5,219 matches
-
dispută, nici nu tind spre unificare sau, măcar, spre conciliere. Ele Își sunt reciproc exterioare, nu au nici un fel de tangență, atât. - Este convingerea dumneavoastră; tare aș vrea să cunosc și părerea unui teolog. - Bingo ! Tocmai ați aflat părerea unui teolog. * Aproape am alergat până În cameră, grăbit să deschid computerul la litera W. Ceva nu-mi suna mie bine la acest doctor Wagner și vroiam să mă lămuresc cine e și În ce ape se scaldă. Surpriză Însă: din pagina lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Drama de anvergură cosmică - singura reală și semnificativă - este a acestui Dumnezeu amnezic și Îndobitocit de propria-I sisifică predestinare. Ultimele cuvinte ale Textului vor fi Dezlegarea și Izbăvirea Sa. L-am parcurs destul de nedumerit, recunosc. Astea sunt vorbe de teolog cum sunt eu episcop de Canterburry! 20 Dacă aș fi fost cinstit cu mine Însumi, ar fi trebuit să recunosc că eu, care solicitam obstinat dovezi că Pământul este o planetă construită de niște extratereștri interesați de viitorul lor ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
se datora fără îndoială perspectivei noi și originale propuse de autor. În loc să se aplece asupra ideilor de Dumnezeu și de religie, Rudolf Otto analiza modalitățile experienței religioase. Înzestrat cu o deosebită finețe psihologică, la care se adăuga dubla pregătire - de teolog și de istoric al religiilor -, Otto izbutise să pună în lumină conținutul și trăsăturile caracteristice ale acestei experiențe, trecând peste latura rațională și speculativă a religiei și stăruind asupra laturii sale iraționale. Îl citise pe Luther și înțelegea ce înseamnă
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
se prăbușise la nivelul conștiinței sfâșiate; după cea de-a doua, s-a prăbușit și mai jos, în străfundurile inconștientului, și a fost "uitată". Aici se opresc considerațiile istoricului religiilor; de aici începe misiunea filozofului, a psihologului și chiar a teologului. Elemente bibliografice Introducere CAILLOIS, R., L'Homme et le sacré (Paris, 1939; ed. a doua, 1953). CLEMEN, C., Die Religionen der Erde (München, 1927). CORCE, M. și R. MORTIER, Histoire générale des religions, I-V (Paris, 1944-1950). DURKHEIM, E., Les
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
primordială, redezvăluindu-ți absolutul, care pentru tine a fost creat, care dintotdeauna ți-a aparținut și care s-a ascuns vederii omului simplu doar din porunca unui tată atotputernic și egoist. Da! Însă, dacă m-ar auzi acum, toată gloata de teologi și-ar aduna imediat forțele, sunt sigur de asta, și mi-ar intona frumos, cu multă afectare-n glas, că numai așa Domnul meu a vrut ca eu să mă deprind cu virtutea răbdării, a ascultătii și a supunerii necondiționate
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
jurnal scris de Gerard, prin 1977. Capitolul I. Mitul Contesei de Bethlen 1. “Întrebarea cum vor învia la A doua Venire cei înmormântați fără cap, și mai ales dacă vor învia, la care nu puteau răspunde nici măcar cei mai versați teologi, chiar până și cei necontaminați fie de materialismul dialectic și istoric la modă, fie de teoria cărții lui Erich von Daniken, Amintiri despre viitor-era un lucru care dădea localnicilor, prin deceniul opt, prea puține dureri de cap dar ideea cum
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Încîntătoare stampe Înfățișînd niște persoane elegante care, fără să se dezbrace, făceau amor pe divane În stil Pompadour - se Învecinau aici cu romane din epoca victoriană, cu memoriile unor obscuri vînători de porci mistreți sau cu tratatele unor filozofi și teologi excentrici din secolul al XVII-lea, - bunăoară Newton, despre poziția geografică a iadului sau Calea spre perfecțiune a lui Jeremiah Whiteley. Încăperea mirosea a vechi, a paie de ambalaj și a haine prea des plouate. Stînd lîngă rafturile care cuprindeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
la viața socială și să deprindă din nou regulile vieții În societate). Dar putea cineva spune cu siguranță dacă „Pavilionul special“ era sau nu locuit? CÎteodată, Digby avea impresia că Pavilionul nu era mai real decît iadul În concepția vreunui teolog inimos: un loc pustiu menit doar să slujească drept avertisment. Deodată, Îl văzu din nou pe maiorul Stone. Mergea cu pași grăbiți, dar cînd Îl zări pe Digby o porni spre el, pe una dintre alei. Fruntea Îi era plină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
TV. Intr-un sat oarecare, un sat curat, cu case frumoase de oameni gospodari, un tânăr reporter îi întreabă pe trecători dacă știu cine a scris Biblia. Doamne, îți mulțumesc și mă bucur că nu sunt slujbaș al Bisericii, preot, teolog sau profesor la seminar, fiindcă aș cădea, după cele șase minute ale reportajului, într-o neagră nevroză din care nici medicii de la Viena nu m-ar scoate, fiindcă n-aș avea parale să ajung la ei. E mai mare mirarea
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
omul a fost totdeauna dornic să afle ce-i rezervă soarta. Așa se și explică existența atâtor oracole și interesul de care s-au bucurat augurii de tot felul. E adevărat, își reluă doctorul Luca argumentația, după o pauză, că teologii s-au văzut puși în mare încurcătură. Pe de o parte, în Biblie, profeții au prezis viitorul spunând că el e determinat dinainte de Dumnezeu. Pe de altă parte, tot potrivit Bibliei, omul e liber să aleagă între bine și rău
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
XXV [Cît de mult contează norocul în treburile din această lume și cum i se poate rezista] Chestiunea referitoare la libertatea omului este una dintre acele probleme care duc la exasperare gîndirea filosofilor și care a atras adesea anateme din partea teologilor. Partizanii libertății spun că, dacă oamenii nu sînt liberi, atunci înseamnă că Dumnezeu e cel care lucrează prin ei, că Dumnezeu e cel care comite, astfel, omorurile, hoțiile și toate celelalte crime; ceea ce e un lucru vizibil opus sfințeniei sale
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
trebuie să se petreacă pe lume pentru ca fiecare individ să-și îndeplinească soarta ce i-a fost hărăzită. Iată cum, încercînd să eviți Caribda, te aproprii prea mult de Scylla și cum filosofii se împing reciproc în prăpastia absurdității, în vreme ce teologii se duelează pe întuneric și se blestemă cucernic din milă. Aceste tabere se luptă între ele cam așa cum o făceau cartaginezii și romanii. Cînd exista temerea de a vedea trupele romane în Africa, flacăra războiului era dusă în Italia; iar
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
a vedea trupele romane în Africa, flacăra războiului era dusă în Italia; iar cînd la Roma s-a dorit să se scape de Hannibal, de care romanii se temeau, a fost trimis Scipio în fruntea legiunilor să asedieze Cartagina. Filosofii, teologii și cea mai mare parte a eroilor care luptă cu argumentele posedă geniul națiunii franceze: ei atacă viguros, dar sînt pierduți dacă sînt forțați să poarte un război defensiv. Lucru care l-a făcut pe un om de litere să
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
A menține o guvernare civilă cu fermitate, a lăsa fiecăruia libertatea conștiinței, a fi tot timpul Rege și niciodată a nu face pe Preotul este mijlocul cel mai sigur de a feri țara de furtunile pe care spiritul dogmatic al teologilor caută întotdeauna să le stîrnească. Războaiele religioase în afara țării sînt culmea injustiției și a absurdității. A pleca de la Aix-la-Chapelle pentru a merge să-i convertești pe saxoni, cu sabia în mînă, asemeni lui Carol cel Mare, ori a echipa o
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
dar pe care-o vede Într-o zi În grădină. ADRESĂ: Egiptul antic, inițial la Teba. O părăsește deoarece o crede un oraș al pierzaniei și construiește o nouă capitală, Akhetaten, Orașul Luminilor. DIAGNOSTICUL MEDICILOR EGIPTENI: complet nebun. DIAGNOSTICUL UNUI TEOLOG: primul creștin din istorie. DIAGNOSTICUL UNUI SOCIOLOG: primul socialist din lume. DIAGNOSTIC POST-MORTEM: proastă carte. ISTORICUL BOLII: foarte inteligent de mic, urăște armele, iubește poezia, se Întreabă ce e moartea, Își bate joc de tradiții și obiceiuri și va sfîrși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
ai mai auzit de când ai fost în școala primară, despre Mântuitorul vostru și al nostru, al tuturor, și despre a lui enigmatică existență istorică, sau ineficiență politică, ți-aș putea vorbi multe nopți, numai noi doi, fără comisari și fără teologi, căci simți și tu asta Ivan, nous sommes foutus, nous sommes tous foutu! Și noi, și voi. Dar mai ales noi, care ne tragem din bădica Traian... Și dacă mi-ar părea rău să mor acum, curând după tine, sau
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
din 27 martie 1640 (7148): „Am luat în ajutor pe Dumnezeu și am început și am zidit sfînta noastră rugă și mănăstire în tîrgul nostru de scaun, Iași, în numele celor Trei Ierarhi și învățători ai lumii: Vasilie cel Mare, Grigorie Teologul, Ioan Gură de Aur, și am... miluit sfînta noastră rugă și mănăstire cu sate și vii,... șase fălci de vie din Iași, din Valea lui Ieremia,... de asemenea douăsprezece fălci de vie din Miroslava, și cu prisacă, pe care însămi
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
copleși. Se întoarse îndărătul tejghelei și înhăță mapa cu lozuri. Scotoci dedesubt după săculețul cu celelalte, îi rupse sigiliul și răsturnă lozurile pe podea. Se gândi o clipă, înșfăcă și castronul cu numerele de loterie, privi spre pancarta Sfântului Ioan Teologul și izbucni într-un râs căruia numai veselia îi lipsea, de parcă ar fi vrut să răcnească și să geamă deodată. Ridică deasupra capului castronul, lăsă bănuții să-i curgă pe creștetul pleșuv, pe umeri, pe brațe, veseli ca niște pietricele
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
baza acestor surse, Pr. Păcurariu scrie: "creștinismul românesc este de origine apostolică".13 Unii istorici, precum Zeiller, consideră "ambiguu" pasajul scriitorului bisericesc Eusebius din Caesarea, "o simplă posibilitate" de propovăduire a legii noi în provincia romană Scythia Minor (Dobrogea). Mulți teologi și istorici români echivalează Scythia cu ținutul dobrogean, cu zona coloniilor grecești vest-pontice, unde Apostolul Andrei ar fi întemeiat primele comunități creștine. Alți cercetători manifestă reținere față de eventualitatea prezenței apostolului în ținuturile românești, fără a o respinge, iar unii istorici
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
secolului al IV-lea, credința creștină cucerise pe cei mai mulți daco-romani. Basilica de la Morisena (Cenad, jud. Timiș) este controversată, iar alte biserici aflate la Apulum (Alba Iulia), Densuș (jud. Hunedoara), Prejmer (jud. Brașov), Drobeta (Turnu Severin) sunt considerate o speculație a teologilor (N. Zugravu). Bisericile aflate sunt puține din cauza insecurității din zonă. Tocmai acum limba română a conservat termenul ce desemna clădirea (lăcașul de cult) creștină, basilica (biserică)-termenul s-a născut în nordul Dunării, "a fost adus de misionari din sudul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
fost duse în Scythia Minor, la Tomis, apoi la cererea Sf. Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareei, episcopul locului Vetranion l-a trimis în Capadocia.30 Sfântul Niceta de Remesiana Despre Sf. Niceta s-a vorbit mult în istoriografia noastră, de către teologi și istorici deopotrivă, de pildă, V. Pârvan îl considera apostolul național al românilor. După el, N. Iorga, C. C. Giurescu, Radu Vulpe, I. G. Coman s-au exprimat în același sens: Sf. Niceta a predicat pe "ambele maluri ale Dunării". Să
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Nu se cunoaște când a survenit sfârșitul său-este amintit ultima dată în 414, într-o scrisoare a papei Inocențiu I, fiind apoi canonizat. Sf. Niceta a fost un apărător al ortodoxiei, cf. deciziilor primelor două concilii (sinoade) ecumenice și un teolog cunoscut al vremii sale.31 Biserica din Gothia Episcopul Ulfila Pe parcursul secolului al IV-lea, în teritoriile extracarpatice, au existat mai multe nuclee ortodoxe în interiorul triburilor de vizigoți, aflate sub ascultarea unor episcopii-unul dintre ele se afla în teritoriile
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
el a fost la Constantinopol, în 400 și 403, luând apărarea Sf. Ioan împotriva acuzațiilor infame ale lui Teofil de Alexandria. El a apărat pe sfânt, acuzat de origenism, și mai mult decât atât, a apărat memoria marelui învățat și teolog al creștinătății, Origen din Alexandria (185-254). Trecut în rândul sfinților, după moartea sa, Teotim I este pomenit la 20 aprilie.39 După el, pe scaunul de la Tomis s-a aflat episcopul Timotei, amintit în legătură cu lucrările Sinodului III ecumenic de la Efes
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ce împrejurări și-a încheiat păstoria. Urmașul său direct a fost episcopul Ioan, amintit înainte de 448, care s-a implicat în disputele teologice din vremea sa. Marius Mercator, scriitor latin conzemporan, scria că Ioan era "unul din cei mai buni teologi ai timpului" și unul din "cei mai aprigi adversari ai nestorianismului și monofizismului", aflat constant pe linia dreptei credințe. Episcopului Ioan i se atribuie unele traduceri din scriitorii bisericești greci în latină, precum Teodor de Mopsuestia și Teodoret al Cirului
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în sudul Moldovei și estul Munteniei, așa cum rezultă din actul martiric al Sf. Sava. Din înșirarea acestei liste, rezultă că, în secolului al VI-lea, Tomisul era mitropolie: avea mai multe (14 !) episcopii, numeroase basilici și o poziție deosebită.41 Teologi și cărturari din Scythia Minor Alături de episcopii prezentați mai sus, în Scythia Minor și-au desfășurat activitatea și alți cărturari și teologi, care, prin operele lor, și-au adus o contribuție substanțială la îmbogățirea tezaurului creștin patristic. Vom aminti pe
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]