5,147 matches
-
său turcesc, să se centreze pe elementele neaoșe ale limbii turco-otomane. Valoarea dicționarului stă și în faptul că el acordă atenție vorbirii oamenilor din popor. Dicționarul lui Sami a fost luat de altfel ca punct de plecare pentru reforma limbii turcești din timpul lui Kemal Atatürk. Cu toate eforturile lui Sami, în dicționarul său, cuvintele arabe și persane sunt mai numeroase decât cele pur turcești. Era și firesc să fie așa, dată fiind situația lingvistică din vremea lui Sami Bei. Dicționarul
Sami () [Corola-website/Science/317410_a_318739]
-
popor. Dicționarul lui Sami a fost luat de altfel ca punct de plecare pentru reforma limbii turcești din timpul lui Kemal Atatürk. Cu toate eforturile lui Sami, în dicționarul său, cuvintele arabe și persane sunt mai numeroase decât cele pur turcești. Era și firesc să fie așa, dată fiind situația lingvistică din vremea lui Sami Bei. Dicționarul său turcesc este până astăzi principalul dicționar explicativ al limbii turco-otomane. Opera lui Sami este greu de evaluat dacă o judecăm din perspectiva unuia
Sami () [Corola-website/Science/317410_a_318739]
-
timpul lui Kemal Atatürk. Cu toate eforturile lui Sami, în dicționarul său, cuvintele arabe și persane sunt mai numeroase decât cele pur turcești. Era și firesc să fie așa, dată fiind situația lingvistică din vremea lui Sami Bei. Dicționarul său turcesc este până astăzi principalul dicționar explicativ al limbii turco-otomane. Opera lui Sami este greu de evaluat dacă o judecăm din perspectiva unuia sau altuia dintre naționalismele din Balcani. Sami nu a fost un critic al stăpânirii otomane după modelul retoricii
Sami () [Corola-website/Science/317410_a_318739]
-
principalul dicționar explicativ al limbii turco-otomane. Opera lui Sami este greu de evaluat dacă o judecăm din perspectiva unuia sau altuia dintre naționalismele din Balcani. Sami nu a fost un critic al stăpânirii otomane după modelul retoricii care invocă „jugul turcesc”. Retorica sa este mai degrabă una care atrage atenția asupra pericolelor care însoțesc decăderea și chiar încercările de reformare a Imperiului Otoman. Atât naționaliștii albanezi, cât și cei turci au încercat să și-l atașeze pe Sami. Într-un fel
Sami () [Corola-website/Science/317410_a_318739]
-
secolului trecut o linie ferată îngustă, de "decauville", cu scop de exploatare forestiera. Muntele se află "înaintea trenului" (Vor der Bahn), de unde, cu grafia românească, avem muntele Forban sau Forbanul. Caraiman poate însemna "Conducătorul negru", sau "Preotul negru", de la cuvintele turcești "căra" = "negru" și "imam" sau "iman" = "conducător", "preot". Crucea Eroilor Neamului este un monument construit între anii 1926-1928 pe Muntele Caraiman, la altitudinea de 2291 m, pentru a cinsti memoria eroilor neamului căzuți în Primul Război Mondial. La baza vârfului
Toponimia Bucegilor () [Corola-website/Science/317415_a_318744]
-
laic. Populația zaporojiană era multinațională și, în afară de CAZACI, existau reprezentanți ai altor etnii: moldoveni, ruși, evrei, tătari, polonezi sau lituanieni. Structura socială era foarte diversificată. În rândurile populației se găseau șleahtici sau boieri scăpătați, negustori, țărani, bandiți, evadați de pe galerele turcești, etc. Dacă la începutul existenței Zaporojiei, aceste formațiuni formau bande de răufăcători care se ocupau în principal cu jaful și care erau în bună măsură independente de conducerea centrală, spre mijlocul secolului al XVII-lea, această situație s-a schimbat
Siciul Zaporojean () [Corola-website/Science/317463_a_318792]
-
Cetatea turcească Pâncota este o cetate de pământ cu șanț exterior, relativ bine conservata, amplasată în estul orașului Pâncota (județul Arad). Situl arheologic aferent este monument istoric, cu și cod RAN . Situl a fost cunoscut încă în secolul al XIX-lea, când
Cetatea Pâncota () [Corola-website/Science/317494_a_318823]
-
placă de bronz, pe care scrie: În aducerea aminte a luptei susținută în acest loc de pompierii Bucureștilor, comandați de către căpitanul Zăgănescu, și de Batalionul II din Reg. 2 linie sub comanda col. Radu Golescu contra unei divizii de armată turcească comandată de Kerim Pașa"". Monumentul Eroilor Pompieri fusese înscris la poziția 135 pe lista monumentelor de artă din HCM 1860A/1955. Ca urmare a construirii Casei Poporului - în prezent, Palatul Parlamentului - monumentul a fost dezafectat în 1984. Mai târziu, a
Monumentul Eroilor Pompieri din București () [Corola-website/Science/321834_a_323163]
-
fi întâlnit în nord-vestul Africii, sud-vestul Asiei, din sudul Angliei până în nordul Marocului, de-a lungul coastei de nord-est a Mării Mediterane, până în Turcia. ul se mai numește și bangiu, bănuleț, bucel, cimișeriu, celtaică, coacăze, drogonite, iedere, lemnul domnului, merișor turcesc, poapagan, puspan, pospang, simisir, sospain, verdeață. Arbust toxic, înalt, până la 5-6 m este cultivat în grădini sau parcuri ca plantă ornamentală. Este foarte pretențios în ceea ce privește solul. Tulpina sa este formată dintr-un lemn foarte dens și omogen fiind foarte ramificată
Cimișir () [Corola-website/Science/321980_a_323309]
-
dar alfabetul latin a făcut ca rata alfabetizării să crească. Adaptarea vocabularului tehnic a fost un alt pas spre modernizare. Cuvintele tehnice au fost adaptate, autohtonizate și simplificare, astfel încât să fie înțelese de toți vorbitorii de turcă. De exemplu, cuvântul turcesc „bilgisayar” ("bilgi" = „informație”, "sayar" = „calculator") este folosit pentru desemnarea „computerului”. O altă latură importantă a reformelor lui Atatürk a reprezentat-o accentul pus pe studiul limbii și a istoriei turce. Pentru atingerea acestor obiective, au fost înființate, în 1931 - 1932
Reformele lui Atatürk () [Corola-website/Science/321354_a_322683]
-
de care este legată viața Sfântului Paul. Una dintre curiozități o reprezintă coloana de marmură cu secțiune pătrată, plasată în extremitatea de sud-est, în spațiul central. Pe ea există o amprentă de palmă care a intrat în legendele creștine și turcești deopotrivă. Blocul de marmură cu amprenta palmei a fost adăugat mai târziu la baza coloanei, fiind adus de la biserica Theodokos (localitatea Ayvansaray, Asia Mică). Amprenta este atribuită Sfintei Fecioare, care, fiind prigonită de evrei, s-a refugiat în Asia Mică
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
de case, aflat la câțiva kilometri sud de poziția sa actuală, aproape de Urziceni, pe drumul mare dintre București și Buzău. În secolul al XVIII-lea, cum era aflat pe acest drum, a fost puternic afectat de numeroasele războaie și invazii turcești care i-au determinat pe locuitorii acelui sat să părăsească vechea vatră în preajma anului 1772 și să caute locuri mai ferite în acea zonă de câmpie. Primii care au plecat s-au îndreptat spre nord-est și s-au așezat în
Glodeanu-Siliștea, Buzău () [Corola-website/Science/316390_a_317719]
-
Kay Khusraw I, căruia îi făcuse cândva servicii importante. Sultanul n-a dat uitării binefacerile și a pornit în fruntea unei armate puternice spre Niceea, la care atenta, de această dată, ex-suveranul. În lupta cu forțele neînsemnate (comparativ cu cele turcești) ale împăratului de la Niceea, Theodor I Lascaris, sultanul și-a pierdut viața, iar Alexios III a căzut prizonier. Laskaris a poruncit ca acesta să fie tuns călugăr și să fie ținut până la moarte într-o mânăstire din Asia Mică.
Alexios al III-lea Angelos () [Corola-website/Science/316367_a_317696]
-
-i înmâna istoricului român diploma de onoare din partea Casei Culturale Armene din Constantinopol, iar acesta l-a convins să rămână în România. Iorga l-a caraterizat astfel: ""Siruni a fost un erudit, un eminent orientalist, foarte bun cunoscător al limbii turcești, om a cărui activitate a fost de cea mai bună însemnătate în clarificarea unor aspecte mai puțin cunoscute ale trecutului nostru, în special în ceea ce priveste relațiile noastre politice, economice și juridice cu Imperiul Otoman"" . Siruni a lucrat în special
H.Dj. Siruni () [Corola-website/Science/316477_a_317806]
-
1935). De asemenea, a tradus poeziile lui Mihai Eminescu în limba armeană. A predat ca lector de limba și istoria turcă la Institutul de Studii și Cercetări Balcanice înființat în martie 1943, de către Ministerul Culturii Naționale, conducând secția de studii turcești și orientale. La data de 28 decembrie 1944, împreună cu un grup de intelectuali armeni, a fost arestat și trimis în URSS, fiind învinuit că ar fi colaborat cu elemente ostile Sovietelor în timpul războiului. Deși s-au trimis numeroase adrese de către
H.Dj. Siruni () [Corola-website/Science/316477_a_317806]
-
a cerut Academiei R.P.R și instituțiilor în care lucrase să fie reîncadrat, fie și pe o poziție inferioară, pentru a-și continua cercetările istorice. I s-a refuzat încadrarea, Siruni fiind totuși invitat pentru a studia documentele armenești și turcești legate de istoria României, documente aflate la Muzeul de istorie a Bucureștiului, la Academia Română, la Direcția Arhivelor Statului. Muzeul Central Militar i-a solicitat ajutorul pentru a descifra inscripțiile de pe armele orientale. În ultimii ani de viață, a fost fondator
H.Dj. Siruni () [Corola-website/Science/316477_a_317806]
-
și a contribuit la redactarea anuarului „Studia et Acta Orientalia”. A murit la data de 7 aprilie 1973, în București. În decursul timpului, el a adunat o impresionantă arhivă de lucrări științifice pe următoarele teme: mărturii armenești despre români, izvoare turcești despre români, izvoare referitoare la armenii din România, izvoare despre istoria și cultura armeană, lucrări în limba armeană tipărite la București, periodice tipărite la București, lucrări în limba armeană publicate în străinătate, traduceri din poeți turci, francezi, ruși, studii publicate
H.Dj. Siruni () [Corola-website/Science/316477_a_317806]
-
Bufeni (sau țăreni, bribeți) e denumirea dată de bănățeni, oltenilor ce au emigrat în Banat, primele date despre aceste migrații fac referire la anii 1641-1646, în perioada în care Banatul se află sub ocupația turcească. Aceștia se stabilesc în special pe teritoriul actualului județ Caraș-Severin, aici înființează satele Bocșa Montană, Ocna de Fier, Reșița Montană, Văliug, Dognecea, Oravița Montană, Boșneag și se stabilesc printre altele și în Dubova, Pescari-Coronini, Moldova Nouă, Sasca Montană, Bocșa Română
Bufan () [Corola-website/Science/322384_a_323713]
-
este susținută de cronicarul Niculae Tincu Velia (1816-1867) și de scriitorul Damian Izverniceanu (1883-1935), ultimul afirmând că: "Oltenii, judecând după întemeierea satelor, după portul lor, n-au venit toți deodată, formarea primului roi a luat naștere pe la 1646, pe timpul ocupației turcești și s-au așezat în localitățile unde erau mine vechi. Din acest an au sosit mereu în decursul timpului și ceilalți întemeind sate noi." Nicolae Tincu Velia apreciază chiar și numărul imigranților ca fiind de 13.000, aceștia venind din
Bufan () [Corola-website/Science/322384_a_323713]
-
fiind de situațiile politice și economice mereu schimbătoare. Prizonierii luați de turci la părăsirea Banatului, s-au întors la casele lor, dar și cei nemulțumiți de stăpânirea austriacă trec în Oltenia, în speranța unei vieți mai bune și unde legile turcești erau mai permisive. În documentul Rotuls, din 13 iunie 1738, este menționat faptul că la topitoriile din Radimna (vale situată în apropierea actualului sat Cărbunari) erau aduși, sub pază turcească, lucrători din Țară Românească. Se presupune că aceștia erau prizonierii
Bufan () [Corola-website/Science/322384_a_323713]
-
Oltenia, în speranța unei vieți mai bune și unde legile turcești erau mai permisive. În documentul Rotuls, din 13 iunie 1738, este menționat faptul că la topitoriile din Radimna (vale situată în apropierea actualului sat Cărbunari) erau aduși, sub pază turcească, lucrători din Țară Românească. Se presupune că aceștia erau prizonierii luați de otomani la părăsirea Banatului în 1717, care își răscumpărau libertatea prin munca. Topitoriile de acolo datau, probabil, din sec. al XVII-lea, fiind construite de turci. Odată cu înfrângerea
Bufan () [Corola-website/Science/322384_a_323713]
-
devine mai prosperă, fapt ce atrage din nou imigranți, multi dintre ei fiind dintre cei plecați cu turcii, ori luați prizonieri în războiul din 1737-1739. În perioada 1751-1753 aceștia vin în număr tot mai mare din Oltenia, aflată sub dominație turcească și sunt repartizați de autorități printre băștinași, beneficiind de scutire de impozit pe o durată de trei ani. Deoarece în Turcia acelor vremuri bântuiau o mulțime de boli molipsitoare, nou sosiții erau ținuți în carantină, pe timpul căreia primeau un ajutor
Bufan () [Corola-website/Science/322384_a_323713]
-
cetății, respectiv a curții regale din Hațegul învecinat - ar conduce la concluzia că, la început, lăcașul de cult ar fi deservit parohia locală de rit catolic, supusă, prin arhidiaconatul Hunedoarei, Episcopiei latine din Alba Iulia. Ca urmare a pustiitoarelor incursiuni turcești din anii 1420 și 1438, soldate cu distrugerea curții regale din Hațeg și cu incendierea și prădarea târgului și a localităților din împrejurimi, între care și Sântămăria Orlea, Ioan de Hunedoara, în calitate de administrator al bunurilor Coroanei maghiare, a dăruit satul
Biserica cnezilor Cândea din Sântămăria-Orlea () [Corola-website/Science/322479_a_323808]
-
1642 - indică văruirea veșmântului pictural interior al bisericii, rămas acoperit până în 1869; acest tip de neoiconoclasm medieval este atestat și în cazul altor edificii ecleziastice hunedorene. Interesantă este informația transmisă de canonicul Iacob Radu, anume că, în cursul ultimei expediții turcești în Țara Hațegului (1788) ar fi fost distruse, prin incendiere, anexele unui așezământ monahal benedictin, aflat în imediata apropriere a bisericii; anterior, vicarul unit Ștefan Moldovan sugerase contemporaneitatea acestei mănăstiri cu cea de la poalele Cetății Colțului, ctitoria acelorași Cândești. În lipsa
Biserica cnezilor Cândea din Sântămăria-Orlea () [Corola-website/Science/322479_a_323808]
-
apărea războaie in Siria, să începem să ne rugăm neîncetat, că "din Siria va începe al treilea război mondial". Sfântul prezice desfășurarea războiului în următoarele țări: Urmările războiului vor fi: "Cei care vor participa la război se vor pierde". Poporul turcesc va fi sfâșiat "precum o coală de hârtie". "O treime din turci vor fi uciși, o treime se vor încreștina, și o treime va merge în adâncurile Asiei." Rusia va pierde războiul. Se va vărsa mult sânge și marile orase
Al Treilea Război Mondial () [Corola-website/Science/316882_a_318211]