5,360 matches
-
medicali, desemnând fenomenele clinico-psihiatrice de tipul: demență precoce, psihoză maniaco-depresivă, paranoia, parafrenia, demențe, hebefrenie, catatonie, idioție, imbecilitate. Aceste structuri lingvistice și discursul psihiatric, formulat în secolul al XIX-lea este continuat în secolul XX, prin perfecționarea, diversificarea nuanțată și lărgirea terminologiei. Apar concepte noi în limbajul psihiatric care completează sau le înlocuiesc pe cele vechi: schizofrenie, discordanță, psihastenie, nevroze, isterie, stări reactive, afecțiuni psihosomatice, stări limită (borderline) etc. În prezent terminologia psihopatologică și clinico-psihiatrică se structurează prin compararea fenomenelor psihice morbide
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
continuat în secolul XX, prin perfecționarea, diversificarea nuanțată și lărgirea terminologiei. Apar concepte noi în limbajul psihiatric care completează sau le înlocuiesc pe cele vechi: schizofrenie, discordanță, psihastenie, nevroze, isterie, stări reactive, afecțiuni psihosomatice, stări limită (borderline) etc. În prezent terminologia psihopatologică și clinico-psihiatrică se structurează prin compararea fenomenelor psihice morbide cu fenomenele psihice normale. Între ele se stabilește o relație de complementaritate, pe care o vedem exprimată și în vocabularul disciplinelor respective, psihologie și psihopatologie. Un aspect nou, în vocabularul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
societatea nu-i mai „ascunde” pe nebuni, ci va institui măsuri de protecție ale acestora, care nu sunt altceva decât formele sublimate ale primelor. Asistăm nu numai la o schimbare a mentalității, ci și la o schimbare a decorului și terminologiei sociale referitoare la nebunie și nebuni. Trebuie să vedem în aceasta o veritabilă atitudine etică compensatorie. Formele protejate și formele reprimate ale nebuniei Trecerea de la reprimarea la protejarea nebuniei și a bolnavilor psihici este o chestiune de „atitudine etică” așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
puteri a întăririi pozitive în îmbunătățirea rezultatelor în afaceri și, în același timp, a vieții oamenilor la serviciu. Acum, după publicarea a mii de exemplare ale cărții, există o comunitate tot mai mare a oamenilor de afaceri care utilizează deseori terminologia și aplică metodologia prezentată în prima ediție în cadrul organizațiilor lor. Cunosc multe persoane care, după ce au citit cartea, au folosit conceptele prezentate pentru a-și conduce afacerea mai eficient și pentru a face schimbări în viața personală. Acest lucru constituie
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
oră petrecută la un curs de training în ceea ce privește fluența a fost echivalentul a trei sau patru ore de instruire pe linia de producție. Blue Cross din Georgia a folosit tehnicile de realizare a fluenței pentru a-i învăța pe funcționari terminologia medicală. Cursurile de training anterioare duraseră trei zile, fără să se aibă vreun control asupra cunoștințelor participanților. Deficiențele instruirii au fost descoperite și eliminate la locul de muncă. Cu ajutorul instruirii asistate de calculator în ceea ce privește fluența, toții participanții la curs au
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
Institutul de Filologie Română "A. Philippide" din Iași. A realizat mai multe studii despre modernizarea limbii române literare, influența germană asupra românei literare, lexicologie, teoria lexicografică, formarea limbajelor de specialitate. Principalele lucrări sînt: Lingvistică și filozofie, Institutul European, Iași, 1992; Terminologia filozofică românească modernă. Studiu asupra epocii de formare, Editura Științifică, București, 1996 (Premiul "Timotei Cipariu" al Academiei Române), (împreună cu Rodica Nagy); Istoria limbii române literare. Epoca modernă, Editura Universității Suceava, 2002, (împreună cu CarmenGabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu); Noul Dicționar Universal
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
li se adaugă una menită să răspundă interesului multor intelectuali români: cercetarea modului în care se prezintă reflecția filozofică orientată asupra limbii române. Prin aceasta s-a adus o completare a problematicii din lucrările publicate anterior, Lingvistică și filozofie și Terminologia filozofică românească modernă. Studiu asupra epocii de formare. PROBLEME INTRODUCTIVE Limbaj și limbă Cuvintele limbaj și limbă sînt uzuale în limba română literară actuală și se folosesc deseori cu accepțiuni comune, dar, pe terenul științei și al filozofiei, au (și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
este normal ca segmentele ei să fie considerate acte de vorbire. Fără îndoială, din punctul de vedere al preciziei, conferirea de accepțiuni numeroase unui cuvînt, cum se întîmplă în cazul lui limbaj, nu este convenabilă din perspectiva exigențelor care caracterizează terminologiile de specialitate, mai ales cînd această pletoră semnificativă privește aceeași terminologie și cînd este vorba de înseși științele care privesc mijloacele de comunicare umană. Din aceste motive, se constată dominanța predispoziției de a folosi termenul limbaj pentru a denumi o
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Fără îndoială, din punctul de vedere al preciziei, conferirea de accepțiuni numeroase unui cuvînt, cum se întîmplă în cazul lui limbaj, nu este convenabilă din perspectiva exigențelor care caracterizează terminologiile de specialitate, mai ales cînd această pletoră semnificativă privește aceeași terminologie și cînd este vorba de înseși științele care privesc mijloacele de comunicare umană. Din aceste motive, se constată dominanța predispoziției de a folosi termenul limbaj pentru a denumi o facultate umană și, cu determinări, specializarea manifestării acestei facultăți prin fenomene
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
reprezentat de lingvistică, de știința limbii, deși limbajul lingvistic nu pune totuși, în principiu, probleme diferite în raport cu limbajele și nomenclaturile utilizate de alte științe. Lingvistica se prezintă astăzi ca o sumă de discipline delimitate între ele, fiecare uzînd de o terminologie proprie, și fiind dominată, succesiv sau simultan, de teorii cu ample rezonanțe în întregul domeniu al științelor umanului. Tentativa manifestată deseori de a transforma filozofia într-o investigație asupra limbii și eforturile logicii de a depăși vechile limite prin cercetarea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
logice, au făcut ca metalimbajul să-și mărească în mod considerabil ambitul și răspîndirea socială. În principiu, cuvintele aparținînd limbii generale care îndeplinesc funcții metalingvistice realizează aceasta prin natura lor, prin statutul lor originar și, de aceea, alcătuiesc metalimbajul natural. Terminologia lingvistică, precum și termenii filozofici și logici orientați spre realitățile limbaju-lui, limbii și vorbirii alcătuiesc metalimbajul lingvistic, ce ține tot de metalimbajul natural, fiindcă elementele care-l compun au funcția metalingvistică prin natura lor și în mod constant. Uneori se încearcă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
interpretate, prin prevalarea aspectelor persuasive; 5) este suportul creației în cazul lumii imaginate, prin suspendarea alterității limbii în favoarea opțiunilor subiective individuale. Cînd devine element de caracterizare pentru un stil sau pentru o subdiviziune a unui stil, cuvîntul se integrează unei terminologii și se instituie în termen. Mulți termeni sînt creații speciale, menite să redea noțiuni dintr-un domeniu sau altul, dar există unii preluați din vocabularul limbii obișnuite, prin terminologizarea unor cuvinte cărora li se atribuie semnificații determinate. În procesul terminologi-zării
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
a limbilor la noi baze de articulație, ca în cazul trecerii de la latină la limbile romanice, în care schimbările produse sînt atît de numeroase încît conduc la formarea unei (sau unor) limbi noi177. Asemenea epoci s-ar putea numi, urmînd terminologia lui Hegel, epoci-salt, de transformare a unei entități în alta, deci de realizare a unei schimbări a limbii. Dar, baza de articulație se modifică în timp, prin succesiunea generațiilor, prin amestecul de populație sau prin alte fenomene, iar aceasta are
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
condiții, celelalte etnii pot ajunge la cunoașterea și la valorificarea ideilor dezvoltate de aceste curente și sisteme în măsura în care textele care le conțin sînt transpuse în limba lor, iar problemele care apar în procesul traducerii sînt legate în primul rînd de terminologie, atît sub aspectul denumirilor pentru categoriile filozofice, cît și sub acela al redării noțiunilor structurate pe terenul diferitelor doctrine și concepții. Termenii vechii filozofii grecești au fost preluați însă în mare parte de limba latină și apoi de limbile europene
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
hermeneutică a originalului. Redarea unor noțiuni în textul tradus se poate realiza și prin preluarea termenilor din limba-sursă și integrarea lor în sistemul lexical al limbii-scop, realizîndu-se astfel împrumuturi lingvistice, a căror frecvență este, de altfel, destul de mare în cazul terminologiilor ce reprezintă de obicei nomenclaturi dependente de sistemele de noțiuni, iar nu de limba istorică. Totuși, în cazul filozofiei, există uneori o relație radicală între cuvintele-termeni și cuvintele limbii istorice, încît, de exemplu, relația dintre verbul latin esse "a fi
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
dintre verbul latin esse "a fi" și derivatul lui essentia nu se poate regăsi în nici una dintre limbile care au împrumutat termenul essentia, nici măcar în limbile romanice (cu excepția limbii italiene). Pe de altă parte, posibilitatea împrumutului acordă o anumită independență terminologiei în raport cu creația indigenă, încît o cultură poate dispune de o terminologie filozofică bogată, prin care poate recepta filozofia universală, fără să aibă și opere filozofice de mare valoare realizate în interiorul ei. Unii termeni, cu un grad ridicat de specificitate sau
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
se poate regăsi în nici una dintre limbile care au împrumutat termenul essentia, nici măcar în limbile romanice (cu excepția limbii italiene). Pe de altă parte, posibilitatea împrumutului acordă o anumită independență terminologiei în raport cu creația indigenă, încît o cultură poate dispune de o terminologie filozofică bogată, prin care poate recepta filozofia universală, fără să aibă și opere filozofice de mare valoare realizate în interiorul ei. Unii termeni, cu un grad ridicat de specificitate sau cu o structură greu de redat, pot fi preluați în textul
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de unele dintre cele mai strălucite personalități. Începutul a fost făcut de Gheorghe Lazăr, care, după 1818, a predat filozofia lui Kant la Colegiul "Sfîntul Sava", din București, iar, după 1830, profesorii ardeleni și bănățeni au făcut cunoscută gîndirea și terminologia gînditorului german la școlile înalte din Blaj, București și Iași. Prima întreprindere serioasă de a traduce lucrarea principală a lui Kant în românește este însă a lui Mihai E m i n e s c u, care a transpus mai
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
se concretizează în forme discursive foarte variate și marcate de personalitatea autorului de text filozofic. În mod obișnuit, limbajul filozofic se organizează însă textual și sintactic, de cele mai multe ori, din perspectiva structurilor de tip raționament și se caracterizează printr-o terminologie destul de bine delimitată, atît de alte terminologii, cît și de lexemele limbii comune. Realitățile desemnate de termenii filozofici sînt construcții ale rațiunii și, de aceea, semnificațiile lor sînt congruente cu conținutul noțiunilor semnificate. Ca atare, semnificațiile sînt mai puțin un
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și marcate de personalitatea autorului de text filozofic. În mod obișnuit, limbajul filozofic se organizează însă textual și sintactic, de cele mai multe ori, din perspectiva structurilor de tip raționament și se caracterizează printr-o terminologie destul de bine delimitată, atît de alte terminologii, cît și de lexemele limbii comune. Realitățile desemnate de termenii filozofici sînt construcții ale rațiunii și, de aceea, semnificațiile lor sînt congruente cu conținutul noțiunilor semnificate. Ca atare, semnificațiile sînt mai puțin un rezultat al limbii istorice și funcționale și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de vedere al metodelor și nici din cel al argumentelor invocate. În cele mai multe cazuri, sînt diferite și premisele de la care se pornește și, aproape întotdeauna, altul este unghiul din care este privită realitatea sau secțiunea din realitate interpretată. Totuși, o terminologie specifică are și filozofia, dar cu trăsături diferențiate în raport cu terminologiile științelor. În primul rînd, terminologia filozofică nu este unitară din mai multe puncte de vedere; fiind o creație conceptuală și singulară, fiecare sistem filozofic atribuie în multe cazuri conținuturi sensibil
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
invocate. În cele mai multe cazuri, sînt diferite și premisele de la care se pornește și, aproape întotdeauna, altul este unghiul din care este privită realitatea sau secțiunea din realitate interpretată. Totuși, o terminologie specifică are și filozofia, dar cu trăsături diferențiate în raport cu terminologiile științelor. În primul rînd, terminologia filozofică nu este unitară din mai multe puncte de vedere; fiind o creație conceptuală și singulară, fiecare sistem filozofic atribuie în multe cazuri conținuturi sensibil diferențiate termenilor pe care îi vehiculează. Prin urmare, spre deosebire de conținutul
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
diferite și premisele de la care se pornește și, aproape întotdeauna, altul este unghiul din care este privită realitatea sau secțiunea din realitate interpretată. Totuși, o terminologie specifică are și filozofia, dar cu trăsături diferențiate în raport cu terminologiile științelor. În primul rînd, terminologia filozofică nu este unitară din mai multe puncte de vedere; fiind o creație conceptuală și singulară, fiecare sistem filozofic atribuie în multe cazuri conținuturi sensibil diferențiate termenilor pe care îi vehiculează. Prin urmare, spre deosebire de conținutul termenilor științifici, care este în
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
care o distanțează de creația științifică și o apropie de cea literară, dar nu de cea poetică. Poezia (și literatura, în general) stă prin excelență sub semnul producțiilor spirituale alternative. În acest caz, nu se poate pune problema existenței unei terminologii, iar terminologia filozofică nu pătrunde și în poezia filozofică. De altfel, orientarea creației spre expresie indică o altă cale de construire a textului decît în filozofie și, în general, decît în lucrările realizate prin demonstrație sau prin descriere. Aceasta nu
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
distanțează de creația științifică și o apropie de cea literară, dar nu de cea poetică. Poezia (și literatura, în general) stă prin excelență sub semnul producțiilor spirituale alternative. În acest caz, nu se poate pune problema existenței unei terminologii, iar terminologia filozofică nu pătrunde și în poezia filozofică. De altfel, orientarea creației spre expresie indică o altă cale de construire a textului decît în filozofie și, în general, decît în lucrările realizate prin demonstrație sau prin descriere. Aceasta nu înseamnă însă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]