15,959 matches
-
lexical mai slab” (art. cit., p. 229) ca a rămâne, a se arăta, a sta, a părea etc. În comunicări de tipul rămânea smerit, s-a arătat binevoitor, a stătut zeu (din versul eminescian El singur zeu stătut-a...)etc., verbele respective singure realizează „enunțuri incomplete” (art. cit., p. 229), predicatele din propozițiile de mai sus cuprinzând în mod necesar adjectivele smerit și binevoitor sau substantivul zeu. Fiind indispensabile predicatului, cuvintele smerit, binevoitor, zeu și toate cele aflate în situația avută
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
în mod necesar adjectivele smerit și binevoitor sau substantivul zeu. Fiind indispensabile predicatului, cuvintele smerit, binevoitor, zeu și toate cele aflate în situația avută aici în vedere nu pot fi considerate elemente predicative suplimentare. Aceasta fiind situația, pentru determinarea de pe lângă verbele „cu sens lexical mai slab” D. Crașoveanu propune termenul de element predicativ necesar (art. cit., p. 229). III. 10 Predicativul suplimentar Partea de propoziție numită predicativul suplimentar spune Valeria Guțu Romalo că ,,poate fi definită ca fiind realizabilă printr-un
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
în nominativ)” ca în s-a întors doctorița, ci și cu prepozițiile ca, drept, în, fără, printre etc. ca în vă credeam în vacanță; adjective fără prepoziție (se privesc nedumerite) sau - în vorbirea populară - cu prepozițiile (îl știe de viclean); verb la gerunziu (îl vede venind), la supin (Sahara se consideră de nestrăbătut) sau la infinitiv (vedea ideea de unitate a se arăta); adverb (îl consideră altfel); propoziții (îl vede că suferă). Fără a nega importanța terminologiei de specialitate, credem, totuși
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
11 Complementul predicativ al obiectului Complementul predicativ al obiectului și predicativul suplimentar au numeroase trăsături în comun fiind compliniri de tip predicativ. Se deosebesc însă, prin tipul matricial / nematricial al complinirii: complementul predicativ al obiectului este o complinire matricială a verbului, cerută de semantica și sintaxa lui internă, în timp ce predicativul suplimentar este una nematricială, dobândită contextual. Complementul predicativ al obiectului apare obligatoriu în vecinătatea verbelor atributive, în timp ce predicativul suplimentar, nefiind implicat obligatoriu în semantica și sintaxa verbului - centru, ajunge, accidental, prin
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
însă, prin tipul matricial / nematricial al complinirii: complementul predicativ al obiectului este o complinire matricială a verbului, cerută de semantica și sintaxa lui internă, în timp ce predicativul suplimentar este una nematricială, dobândită contextual. Complementul predicativ al obiectului apare obligatoriu în vecinătatea verbelor atributive, în timp ce predicativul suplimentar, nefiind implicat obligatoriu în semantica și sintaxa verbului - centru, ajunge, accidental, prin reorganizări sintactice, în vecinătatea acestuia. Astfel, a denumi și a desemna cer obligatoriu o complinire predicativă; a lua de / drept, pentru a actualiza sensul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
o complinire matricială a verbului, cerută de semantica și sintaxa lui internă, în timp ce predicativul suplimentar este una nematricială, dobândită contextual. Complementul predicativ al obiectului apare obligatoriu în vecinătatea verbelor atributive, în timp ce predicativul suplimentar, nefiind implicat obligatoriu în semantica și sintaxa verbului - centru, ajunge, accidental, prin reorganizări sintactice, în vecinătatea acestuia. Astfel, a denumi și a desemna cer obligatoriu o complinire predicativă; a lua de / drept, pentru a actualiza sensul „a atribui o identitate falsă”, are nevoie în mod necesar de vecinătatea
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
a desemna cer obligatoriu o complinire predicativă; a lua de / drept, pentru a actualiza sensul „a atribui o identitate falsă”, are nevoie în mod necesar de vecinătatea unui complement predicativ al obiectului, devenit un context obligatoriu și dezambiguizator. Spre deosebire de acestea, verbe de opinie ca: a considera, a crede și verbe voliționale și deziderative ca: a vrea, a dori sunt matricial, tranzitive, având ca particularitate de construcție realizarea a poziției obiectului direct ca propoziție conjuncțională (Profesorii consideră / cred că el este inteligent
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
de / drept, pentru a actualiza sensul „a atribui o identitate falsă”, are nevoie în mod necesar de vecinătatea unui complement predicativ al obiectului, devenit un context obligatoriu și dezambiguizator. Spre deosebire de acestea, verbe de opinie ca: a considera, a crede și verbe voliționale și deziderative ca: a vrea, a dori sunt matricial, tranzitive, având ca particularitate de construcție realizarea a poziției obiectului direct ca propoziție conjuncțională (Profesorii consideră / cred că el este inteligent., Părinții vor / doresc ca el să fie medic.). Prin
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
a poziției obiectului direct ca propoziție conjuncțională (Profesorii consideră / cred că el este inteligent., Părinții vor / doresc ca el să fie medic.). Prin reorganizare și elipsă în locul unei structuri bipropoziționale, apare o construcție „condensată”, cu un singur predicat al enunțării, verbele în discuție atașându-și o determinare exterioară, care provine din componența sintactică a subordonatei (Profesorii îl consideră / îl cred inteligent., Părinții îl vor / îl doresc medic.). „Complementul predicativ al obiectului, funcție cerută de un centru verbal atributiv, noncopulativ, reprezintă o
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
medic.). „Complementul predicativ al obiectului, funcție cerută de un centru verbal atributiv, noncopulativ, reprezintă o clasă de substituție având ca termen prototipic substantivul neprepozițional cu o formă de nominativ - acuzativ, iar ca relație sintagmatică specifică, o relație obligatoriu ternară, implicând verbul - centru și un complement (de cele mai multe ori, direct, mai rar, indirect)”. Complementul predicativ al obiectului este cerut matricial de o subclasă de verbe trivalente, reprezentată prin verbe ca: 1. a boteza (L-au botezat Doru.), a chema „a avea nume
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
neprepozițional cu o formă de nominativ - acuzativ, iar ca relație sintagmatică specifică, o relație obligatoriu ternară, implicând verbul - centru și un complement (de cele mai multe ori, direct, mai rar, indirect)”. Complementul predicativ al obiectului este cerut matricial de o subclasă de verbe trivalente, reprezentată prin verbe ca: 1. a boteza (L-au botezat Doru.), a chema „a avea nume” (Îl cheamă Ionescu.), a denumi (Teoreticienii l-au denumit complement de agent.), a intitula (Scriitorul și-a intitulat nuvela Hangiul.), a numi (Frații
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
de nominativ - acuzativ, iar ca relație sintagmatică specifică, o relație obligatoriu ternară, implicând verbul - centru și un complement (de cele mai multe ori, direct, mai rar, indirect)”. Complementul predicativ al obiectului este cerut matricial de o subclasă de verbe trivalente, reprezentată prin verbe ca: 1. a boteza (L-au botezat Doru.), a chema „a avea nume” (Îl cheamă Ionescu.), a denumi (Teoreticienii l-au denumit complement de agent.), a intitula (Scriitorul și-a intitulat nuvela Hangiul.), a numi (Frații l-au numit George
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
a angaja (L-au angajat mecanic.), a desemna (L-au desemnat liderul lor.), a unge (L-au uns mitropolit.); 3. a lua (Obraznic e numai cineva care se ia pe sine drept altcineva.). Complementul predicativ al obiectului cere atât prezența verbului, cât și prezența celuilalt complement. „Complementul predicativ al obiectului este purtător el însuși de predicație semantică, fie o predicație denominativă (L-au botezat Doru.), fie o predicație categorizantă (L - au angajat mecanic.), predicații care privesc complementul, și nu subiectul. O
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
celuilalt complement. „Complementul predicativ al obiectului este purtător el însuși de predicație semantică, fie o predicație denominativă (L-au botezat Doru.), fie o predicație categorizantă (L - au angajat mecanic.), predicații care privesc complementul, și nu subiectul. O situație specială are verbul contrafactiv a lua de / drept, care, în afara predicației categorizante (M -au luat drept profesor.), admite și o predicație de identificare (M - au luat drept Doru.). Alături de numele predicativ, complementul predicativ al obiectului face parte din grupul de compliniri ale verbului
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
verbul contrafactiv a lua de / drept, care, în afara predicației categorizante (M -au luat drept profesor.), admite și o predicație de identificare (M - au luat drept Doru.). Alături de numele predicativ, complementul predicativ al obiectului face parte din grupul de compliniri ale verbului de tip special, natura lor specială constând în calitatea semantic - predicativă”. Deoarece predicația privește obiectul, a fost numit complement predicativ al obiectului. CAP. IV DUBLUL SUBORDONAT SIMULTAN ȘI VERBELE IMPERSONALE Subordonatul cu dublu regent simultan este o parte secundară de
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
complementul predicativ al obiectului face parte din grupul de compliniri ale verbului de tip special, natura lor specială constând în calitatea semantic - predicativă”. Deoarece predicația privește obiectul, a fost numit complement predicativ al obiectului. CAP. IV DUBLUL SUBORDONAT SIMULTAN ȘI VERBELE IMPERSONALE Subordonatul cu dublu regent simultan este o parte secundară de propoziție controversată, având doi regenți cu statut egal: regentul verbal și regentul nominal. După cum menționam în capitolul II, conținutul dublului subordonat simultan privește numele, dar este exprimat în același
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
cu dublu regent simultan este o parte secundară de propoziție controversată, având doi regenți cu statut egal: regentul verbal și regentul nominal. După cum menționam în capitolul II, conținutul dublului subordonat simultan privește numele, dar este exprimat în același timp prin intermediul verbului însoțit. În urma unei analize pe text, am constatat că pot avea în calitate de determinant un dublu subordonat simultan nu numai verbele personale ci și verbele impersonale. Spre exemplu: 1) Spectacolul, prezentat la Sala Mare, se anunță deosebit de îndrăzneț. 2) E o
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
regentul nominal. După cum menționam în capitolul II, conținutul dublului subordonat simultan privește numele, dar este exprimat în același timp prin intermediul verbului însoțit. În urma unei analize pe text, am constatat că pot avea în calitate de determinant un dublu subordonat simultan nu numai verbele personale ci și verbele impersonale. Spre exemplu: 1) Spectacolul, prezentat la Sala Mare, se anunță deosebit de îndrăzneț. 2) E o derivație care se cere corectată. 3) Arendarea trebuie încurajată. În Sintaxa limbii române, V. Șerban afirmă că determinanții verbelor impersonale
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
în capitolul II, conținutul dublului subordonat simultan privește numele, dar este exprimat în același timp prin intermediul verbului însoțit. În urma unei analize pe text, am constatat că pot avea în calitate de determinant un dublu subordonat simultan nu numai verbele personale ci și verbele impersonale. Spre exemplu: 1) Spectacolul, prezentat la Sala Mare, se anunță deosebit de îndrăzneț. 2) E o derivație care se cere corectată. 3) Arendarea trebuie încurajată. În Sintaxa limbii române, V. Șerban afirmă că determinanții verbelor impersonale din asemenea structuri au
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
numai verbele personale ci și verbele impersonale. Spre exemplu: 1) Spectacolul, prezentat la Sala Mare, se anunță deosebit de îndrăzneț. 2) E o derivație care se cere corectată. 3) Arendarea trebuie încurajată. În Sintaxa limbii române, V. Șerban afirmă că determinanții verbelor impersonale din asemenea structuri au fost supuși unor diverse abordări. Chiar și în prezent, unii gramaticieni îi consideră fie elemente componente ale predicatului verbal compus (în cazul structurilor cu verbul a trebui), fie ale predicatului nominal (în situația construcțiilor cu
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
încurajată. În Sintaxa limbii române, V. Șerban afirmă că determinanții verbelor impersonale din asemenea structuri au fost supuși unor diverse abordări. Chiar și în prezent, unii gramaticieni îi consideră fie elemente componente ale predicatului verbal compus (în cazul structurilor cu verbul a trebui), fie ale predicatului nominal (în situația construcțiilor cu verbul a părea), fie un complement circumstanțial de mod sau un complement direct (în structurile în care determinantul este actualizat printr-un substantiv). În ultimele decenii, o dată cu punerea în aplicare
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
impersonale din asemenea structuri au fost supuși unor diverse abordări. Chiar și în prezent, unii gramaticieni îi consideră fie elemente componente ale predicatului verbal compus (în cazul structurilor cu verbul a trebui), fie ale predicatului nominal (în situația construcțiilor cu verbul a părea), fie un complement circumstanțial de mod sau un complement direct (în structurile în care determinantul este actualizat printr-un substantiv). În ultimele decenii, o dată cu punerea în aplicare a metodei generativ-transformaționale, s-a făcut un salt calitativ în interpretarea
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
de mod sau un complement direct (în structurile în care determinantul este actualizat printr-un substantiv). În ultimele decenii, o dată cu punerea în aplicare a metodei generativ-transformaționale, s-a făcut un salt calitativ în interpretarea părților de propoziție. Comportamentul structurilor cu verbe impersonale dovedește că avem a face cu regenți verbali capabili să primească un determinant cu funcția sintactică de dublă subordonare simultană. Ca și celelalte tipuri de dubli subordonați simultan, cel cu raportare la un verb impersonal se manifestă în structura
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
de propoziție. Comportamentul structurilor cu verbe impersonale dovedește că avem a face cu regenți verbali capabili să primească un determinant cu funcția sintactică de dublă subordonare simultană. Ca și celelalte tipuri de dubli subordonați simultan, cel cu raportare la un verb impersonal se manifestă în structura de suprafață, ca rezultat al amalgamării celor două propoziții din structura de adâncime (de bază). „Procesul de derivare a dublului subordonat simultan din acest tipar este complex, cunoscând câteva etape. Spre exemplu, enunțul Vinovățiile lor
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Procesul de derivare a dublului subordonat simultan din acest tipar este complex, cunoscând câteva etape. Spre exemplu, enunțul Vinovățiile lor trebuie demonstrate are la bază construcția impersonală cu subordonată activă Trebuie / ca cineva să demonstreze vinovățiile lor (constituită dintr-un verb impersonal + subordonată subiectivă). Primul pas în derivarea dublului subordonat simultan constă în transformarea de „pasivizare”: Trebuie / vinovățiile lor să fie demonstrate de cineva. Procesul continuă cu suprimarea agentului: Trebuie / vinovățiile lor să fie demonstrate. Una dintre transformările esențiale o constituie
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]