atenție activitatea guvernelor național-țărăniste, exprimându-și punctele de vedere critice, de câte ori acestea au adus în dezbaterea Parlamentului proiecte noi de legi. Anul 1933 a avut o importanță deosebită în viața politică a României. S-
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
lunii noiembrie. La 9 noiembrie, a intervenit, însă, demisia Guvernului Al. Vaida-Voevod, iar I. G. Duca a fost însărcinat cu formarea unui nou cabinet. Unele din motivele care îl determinau pe rege să adopte această soluție erau legate de dorința suveranului de a dovedi că liberalii, ca și național-țărăniștii, nu erau în stare să rezolve problemele grave din viața politică a României în acel moment. Regele aprecia că acest episod va reprezenta "ultima etapă a guvernelor parlamentare și de partid"393
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
prin această manevră să impună un prim ministru docil, să își asigure sprijinul armatei, în rândurile căreia Averescu se bucura încă de un prestigiu deosebit și să obțină o modificare a Constituției, care să favorizeze un regim politic autoritar. Planurile suveranului se vor lovi însă de opoziția mareșalului, care dorea ca guvernul să se sprijine pe un partid politic, iar modificarea Constituției să se realizeze pe cale parlamentară 549. În aceste împrejurări, la 12 mai 1934, în publicațiile centrale ale Partidului Poporului
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
nouă intervenție a șefului georgiștilor, în ședința Camerei din 18 decembrie. Acuzațiile la adresa guvernului și măsurile sugerate pentru remedierea situației au determinat interzicerea publicării discursului. Gheorghe Brătianu a înfierat servilismul liberalilor guvernamentali, care în loc să combată, au speculat slăbiciunile și greșelile suveranului, cu scopul de a obține avantaje pentru guvernanți. Liderul georgist a cerut încetarea amestecului Elenei Lupescu în guvernare, arătând că aceasta împiedica o comunicare firească între popor și monarhie 558. Începutul anului 1935 aducea noi accente în relația dintre partidele
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
acordul ferm al lui Iuliu Maniu, pentru a se convoca la București o adunare, la care ar fi urmat să participe 200000 de oameni. Se preconiza o manifestație a celor prezenți în fața Palatului regal, iar Iuliu Maniu urma să adreseze suveranului un ultimatum, cerând respectarea cu rigurozitate a prevederilor Constituției. Adunarea a fost programată pentru ziua de 15 februarie 1935. Sursele cercetate ne informează, însă, că planurile făurite de Gheorghe Brătianu și Alexandru Averescu nu au fost acceptate de Maniu, care
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
șefia lui I.G. Duca, din cauza atitudinii adoptate de acesta în ziua Restaurației 587. Dorind să evite întărirea PNL printr-o fuziune cu partidul georgist, regele urmărea cu atenție relațiile dintre cele două grupări politice. Astfel, un material informativ îi atrăgea suveranului atenția asupra posibilității ca, în cazul fuziunii dintre cele două grupări politice și a excluderii a lui I.G. Duca, să fie reînviată legenda unei dinastii a Brătienilor, opusă dinastiei domnitoare. Menținerea lui Duca la conducerea partidului, prezenta, în schimb, din
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
acțiuni ale "Frontului Constituțional" au avut loc în lunile februarie și martie, la Turnu Severin și la Arad609. În realitate, "Frontul Constituțional" nu era susținut în întregime de membrii celor două partide cartelate. Poziția critică exprimată de Gheorghe Brătianu la adresa suveranului a determinat frământări puternice în rândurile partidului georgist, făcând posibilă sciziunea organizațiilor din județele Târnava-Mare, Buzău, Bacău și Olt, încă de la întrunirea de la sala Marna, din septembrie 1935. Considerând că erau nedreptățiți de regele care susținea în continuare Guvernul Gheorghe
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
1. Poziția georgiștilor față de monarhie La începutul existenței sale partidul condus de Gheorghe Brătianu a acceptat Restaurația fără rezerve, sperând că fidelitatea îi va fi răsplătită 647, dar foarte curând politica duplicitară a regelui a determinat modificarea atitudinii georgiștilor față de suveran. Într-o luare de poziție din mai 1932, Gheorghe Brătianu lăsa să se întrevadă dezacordul său față de practica folosită de rege, de a se amesteca direct în actul de guvernare. Șeful partidului arăta că pentru rezolvarea crizei politice prin care
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
rolului jucat de monarhie în viața politică a României erau, potrivit georgiștilor, guvernele și cei care le susțineau, nu regele, ale cărui interese erau compromise atât de dușmănia, cât și de servilismul partidelor. Potrivit lui Gheorghe Brătianu, restabilirea încrederii reciproce dintre suveran și națiune era o necesitate stringentă a acelui moment istoric. La începutul anului 1933 georgiștii aduceau noi precizări referitoare la poziția lor față de monarhie și față de regimul politic în general. Cu ocazia unei întruniri din 11 ianuarie, la Iași, Constantin
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
nu pot cârmui", precum și dușmănia sau favoarea "hărăzite unora sau altora dintre fruntașii politici ai țării"654. Analiza atentă a discursului istoricului față de regele Carol al II-lea impune nuanțarea aprecierilor. Chiar dacă afișa o atitudiune critică la adresa metodelor folosite de suveran, critica lui Gheorghe Brătianu era una indirectă, constructivă, de "moralizare"655 a regelui și de protejare a instituției monarhice. De altfel, o parte a fruntașilor georgiști erau împotriva unei acțiuni ostile regelui, susținând doar acțiunea de opoziție față de guvern. Așa
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
opoziție față de guvern. Așa se explică atitudinea moderată a georgiștilor față de coroană, în timpul campaniei electorale pentru alegerile parțiale din capitală, din primăvara anului 1935656. Antrenat în acțiunile "Frontului Constituțional", Gheorghe Brătianu a continuat însă să afișeze o poziție critică la adresa suveranului, apreciind, în mai 1935, că "regele de astăzi trebuie așezat în rostul firesc al instituției înalte ce reprezintă, [iar] regele de mâine trebuie crescut și îndrumat în deplină înțelegere a marii și grelei sale misiuni"657. Considerând că monarhia trebuia
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de telegrame între cei doi, pe tema orientării politicii externe a României, în preajma vizitei efectuată de rege la Varșovia, în ianuarie 1937663. Schimbarea de atitudine poate fi observată și în presa georgistă, care își modifică discursul, diminuând referirile critice la adresa suveranului. Eșecul încercării de a coaliza partidele în "Frontul Constituțional", creșterea interesului pentru reîntregirea Partidului Național Liberal, precum și preocupările de politică externă ale șefului liberalilor georgiști sunt numai câțiva din factorii care au făcut posibilă această schimbare, așa încât, în toamna anului
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
modul în care fusese adoptată noua Constituție: "Noua Constituție a fost decretată la 20 februarie fără să se fi consultat în prealabil partidele de guvernământ. [...] În toate actele vieții naționale chezășia cea mai puternică pentru Coroană a fost consensul voinței Suveranului și al voinței poporului, consens ce nu apare întărit în noua Constituție"883. Deși accepta "noile așezăminte constituționale" din nevoia de a asigura liniștea țării, PNL își exprima speranța că regele va acoperi lacunele și va remedia erorile manifestate deja
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
au respins orice apropiere de ideologia comunistă. PNL-Gheorghe Brătianu a fost solicitat să participe la guvernare de majoritatea guvernelor formate în perioada 1930-1938. Insistența cu care regele solicita cooptarea acestui partid la guvernare dovedește că, din punctul de vedere al suveranului, formațiunea georgistă era percepută ca o grupare care putea fi utilizată ca masă de manevră împotriva altor partide politice și, mai ales, împotriva vechiului Partid Național Liberal. Gheorghe Brătianu nu s-a lăsat însă antrenat în acest joc politic, preferând
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
lui Ion Brătianu a răspuns chemării regelui: și-a făcut datoria așa cum și-o făcuseră părintele și bunicul său. Căci a nu răspunde chemării regelui însemnă a nega însuși principiul monarhic. "Expectativa", fie ea și patriotică e o insultă adusă Suveranului. Față de el n-ai dreptul să stai în expectativă, ai numai datoria de a face zid în juru-i, spre apărarea țării de tulburările interne și de dușmăniile din afară. Cine nu e cu regele e împotriva lui și a țării
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
revoluționare nedeclarate, dar imposibil de realizat. [...] Poporul suveran ca forță dinamică și Constituția viabilă prin adevărurile pe care le cuprinde și prin ceea ce conține ca experiență și aplicare a unui sistem abstract de gândire pot intra în conflict. Regele, însă, suveran prin literă de Constituție, nu este pe același plan cu Constituția, căci atunci nu ar mai avea puterea care de fapt și de drept o are, de a fi deasupra legii, la a cărei aplicare și respect supraveghează. Ceea ce înalță
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
1978, p. 107. 548 "Adevărul", nr. 15451, 28 mai 1934, p. 6; Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, op. cit., p. 293; 549 La 19 mai 1934, după tatonări îndelungate, regele trimite lui Averescu, prin Ion Pangal, o schiță de program, potrivit căreia suveranul urma să prezideze Consiliul de Miniștri; miniștri erau răspunzători numai față de rege; se reducea numărul deputaților; se restrângeau atibuțiile acestora, modificarea Constituției urma să se realizeze în momentul constituirii guvernului Averescu. Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, op. cit., p. 293. 550 "Mișcarea
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
regizor-animator febricitant, exploziv, inventiv. Pledoariile sale, marcate de teoriile lui Aleksei Tairov, Anton Giulio Bragaglia (pe care l-a și cunoscut), Gordon Craig (conceptul de „supramarionetă” al acestuia îl entuziasma), privilegiază, cu inflexiuni incisive vizând „corul babelor tradiționaliste”, regizorul creator, suveran în spațiul scenic. În teatru, potrivit viziunii sale cu nuanțe de fanatism, prioritatea trebuie să revină imaginației. Cu o debordantă inventivitate, S. are, de pildă, ideea unui Teatru de Vedenii, care să transfere cotidianul în fantastic, precum și - într-o montare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289518_a_290847]
-
Îi ascultam istorisirea: Nicolae și Alexandra, în loja lor, aplaudând Cidul. Le cercetam chipurile cu o tristețe dezamăgită. Eram cel care întrevăzuse viitorul. Cunoașterea aceea îmi apăsa grozav sufletul de copil. „Unde este adevărul?”, m-am întrebat urmărind distrat istorisirea (suveranii se ridică, publicul se întoarce pentru a-i ovaționa). „Spectatorii aceștia o să-i blesteme în curând. Și nu va rămâne nimic din acele câteva zile feerice! Nimic...” Sfârșitul acela pe care eram condamnat să-l cunosc dinainte mi-a părut
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
cimentul lichid dinspre marmură către Întregul teritoriu suveran al statului, cu atât mai mult spiritele trebuie să se extindă pentru a face acest vacuum mai voluminos. ș...ț Imaginați-vă aceste spirite trecând din mormânt precum Îngerii Înaripați pe deasupra teritoriului suveran, zburând peste munții vrăjiți și peste câmpii, trecând tot mai departe, ca duhuri care au prins trup, tremurând nesigure, neștiind ce se așteaptă de la ele (1997, p. 175). Ofrande și sacrificiitc "Ofrande și sacrificii" Forme ale comunicării cu sacrultc "Forme
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a persoanei care primește ofranda. Și darul poate presupune o inegalitate a statuturilor, dar relația creată prin actul de a dărui și de a primi nu recunoaște și anulează parțial această inegalitate. Un supus dintr-un regat poate aduce ofrande Suveranului, dar Suveranul nu Îi aduce ofrande supusului - el Îi face un dar (R. Firth, 1996, p. 93). Această inegalitate de statut se mută din planul social În cel religios. Astfel: Ofranda religioasă (oblatio) concentrează În mod clar aceste idei: diferență
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]