4,810 matches
-
ciobanului Yagya pe 20 februarie 1931, în satul Uzunğî din regiunea Balaklava, Crimeea. A avut cinci frați și două surori. În 1944 Iosif Stalin îi acuză pe tătarii crimeeni de colaborare cu naziștii și, la fel ca alte mii de tătari, familia lui Musa este scoasă afară din casă, îmbarcată în vagoanele de vite și deportată în Uzbekistan. În exil au trăit în sărăcie. În scurt timp, din cauza foametei i s-au stins doi frați și cele două surori. Musa lucra
Musa Mamut () [Corola-website/Science/333226_a_334555]
-
în sărăcie. În scurt timp, din cauza foametei i s-au stins doi frați și cele două surori. Musa lucra într-un depozit de bumbac și în 1957 devine lăcătuș și tractorist. În era lui Leonid Brejnev mișcarea de repatriere a tătarilor se intensifică fiind susținută și de o seamă de activiști pentru drepturile omului printre care Petro Grigorenko și Andrei Sakharov. În septembrie 1967 autorităție sovietice anulează acuzația împotriva poporului tătar crimeean. În aprilie 1975 Musa revine în Crimeea. Cumpără o
Musa Mamut () [Corola-website/Science/333226_a_334555]
-
tractorist. În era lui Leonid Brejnev mișcarea de repatriere a tătarilor se intensifică fiind susținută și de o seamă de activiști pentru drepturile omului printre care Petro Grigorenko și Andrei Sakharov. În septembrie 1967 autorităție sovietice anulează acuzația împotriva poporului tătar crimeean. În aprilie 1975 Musa revine în Crimeea. Cumpără o casă și se stabilește în satul Beș-Terek (Donske) de lângă Simferopol. Însă nu i se eliberează actul notarial al casei și actele de reședință. Pe 23 aprilie 1976 este arestat și
Musa Mamut () [Corola-website/Science/333226_a_334555]
-
câteva luni, detenția este comutată la muncă într-o rafinărie și mai apoi, pe 18 iulie 1977 este eliberat. Autoritățile locale continuă însă să îl hărțuiască refuzându-i eliberarea actelor de domiciliu. Discută des cu prietenii despre situația tragică a tătarilor. Pe 20 iunie 1978 familiei sale i se deschide un nou dosar și când miliția vina să îl ridice, 23 iunie 1978, Musa se stropește cu benzină și își dă foc Moare cinci zile mai târziu, în spitalul din Simferopol
Musa Mamut () [Corola-website/Science/333226_a_334555]
-
foc Moare cinci zile mai târziu, în spitalul din Simferopol, pe 28 iunie 1978. Se odihnește în cimitirul din Beș-Terek. Pe 4 iulie 1978 disidentul rus Andrei Sakharov îi trimite o scrisoare lui Brejnev cerându-i să le facă dreptate tătarilor crimeeni. Reșat Amet
Musa Mamut () [Corola-website/Science/333226_a_334555]
-
geolog francez. A devenit celebru prin faptul că a filmat erupții vulcanice și curgeri de lavă, fiind și autor al mai multor cărți despre vulcani. S-a născut în Varșovia (pe atunci în Imperiul Rus), tatăl său fiind un medic tătar, iar mama sa o chimistă evreică și doctor în științe politice. A trăit începând din 1917 la Bruxelles (Belgia). A absolvit studii de agronomie la Gembloux în 1938, precum și studii de geologie la Universitatea din Liège în 1944. El a
Haroun Tazieff () [Corola-website/Science/333236_a_334565]
-
(numit și Căluțul din Zwierzyniec) este un personaj în costum de călăreț tătar, cu buzduganul în mână, fiind un element important al tradițiilor folclorice cracoviene. În fiecare an, la începutul lui iunie, a opta zi după sărbătoarea "Boże Ciało", dansează pe străzile Cracoviei însoțit de muzicanți care scot sunete nu întotdeauna armonioase. Oamenii
Lajkonik () [Corola-website/Science/333308_a_334637]
-
care o ține. Tradiția afirmă că cine o va face, va fi răsplătit cu o atingere de buzdugan pe umăr, aducătoare de fericire pentru tot anul, sau de căsătorie pentru cei singuri. Acest obicei este legat de asediul Cracoviei de către tătari în 1287. Legenda spune că locuitorii și mai ales plutașii orașului Zwierzyniec, au năvălit într-o noapte în tabăra tătara și l-au omorât pe Han. Rămași fără conducător tătarii s-au retras, iar plutașii s-au întors victorioși în
Lajkonik () [Corola-website/Science/333308_a_334637]
-
cei singuri. Acest obicei este legat de asediul Cracoviei de către tătari în 1287. Legenda spune că locuitorii și mai ales plutașii orașului Zwierzyniec, au năvălit într-o noapte în tabăra tătara și l-au omorât pe Han. Rămași fără conducător tătarii s-au retras, iar plutașii s-au întors victorioși în oraș. Liderul plutașilor, luând hainele bogate ale Hanului și acaparând micul ponei tătar, s-a îndreptat spre Cracovia. Orășenii i-au întâmpinat cu veselie, cu daruri și i-au servit
Lajkonik () [Corola-website/Science/333308_a_334637]
-
au năvălit într-o noapte în tabăra tătara și l-au omorât pe Han. Rămași fără conducător tătarii s-au retras, iar plutașii s-au întors victorioși în oraș. Liderul plutașilor, luând hainele bogate ale Hanului și acaparând micul ponei tătar, s-a îndreptat spre Cracovia. Orășenii i-au întâmpinat cu veselie, cu daruri și i-au servit cu vin. De atunci, în fiecare an, Lajkonik-ul revine în oraș. Acest obicei popular provine din secolul al XVIII-lea. Costumul de astăzi
Lajkonik () [Corola-website/Science/333308_a_334637]
-
puritate veșnică (numită căsătorie pe viață - Sfântul Iosif [3]). [5] [6].Bela al IV -lea dăruiește fiicei sale cele mai bogate zăcăminte de sare din Ungaria , minele de sare din Marmaros. Zestrea completă a Kingăi a contribuit la apărarea împotriva tătarilor. [1] Cu toate acestea, în 1241 Polonia a fost, de asemenea, cotropită; cuplul regal a fugit înainte de Podolini, apoi pe malul stâng al Dunajec la castelul Czorsztyn. [2] [1] După invazia mongolă, în 1249 a vizitat Ungaria și cu mineri
Sfânta Kinga () [Corola-website/Science/333399_a_334728]
-
o mănăstire clarissă în Stary Sącz, împreună cu sora ei Jolanda , văduva cu șase luni mai devreme,la care se retrăsese. În 1284 a fost aleasă stareța mănăstirii . Prima biserică a fost construită în 1285. În 1287 în timpul unei invazii a tătarilor la Czorsztyn maicile au trebuit să fugă la castel.Mănăstirea a fost devastată de mongoli, dar reconstruită sub supravegherea lui Kinga. Aici, a murit în 1292, după 10 luni de boală. [3] [2] [1] Pentru comemorarea prințesei , s-a săpat
Sfânta Kinga () [Corola-website/Science/333399_a_334728]
-
spune că este foarte mare, lângă un altul numit Sopo [Sog-po] (Mongolia); regele nu cunoaște legea din Xembala și ne-a întrebat de ea de mai multe ori. Noi credem că ar putea fi regatul Cathay pentru că regatul Sopo aparține tătarilor despre care știm că sunt în război permanent cu China, potrivit informațiilor oferite de rege care, de asemenea, spune că regele Chinei stăpânește peste o populație mai mare; cu toate acestea, el crede că oamenii din Sopo sunt mai puternici
Estêvão Cacella () [Corola-website/Science/334548_a_335877]
-
peste o populație mai mare; cu toate acestea, el crede că oamenii din Sopo sunt mai puternici și că îi înving astfel în mod normal pe chinezi, ceea ce este în acord cu tot ceea ce se știe deja despre războiul dintre tătari și chinezi, și cum regatul Cathay este foarte mare și singurul de pe această parte, care este aproape de cel al tătarilor după cum arată hărțile, se pare că putem deduce cu o oarecare probabilitate că este regatul cunoscut aici ca Xembala. Faptul
Estêvão Cacella () [Corola-website/Science/334548_a_335877]
-
înving astfel în mod normal pe chinezi, ceea ce este în acord cu tot ceea ce se știe deja despre războiul dintre tătari și chinezi, și cum regatul Cathay este foarte mare și singurul de pe această parte, care este aproape de cel al tătarilor după cum arată hărțile, se pare că putem deduce cu o oarecare probabilitate că este regatul cunoscut aici ca Xembala. Faptul că nu este cunoscut aici sub un alt nume nu contrazice ipoteza noastră, că nici China, Tartaria sau Tibet nu
Estêvão Cacella () [Corola-website/Science/334548_a_335877]
-
prefigurare a numeroaselor dezastre ce aveau să vină. La Constantinopol se elaborase un plan de a lega Volga de Don printr-un canal și în vara lui 1569 o armată mare, de 20.000 de turci și 50.000 de tătari sub comanda lui Kasim Pașa a fost trimisă să asedieze Astrahanul și să înceapă lucrările de construcție a canalului, în timp ce o flotă otomană asedia Azovul. Asediatorii au fost respinși printr-o ieșire a garnizoanei condusă de cneazul Serebianov, guvernatorul militar
Războiul Ruso-Turc (1568–1570) () [Corola-website/Science/334669_a_335998]
-
Aurelian Roșca s-a prezentat cu următorul lot: Ionică Munteanu, Iulia Dumanska - Alexandra do Nascimento, Lăură Oltean, Melinda Geiger, Ana Maria Tănăsie, Allison Pineau, Andrada Maior Pasca, Gabriella Szűcs, Lois Abbingh, Valentina Ardean-Elisei, Katarina Ježić, Luciana Marin, Gabriela Perianu, Timea Tătar, Cynthia Tomescu, Gabriela Preda, Mădălina Zamfirescu, Adriana Nechita, Patricia Vizitiu. Echipa antrenată de József Varga s-a prezentat cu următorul lot: Bettina Horváth-Pásztor, Vivien Víg, Bernadett Kiss - Ágnes Szilágyi, Nóra Varsányi, Orsolya Kiss, Jelena Despotović, Petra Slakta, Éva Kelemen, Maria
Memorialul Tomáš Jakubčo (handbal feminin) - Ediția 2015 () [Corola-website/Science/334676_a_336005]
-
Războiul Ruso-Turc din 1735-1739 a fost cauzat de tentativele de expansiune ale rușilor la Marea Neagră precum și incursiunile tătarilor crimeeni în Ucraina. Acestea au fost aceleași motive care au dus și la alte conflicte în trecut. Țarina Ana a Rusiei a participat cu succes la Războiul pentru Succesiunea Poloniei și l-a impus pe tronul polono-lituanian pe August al
Războiul Ruso-Turc (1735–1739) () [Corola-website/Science/334749_a_336078]
-
Bahcisarai și în iulie, cetatea Oceacov. Münnich era pe val și făcea planuri de cucerire a Constantinopolului, ceea ce ar fi asigurat accesul rușilor din Marea Neagră în Marea Mediterană și gonirea otomanilor din Europa, dar nu i-a mai putut surprinde pe tătari în câmp deschis. Münnich își pregătise însă în Ucraina provizii de cereale, completate cu cele confiscate de prin Crimeea, doar pentru circa două luni. Deși declarația de război era în vigoare, atacul rusesc asupra Crimeei i-a luat prin surprindere
Războiul Ruso-Turc (1735–1739) () [Corola-website/Science/334749_a_336078]
-
Deși declarația de război era în vigoare, atacul rusesc asupra Crimeei i-a luat prin surprindere pe otomani. Marele vizir Silahdar Seyyid Mehmed pașa a început mobilizarea abia în aprilie, când a primit vestea invaziei rusești. Otomanii veneau în ajutorul tătarilor, care la rândul lor duceau un război de gherilă împotriva armatei ruse, mai puternice și mai moderne. Ei atacau liniile de aprovizionare ale inamicului, dădeau mici lovituri unor detașamente mai izolate, și ardeau câmpurile și casele din calea rușilor. Münnich
Războiul Ruso-Turc (1735–1739) () [Corola-website/Science/334749_a_336078]
-
a fost ales în 1736 șah al Persiei. El a înlăturat vechea dinastie safavidă și a fondat noua dinastie Afsharidă. Ostilitățile s-au reluat în anul următor, Lacy atacând Crimeea pe o altă rută și reușind să provoace pierderi grele tătarilor cu o armată de 40.000 de oameni. Simultam, Münnich a trecut Niprul cu 80.000 de oameni în câmpiile Ucrainei, suprinzând din nou cetatea Oceacov, pe care a cucerit-o în urma unei alte norocoase explozii a depozitului de muniții
Războiul Ruso-Turc (1735–1739) () [Corola-website/Science/334749_a_336078]
-
a dus în 1739 o mare armată pe Prut, ca și Petru cel Mare în Războiul Ruso-Turc din 1711. Ca și înainte, Münnich a înaintat prea mult și legăturile sale cu armata din Rusia au rămas expuse atacurilor turcilor și tătarilor. Otomanii l-au încercuit, dar Münnich nu a descurajat și a lansat un atac în urma căruia a reușit, ca prin minune, să rupă încercuirea. În august, la Stăuceni, el a simulat un atac, după care i-a surprins și i-
Războiul Ruso-Turc (1735–1739) () [Corola-website/Science/334749_a_336078]
-
1273. Nu doar atât, statul mameluc a reconstruit și recondiționat un număr de moschei în Cairo, avariate de cutremurul din 1303. Povestea lui Baybars a călătorit prin istorie până în timpurile noastre, un film „Sultan Baybars” a fost realizat de regizorul tătar Bulat Mansurov în 1989 și produs de Kazakhfilm Studio. Tot Baybars este și protagonistul unor romane cu autori englezi ca Robin Young în cărți precum „Secret Brotherhood” (2006) sau „Crusade” (2007). În încheiere, o copie a Coranului, în 7 volume
Baybars I () [Corola-website/Science/332112_a_333441]
-
fântână de lângă localitatea Lipnic, Raionul Ocnița, Republica Moldova. Conform tradiției locului păstrată de-a lungul secolelor, de lângă această fântână a început faimoasa bătălie de la Lipnic din 1469 (sau 1470, după alte surse) în care Ștefan cel Mare i-a înfrânt pe tătarii de pe Volga ai Hanului Mamac. Datând cel puțin din secolul XV, fântâna a fost reabilitată de câteva ori de-a lungul timpului. În 1970, și spațiul adiacent au fost incluse în Registrul Monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat, sub numărul 1754
Fântâna Cadânei () [Corola-website/Science/332518_a_333847]
-
secolul XV, fântâna a fost reabilitată de câteva ori de-a lungul timpului. În 1970, și spațiul adiacent au fost incluse în Registrul Monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat, sub numărul 1754 („Câmpul de luptă a lui Ștefan cel Mare cu tătarii/1970/ist./N/”). Înainte de renovarea din 2014, fântâna se afla în stare avansată de degradare, apa nu mai era potabilă, iar lemnul de la fântână era putrezit. Potrivit unei legende, o fată frumoasă din localitate era urmărită de un turc pentru
Fântâna Cadânei () [Corola-website/Science/332518_a_333847]