14,506 matches
-
mai multe rase fiziologice (0,1,3,4,1.3, 1.4, 1.3.4) dar în ultimul timp au apărut rase complexe (1.2.3.4, 1.3.4.7.10 și 1.4.10.11) care, dau sensibilități variabile la soiurile existente în cultură așa încât, se cere amelioratorilor să se preocupe continuu de crearea de soiuri rezistente în vederea asigurării unei producții mari cantitativ și de calitate, în condiții cât mai economice. Complexarea tratamentelor (insecticide+fungicide) se poate face numai
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
putrezită cade și piere (fig. 67).. O a doua fază de atac se observă când plantele au 90-100 cm înălțime și încep să formeze pălării. Pe aceste plante, la bază, apare o zonă sau un inel de mucegai de înălțime variabilă, sub care țesuturile sunt putrezite, vasele conducătoare invadate de miceliu, iar planta suferă o ofilire totală și se usucă. În cazul în care atacul este numai parțial și intervine o vreme secetoasă, ciuperca va evolua numai în interiorul tulpinii, distruge măduva
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
A fost semnalată în 1980 în Voevodina Iugoslavia, de unde s-a extins și a apărut în Ungaria, România, Bulgaria, Italia și Franța. În România, este semnalată în toate județele cultivatoare de floarea soarelui, iar pagubele ce pot fi înregistrate sunt variabile fiind în funcție de condițiile climatice ale zonei și de sensibilitatea hibridului sau a soiului cultivat. Simptome. Boala se manifestă pe frunze și tulpini, rareori pe palarii. Atacul pe frunze începe de la vârful lor printr-o decolorare ce se extinde spre codița
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
a bulbilor. Pe zonele atacate apar scleroți negri, mari de 2-5 mm, de culoare neagră (fig. 132). Transmitere-răspândire. Ciuperca evoluează în condiții optime la temperaturi de 22-23șC putând distruge frunzele, bulbii dar și inflorescențele. Semințele pot fi infectate în procente variabile. Transmiterea ciupercii se face de la an la an prin scleroții din sol sau sporii rămași pe resturile vegetale dar și prin semințele infectate. In timpul vegetației infecțiile sunt asigurate de sporii duși de vânt (pentru frunze) sau de apa de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de ciuperci 8.8.2. Mana spanacului Peronospora spinaciae Boala este cunoscută de foarte multă vreme putând fi întâlnită în răsadnițe, sere și câmp. Tr. Săvulescu o semnalează pentru România în 1929. Simptome. Frunzele atacate prezintă pete verzi gălbui, difuze, variabile ca dimensiuni, în dreptul cărora, pe fața inferioară, apare un puf cenușiu violaceu. Pe vreme umedă și răcoroasă petele se întind, țesuturile se brunifică și devin sfărămicioase. În culturile semincere atacate se semnalează desfrunzirea plantelor, oprirea creșterii, iar inflorescențele produc puțină
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de 2-3 ochi) și dacă mulți dintre aceștia sunt pe zona albită, se ajunge la scăderea încărcăturii de ochi pe butuc. Spre sfârșitul primăverii și vara, simptomele devin din ce în ce mai evidente putând fi remarcate sub forma unor cruste brune de dimensiuni variabile, izolate sau unite; se mai pot observa pete brun întunecate, uneori negricioase, în dreptul cărora scoarța crapă, când acestea au dimensiuni relativ mari (aspectul cel mai frecvent) și sub formă de crăpături longitudinale, cu marginile de culoare brun întunecată. În cursul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
nu au un gen natural, iar acordul lor se poate face formal sau nu (Tulcea, întemeiat în anul...; Adunații Copăceni, vizitat de președintele țării...). Acordul intern grupului nominal reprezintă manifestarea formală a relației de dependență față de nominalul centru a termenilor variabili morfologic, constând în preluarea de către termenul depedendent a valorilor trăsăturilor de acord ale substantivului centru. Această preluare reprezintă o operație de valuare a trăsăturilor nevaluate ale termenului dependent (cf. engl. valuation). Termenul dependent este inserat în structura sintactică cu trăsături
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
alegerea formei invariabile este analogia cu sintagmele cu adverb, în care cel nu se acordă (vezi (78)). 4.3. Al în diverse ipostaze sintactice ale sale 4.3.1. Acordul în caz În limbajul standard, marca de caz al este variabilă și se acordă în gen și număr cu nominalul antecedent. El nu se acordă și în caz: (79) a. acestui prieten *alui meu / *alui Mariei, OK: acestui prieten al meu b. acestei prietene *ale mele / *ale Mariei, OK: acestei prietene
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
trăsăturilor phi ale celor doi termeni se pot întâlni în structurile specificaționale și identificaționale. 2.1. Structurile specificaționale În propozițiile copulative specificaționale, este enunțată mai întâi variabila sau necunoscuta (în (11), vinovatul..., problema...), iar apoi se precizează care este această variabilă (eu, tu): (11) a. Vinovatul sunt eu. b. Problema ești tu. Topica de mai sus nu este fixă, poziția celor două nominale este interșanjabilă: (12) a. Eu sunt vinovatul. b. Tu ești problema. Fiecare dintre cei doi termeni poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
că substantivele neutre nu formează perechi de intrări lexicale diferite, spre deosebire de substantivele perechi masculin - feminin, de tipul prieten-prietenă. În ce privește formalizarea acestei analize, putem implementa ipoteza ambigenerică folosind o singură intrare lexicală, dacă admitem că această intrare lexicală poate avea trăsături variabile. Numărul substantivelor face parte dintre trăsăturile variabile non-dependente asociate cu o categorie lexicală, adică acele trăsături a căror prezență este indicată într-o intrare lexicală, dar care pot avea orice valoare, nefiind dependente sau controlate de un alt termen din
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
intrări lexicale diferite, spre deosebire de substantivele perechi masculin - feminin, de tipul prieten-prietenă. În ce privește formalizarea acestei analize, putem implementa ipoteza ambigenerică folosind o singură intrare lexicală, dacă admitem că această intrare lexicală poate avea trăsături variabile. Numărul substantivelor face parte dintre trăsăturile variabile non-dependente asociate cu o categorie lexicală, adică acele trăsături a căror prezență este indicată într-o intrare lexicală, dar care pot avea orice valoare, nefiind dependente sau controlate de un alt termen din contextul lingvistic (prin acord sau prin atribuire
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
activitate necontrolabilă sau o stare. Pentru utilizările speciale ale verbului, se poate folosi fiecare dintre variantele argumentului S, eventual însoțită de un adverb care să precizeze dacă activitatea este controlată sau nu. Limbile în care subiectul intranzitivelor are un comportament variabil în funcție de sensul verbului (engl. fluid-S) sunt caracterizate prin marcare sintactică în cazul verbelor tranzitive, dar prin marcare semantică în cazul intranzitivelor, ceea ce înseamnă că S poate fi marcat fie ca A (Sa), fie ca O (So), în funcție de semantica utilizărilor
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Hoekstra (1992)75 etc. folosesc reprezentări sintactice mai elaborate, asociate cu interpretări semantice specifice; sensul construcției este codat direct în sintaxă și este derivat compozițional din sensul verbului. Susținătorii acestor teorii consideră că nu există reguli care să influențeze comportamentul variabil al verbelor. Intrarea lexicală a unui verb înregistrează numai sensul principal, și acest sens principal se combină cu sensuri bazate pe eveniment, care sunt asociate cu o structură sintactică particulară; polisemia verbală și intrările lexicale multiple sunt astfel eliminate (Levin
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
manifestă atât la nivel sintactic − unicul argument al unui verb inacuzativ este generat în aceeași poziție ca obiectul tranzitivelor −, cât și la nivel semantic − inacuzativele sunt nonagentive, telice, iar inergativele, agentive, atelice. Acest model explică problema verbelor care au comportament variabil fără a presupune intrări lexicale multiple; de exemplu, corespondentul italian al englezescului run 'a alerga' specifică existența unui singur argument, care poate suporta fie derivarea specifică inacuzativelor, fie pe cea specifică inergativelor; structura sintactică, și nu intrarea lexicală determină sensul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și în LF are loc un proces de ștergere care elimină copiile redundante. În PM, mișcarea unui constituent nu lasă, în locul din care a fost extras, o urmă, o categorie vidă, ci o copie, iar urmele sunt interpretate ca fiind variabile. Teoria copierii permite reconstituirea întregii istorii derivaționale. Derivarea elementului se dintr-un DP plin (în cazul reflexivelor derivate) se realizează astfel: unicul DP este inserat cu un set complet de trăsături φ; în mișcarea din poziția de argument intern spre
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
3 milioane/1 milion de vorbitori (surse diferite). Limbă care ilustrează principiul ergativului extins sau al nominativului marcat: dacă este marcată numai una dintre perechile A - Sactiv și O - Spasiv, atunci va fi marcată numai prima pereche. Limbă cu S variabil: Sa pentru verbe care corespund sensurilor 'a se trezi', 'a vomita', 'a crede', 'a visa', 'a vrea' și So pentru verbe care corespund sensurilor 'a exploda', 'a cădea', 'a se supăra'. Sa alternează cu So în funcție de context pentru verbe care
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
este marcat la persoana 3 a pronumelor și la nume numai la aspectul perfectiv. BANIWA DO IÇANA Limbă din familia ARAWAK, vorbită în America de Sud. În cazul verbelor tranzitive, funcțiile sunt marcate prin acord verbal. În cazul verbelor intranzitive, S este variabil: Sa pentru verbe de tipul 'a se plimba' și So pentru verbe de tipul 'a muri'. Există și verbe intranzitive (de tipul 'a vorbi') care pot avea atât Sa, cât și So. BASCĂ (EUSKARA) Limbă izolată, singura limbă vie neindo-europeană
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de vorbitori. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ: unele verbe intranzitive atribuie pronumelui de persoanele 1 și 2 cazul ergativ, dacă acțiunea este voluntară, și cazul absolutiv, dacă acțiunea este involuntară. Alegerea ergativului sau a absolutivului are cauze semantice. Limbă cu S variabil (engl. fluid-S). Tipar special de marcare cazuală ergativă: cazul ergativ nu marchează numai subiectul verbelor tranzitive, ci și pe cel al anumitor verbe intranzitive. Cercetătorii nu au căzut de acord dacă folosirea ergativului cu verbe intranzitive este un arhaism
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
dispune de mărci multiple. CROW Limbă amerindiană din familia SIOUAN, vorbită în SUA. 4 000 de vorbitori. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de semantica verbului: S este marcat ca A, pentru unele verbe, și ca O, pentru alte verbe. S variabil: Sa pentru verbe de tipul 'a fugi', So pentru verbe de tipul 'a cădea' și variație Sa/So, în funcție de posibilitatea de a controla acțiunea, pentru verbe de tipul 'a pleca'. Marcare prin acord. DAGESTANIAN/DAGHESTANEZ Grup de limbi vorbite în
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
nominativului. Topică SOV. HITITĂ Limbă indo-europeană moartă, din ramura anatoliană. Vorbită în nordul și centrul Anatoliei, în mileniul II î. Cr. S-a formulat ipoteza că ar fi avut anumite caracteristici ergative. HOKAN Familie de limbi din America de Nord (California, Mexic). S variabil: pentru anumite verbe intranzitive (tipul 'a cădea', 'a strănuta'), dacă acțiunea nu poate fi controlată, S are aceeași marcare ca O; pentru altă clasă de verbe intranzitive (tipul 'a sta', 'a pleca'), dacă acțiunea este controlabilă, S are aceeași marcare
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
MONDÉ, vorbită în statul brazilian Rondônia. 700 de vorbitori. Același comportament ca GAVIĂO. TABASSARAN Limbă din familia caucaziană, ramura de nord-est, subgrupul lezghic, vorbită în Daghestan. 95 000 de vorbitori. Limbă înrudită cu KÜRI, LEZGIAN, UDI. 52 de cazuri. S variabil. Marcare prin acord verbal. Asemănătoare cu GEORGIANA în privința sistemului complex de marcare a cazurilor și a sistemului independent de acord verbal, dar diferită în privința morfologiei numelui și a marcării acordului verbal. Nu există partiție determinată de timp−aspect. TACANAN Subfamilie
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
acută, ocluzie intestinală, apendicită acută, colon iritabil și hernie hiatală. După dispariția crizelor acute, bolnavul rămâne timp de Încă 1-2 zile cu un disconfort ușor În zona ficatului și a vezicii biliare. Colica biliară poate să se repete la intervale variabile de timp. Tratamente naturiste Urmăresc calmarea durerilor, reducerea proceselor inflamatorii și Îndepărtarea cauzelor care au produs durerile. *Infuzie de rostopască (Chelidonium majus) din care se beau 1-2 linguri, din 3 În 3 ore pe zi, având efecte sedative și antispastice
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
gastric. Simptomele gastritei cronice Încep cu dureri epigastrice, mai difuze dar mai prelungite, cu intensitate mărită dupăstări conflictuale și după mese copioase cu grăsimi prăjite, afumături, rântași și sosuri grase. Mucoasa gastrică prezintă pliuri Îngroșate, cu eroziuni sângerânde de dimensiuni variabile, Însoțite adesea de o anemie hipocromă. Epiteliul glandular poate fi lezat până la dispariția totală a glandelor fundice. Urmează simptomele de arsuri usturătoare, grețuri, vărsături acre, și dureri de cap. Treptat, bolnavul Își restrânge rația alimentară de teama durerilor, slăbește și
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
cancerigene ingerate prin alimente (nitrați, nitriți, erbicide, fungicide, insecticide). Regimul de viață Cu mare atenție se va controla necesarul de enzime pancreatice. Tratamentele alopate se fac cu mitomycin C și cisplatin iar pentru ameliorarea durerilor se aplică morfină În doze variabile. Pentru Îndepărtarea zonei afectate, mai ales la capul pancreasului, se apelează la intervenția chirurgicală prin procedura Whipple, eliminând o parte din pancreas, stomac, duoden, vezică biliară și o parte din căile biliare. Această operație este foarte complicată și poate risca
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
mașinile tehnicii sociale. În timp ce mașinile tehnice sînt cazuri particulare ale religiei laice, mașiniste a Republicii. Ele au în comun un concept fondator: principiul însuși al separării laice, al cărui instrument este reprezentarea. Reprezentarea presupune o separație între reprezentant (relativ, mereu variabil) și reprezentat (absolut, intangibil, nenumit). Ca urmare, putem înțelege că reprezentarea politică și mașinistă constituie un bloc: unitățile discrete, analitice, dar adunate într-un lanț reprezentativ în teoria informației, fac trimitere la cetățeni, atomi indivizibili adunați într-un lanț reprezentativ
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]