6,587 matches
-
la gât cu oblojele. După urătură, acasă, tăcere, și toți își aduc aminte cu solemnitate de cel ce a murit... Un început de dragoste al băiatului... Dragostea domnișoarei, într-o seară, în balcon, pe când tânărul (care o fi) cântă din vioară... Bătrânul moare toamna, pe când vântul aduce neguri, și murmură, ca un norod în răscoală. Învățători sunt doi: unul Vasiliu, care pune pe băeți să strige: Ura! trăiască domnu prefect, când vine la școală prefectul Romanescu. Al doilea e Cornescu, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
părerea. Mata, duduie, ai mamă? N-am, puicuță. Nici tată? Nici tată. Nici copilași? Nici. Atuncea dormi singură? Și nu ți-i frică? Sărbătoare națională într-o reședință de plasă (Bivolari) cu discurs și procesiune în care cântă doi lăutari vioară și cobză și subprefectul primește grav felicitările preotului. Băieți de ovrei teribili și entuziaști. Spectacol ridicol și grimasant, pe când, de pildă, capra și plugușorul se desvoltă măreț și epic în aceleași locuri. La un accident răsturnare de trăsură soția se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
bine decât cea de fier. Bogatul greșește și saracul cere iertăciune. Leoaica numai un puiu face, dar bun. Spărie lupul cu pielea oii. Vinzi castraveți la grădinar. Obrazul subțire cu cheltuială se ține. [PRIN TRANSILVANIA ȘI BASARABIA]* D-na Ciordaș Vioara din Bihor. Beiuș. Amos Borlan Beiuș Cornel Pop. Vasile Sala Vazcău Horșa, senator. Sever Andru. Petre Dejeu profesor Gavril Petri notar Sâg (Sălaj) Marcian Caluțiu prefect Cluj. Uilac de Beiuș. S. 21 August 1926. Brașov Sighișoara, Tg. Mureș, Cluj, Ciucea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
purcezi,/ Codrii ciuntezi,/ Toate fântânile,/ Toate izvoarele/ De mâluri/ Și de gloduri/ Să le cureți!» (Horodnicul de JosSuceava)”. Semnificația grecească a numelui Antofiță (<Antioh) conține germenele hybris-ului care declanșează inițierea: „a se împotrivi, a se opune”. Pe fiul lui Vioară îl găsim nu în mișcare, pătrunzând în spațiul sacru, ci în mediul familial, la un ospăț, și în plin refuz al vitalității: „El nici nu bea, nici nu mânca,/ Numai cu ochii se uita;/ Și el, frate, că-mi ședea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
inițiator), a fost și el cândva un Întemeietor arhetipal. Calul, straiele și paloșul lui din tinerețe sunt un argument simplu în acest sens, la acestea adăugându-se indicația/ interdicția tărâmului sacru, prezentă în basme și în balada Antofiță a lu Vioară I (11). Pescarul senior a parcurs și el ritualul sacrificial, ceea ce susține ideea că interdicția este de fapt un model pe dos: „Cât din ceriu până-n pământ,/ Atât Vidrosul de adânc,/ Furisitul n-are fund!/ Odată că l-am vânat
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ei îi aduc lui Antofiță făgăduiala că va prinde peștii cei mari, dar răzbunarea Vidrei nu întârzie. Toți ceilalți pescari mor, ies din procesul inițiatic ca învinși, rolul lor fiind de a sublinia cazul unic, de ales, al feciorului lui Vioară. „Vidra bătrână” nu este descrisă în baladă direct, textul limitându-se la conturarea funcției ei primordiale. Colindele de năvodar „accentuează trăsăturile monstruoase ale animalului”, în timp ce în textele aflate aici în discuție, doar atemporalitatea îi sugerează însemnătatea mitică. Vânătoarea și pescuitul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
care și-o va putea face voinicul după victoria repurtată și a lumii însăși, prin actualizarea tiparului sacru. Lupta cu balaurul, ca „preluare a străvechii legende mitologice a lui Perseu” asigură în subsidiar mireasa pentru voinic, în Antofiță a lui Vioară I(11) pescuitul fabulos fiind condiția obligatorie a nunții. În basme, vânătoarea reprezintă ocupația specifică pentru junele ajuns la vârsta inițiatică; astfel, rătăcirea prin pădurea ce anulează contingentul se adâncește cu scenariul căutării animalului mitic cu rol de călăuză sau
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
divergentă devine metafora dezordinii cosmice, la fel cum nunta de la capătul inițierii creează un univers cu puteri noi. Deși pare o inițiere colectivă, confruntarea cu monstrul marin își alege și ea protagonistul, la fel ca în balada Antofiță a lui Vioară I (11), unde flăcăul singur scapă, dar e orb, semn că și-a depășit condiția sa firească. În colinde, Vidra pare un Neptun dezlănțuit: „Idolița dasupra apei ieșea,/ Din aripi că-mi fâlfâia,/ Vânturi mari că se scornea,/ Valuri mari
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
i-en baltă mul’.../ Șalăiaș, pește d-ăl gras,/ Stă pe masă drăgălaș,/ Câte-o vântră de morunî,/ (...) Știuculiță lunguliță,/ Albă ieste la peliță,/ (...)Albișor d-ăl mărunțel,/ (...) Câti-un cotolan dă somnî/ Dă râmnește mai mulz’ domni!”. Masa de la curțile lui Vioară ține de social întru totul, aparența ei de „palmares” al abilităților pescărești neputând fi ascunsă. Antofiță nu e inițiat în breaslă și comensualitatea nu se poate îndeplini. În plus, el aspiră la un vânat cu mult mai mare, cerut de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fi încadrat feciorul din colinde, care își ceartă mama înainte de incursiunea mitică. A doua explicație pentru coerciția părintească ține de circumscrierea în sacru prin interzicerea lui, știindu-se că psihologia inversă este cea mai eficientă în cazul copiilor. Năvodarul experimentat Vioară nu reușește, în baladă, să-l oprească pe fiul său, devenit neofit, să vâneze în apele anihilante, dimpotrivă, vorbele sale accelerează traseul inițiatic: „Toate apele să-mi vânezi;/ Dar auzi bine, ori n- auzi,/ La Vidrosu să nu mergi,/ Că
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Vest sau Narriniyerii. Numeroasele basme despre alungarea copiilor de la casa în care a apărut o mamă vitregă amintesc de practica inițiatică din Noua Guinee, în care chiar tatăl era cel ce își abandona copiii în pădurea misterioasă. Antofiță a lui Vioară iese în evidență tocmai prin acest refuz al existenței profane condiționate de mâncare, postura lui nefirească la ospăț atrăgând atenția că ne aflăm la începutul unui rit inițiatic. Neofitul se purifică de substanțele viscerale și începe pregătirea fizică pentru cuminecarea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
unde sunt cazat, Sf. Maria del Camino. Sunt câteva persoane în vârstă și un copil însoțit de bunicul său, probabil. După Liturghie revin în curtea surorilor și ascult cu plăcere o reprezentație muzicală destul de reușită. Animatorii de la han cântă la vioară și chitară melodii clasice sau moderne iar pelerinii aplaudă după fiecare piesă interpretată. Frumoasă și plăcută această atmosferă de seară. Stau și scriu la o măsuță nu departe de pelerini, admir oleandrii albi și roșii, și în sunetul muzicii mă
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
piață unde la un bar un grup de tineri se simt bine la mese iar un copil de vreo șase ani purtând un tricou cu numele lui Ibrahimovich învață fotbal. Lângă mine se află un grup statuar: un profesor de vioară, cu vioara sub braț, își așteaptă elevii, un baiat tot cu vioară și o fetiță cu - două cărți sub braț. Mă așez lângă profesor și gândul îmi fuge spre dragii mei studenți. Mă întorc la han, unde în bucătărie un
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
la un bar un grup de tineri se simt bine la mese iar un copil de vreo șase ani purtând un tricou cu numele lui Ibrahimovich învață fotbal. Lângă mine se află un grup statuar: un profesor de vioară, cu vioara sub braț, își așteaptă elevii, un baiat tot cu vioară și o fetiță cu - două cărți sub braț. Mă așez lângă profesor și gândul îmi fuge spre dragii mei studenți. Mă întorc la han, unde în bucătărie un grup de
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
la mese iar un copil de vreo șase ani purtând un tricou cu numele lui Ibrahimovich învață fotbal. Lângă mine se află un grup statuar: un profesor de vioară, cu vioara sub braț, își așteaptă elevii, un baiat tot cu vioară și o fetiță cu - două cărți sub braț. Mă așez lângă profesor și gândul îmi fuge spre dragii mei studenți. Mă întorc la han, unde în bucătărie un grup de italieni servesc cina cu un pahar de vin în față
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
oponenți reali sau presupuși ai fostului regim, Cred că sugestii au dat, poate, și unii dintre autorii scrisorii celor șase. Fostul ministru al afacerilor externe Corneliu Mănescu era primul la care mă așteptam, dar am înțeles repede că altul era "vioara întâi" în problematica externă era Silviu Brucan, care se instalase încă de la început în spațiul fost al M.A.E. și devenise imediat nu numai "profetul viitorului României", ci și supradirectorul de cadre, cel puțin pentru Ministerul Afacerilor Externe, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
transformat-o În păpușa familiei și a străzii, mândria vieții noastre. A dus-o la Școala Populară de balet, la diferite concursuri pentru copii, i-a angajat un profesor particular pentru Învățarea limbii franceze, a dus-o la cercul de vioară, la școala de Înot pentru copii etc., etc. Toate aceste preocupări i-au umplut copilăria aproape lipsită de prietenii străzii, căci proprietara nu admitea accesul copiilor În curte, iar strada nu-i asigura securitatea. A rămas cu o sensibilitate deosebită
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Huși a lui George Enescu. Marele muzician revenea din Franța, dornic, în aceste clipe grele pentru omenire, să fie alături de compatrioți. Ca un adevărat ostaș al muzicii, George Enescu mărturisea: „Nu mi-am servit patria decât cu armele mele: pana, vioara și bagheta”. El hotărăște să străbată țara în lung și în lat, pentru a face cunoscută poporului muzica autentică. La 16 ianuarie 1916, a avut loc în sala Teatrului din Huși un concert de vioară în interpretarea marelui artist, adevărată
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
decât cu armele mele: pana, vioara și bagheta”. El hotărăște să străbată țara în lung și în lat, pentru a face cunoscută poporului muzica autentică. La 16 ianuarie 1916, a avut loc în sala Teatrului din Huși un concert de vioară în interpretarea marelui artist, adevărată sărbătoare pentru hușeni, într-o conjunctură nu chiar fericită. Presa nu a trecut nepăsătoare peste sărbătoarea oferită: „vor trebui să producă și în muzică o adevărată renaștere și să stabilească în această artă caracteristica și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cât fusese de aiurită când s-a pomenit acolo. concertul lui enescu Reveni și Enescu, care hotărî să dea un concert pentru infirmii de război. El voia să continue opera ce făcuse în Moldova de la retragerea armatei noastre, cântând din vioară în toate spitalele și mângâind astfel pe cei suferinzi sau dând concerte în folosul lor. Aici trebuia să fie însoțit de doamna Georgeta Berindei, programele desenate de pictorul Ștefan Popescu. Acesta desenase, pe un fundal de sat occidental distrus, o
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cei mai nedisciplinați era secretarul 268 sabina cantacuzino Dall’Orso, bariton excelent și bun violonist; așa de plăcut era și [de] cultivat, încât devenise copilul răsfățat al reginei și uneori încălca prea mult eticheta Curții. El organiză quartetul cu Flesch vioara întâi, Dinicu violoncel, Skohutil alto și dânsul vioara a doua. Când Enescu se afla în București, [el] lua direcțiunea. Audiențele, primirile, balurile înmulțite în onoarea tinerei perechi princiare au făcut din această perioadă una din cele mai strălucite ale vieții
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Dall’Orso, bariton excelent și bun violonist; așa de plăcut era și [de] cultivat, încât devenise copilul răsfățat al reginei și uneori încălca prea mult eticheta Curții. El organiză quartetul cu Flesch vioara întâi, Dinicu violoncel, Skohutil alto și dânsul vioara a doua. Când Enescu se afla în București, [el] lua direcțiunea. Audiențele, primirile, balurile înmulțite în onoarea tinerei perechi princiare au făcut din această perioadă una din cele mai strălucite ale vieții lumești din București. Multe case elegante își deschiseră
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
rău, dar mai bine fără de rău. * Copacii își schimbă frunzele o dată pe an; politicienii nu-și schimbă apucăturile niciodată. * E bine să te faci frate cu dracul, până îl creștinezi. * I-a cântat în strună până i s-a spart vioara. * Atunci când se sting luminile, se aprind gândurile. * Stânile cu ciobani nevrednici nu pot fi păzite de câini. Nu toate cele drepte nu sunt strâmbe. * Mult a fost, destul mai este. * Nu chiar toate vorbele zboară, cum nu toate scrierile rămân
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
Toate apele mici se varsă în cele mari; din când în când, apele mari se revarsă asupra celor mici. * Nu de la șarpe a învățat omul mersul târâș, ci doar mușcătura veninoasă. * Atunci când bate vântul, firele de telegraf devin strune de vioară. * Unde-i fum e și incendiu. * Dreptatea dă speranțe celor slabi și foloase celor tari. * Pe ruinele cetăților cresc bălării; pe ruinele prieteniilor răsare buruiana urii. * Ura este mai mult o boală decât un sentiment. * A accepta nu exclude aprioric
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
și altele * Pietrele Doamnei sunt revendicate de o prințesă antică. * Baia de Aramă este revendicată de un cazangiu. * Un brutar regal revendică Vatra Dornei. * Gura Humorului este revendică de un umorist din Evul Mediu. * Un muzicant care nu știe să cânte la vioară, dar joacă după cum îi cântă alții, vrea Stradivariusul iui Ion Voicu. * Dunărea este revendicată de Munții Pădurea Neagră. * Moldova din dreapta Prutului, până la Carpați, este revendicată de urmașii lui Petru cel Mare. * Delta Dunării este disputată de Delta Nilului și de
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]