4,948 matches
-
unor obiective pe termen scurt, larga difuzare în media a unor informații cu privire la tehnicile, tacticile și armamentul folosit de terorism, situația strategică globală influențată de rivalități între state, accesul facil la arme și la mijloacele de pregătire pentru aceste scopuri, vulnerabilitatea mijloacelor de comunicații internaționale, publicitatea excesivă de care se bucură actele teroriste și autorii lor. Libertățile largi de care se bucură cetățenii statelor democratice pot favoriza, totodată, apariția unor breșe de care teroriștii nu ezită să profite din plin (facilitățile
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
mijloace tehnice pe care l-ar putea folosi terorismul. Posibilitatea recurgerii la mijloace de distrugere în masă (nucleare, chimice, bacteorologice) este o ipoteză din ce în ce mai puțin contestată și respinsă. Proliferarea armelor nucleare și a altor mijloace sofisticate de distrugere în masă, vulnerabilitatea condițiilor de păstrare a acestora face tot mai mult să se creada că în viitor nu este întru totul exclusă posibilitatea ca teroriștii să aibă acces la acestea și să le folosească. Dezvoltarea tehnologică, arăta R. William Mengel, pe lânga
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
internă și se va bucura de supremație față de legislația internă, care va trebui să fie conformă cu dispozițiile acesteia" (pag.5 ). 23 Într-o emisiune la Televiziunea Națională (TVR1), din 4 februarie 2008, Președintele României, Traian Băsescu, a vorbit despre "vulnerabilitățile mari" ale Constituției și despre necesitatea modificării ei. 24 Ne referim la noutățile față de reglementările în vigoare. 25 v. Monitorul Oficial nr.465/2005 pag. 561. 26 Trimiterile la Tratatul Constituțional se referă la textul acestuia inclus în Tratatul de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
pe piața muncii", unele state membre ale Uniunii Europene (Italia, Germania, Spania) au adoptat deja unele măsuri legislative pentru a asigura protecția juridică a acestei categorii de lucrători considerându-i "similari lucrătorilor salariați". Alte state, cum este Anglia, în considerarea vulnerabilității relației contractuale, au introdus în legislația drepturi minimale de care trebuie să beneficieze persoanele care se află într-o astfel de relație complexă. Aceste drepturi, cu mult mai reduse ca întindere decât cele ce decurg dintr-un contract de muncă
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
la pierderea lui; proverbul le reamintea c] regele domnea prin voința lor și c] o domnie proast] era vina lor la fel de mult ca și a regelui. Puterea regelui și a celor care l-au f]cut rege este distrus] de vulnerabilitatea să inerent] dac] nu e folosit] pentru a face bine. Sociabilitatea pare a fi o tr]s]tur] uman] universal]. Asceții sunt o posibil] excepție, dar se poate susține c] și aceștia se înconjoar] de imaginile unor persoane cunoscute sau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fi avantajos pentru cel puternic s] îl fac] pe cel slab sclavul s]u, dar acesta are prioritate în c]utarea drept]ții. În mod normal, consider]m c] obligațiile noastre morale sunt înt]rite și nu sl]bite de vulnerabilitatea celorlalți. Avantajul reciproc nu poate constitui baza moralei în accepțiunea ei curent] deoarece exist] principii morale anterioare urm]ririi avantajului reciproc. Bineînțeles, acest apel la morală cotidian] ne poate induce în eroare. Esență abord]rii hobbesiene este c] nu exist
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sentimentelor sale). 2) Critică libert arianismului Cea mai evident] slăbiciune a acestei abord]ri este faptul c] ignor] numeroase deform]ri care apar în cadrul acestui contract: p]rțile unui contract pot avea puteri de negociere radical inegale, diferențe puternice de vulnerabilitate, una dintre p]rți poate negocia sub constrângerea unor circumstanțe nefericite, sau contractul poate considera însușiri importante ale personalit]ții umane că simple produse supuse schimbului comercial. Asemenea distorsiuni necesit] investigarea faptului dac] un contract este acceptabil moral. Existența unui
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cu un deget mai s]rac! Chiar dac] contractul imaginat s-a încheiat voluntar, în absența forței, a vicleniei sau a priv]rii de libertate, mulți ar considera c] un asemenea contract este imoral deoarece Vito a exploatat circumstanțele cumplite, vulnerabilitatea și disperarea crunt] care caracterizau situația lui Rocco. Mai mult decât atât, ambele p]rți au considerat o parte a trupului unui om ca fiind nimic mai mult decât un produs supus legilor pieței. S-ar putea obiectă c] libertarienii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
-I mâna toți. (Însemnările Androneștilor 26, apud Pippidi 58) Având ca scop principal apărarea teritorială, dar și slabe forțe armate și necăpătând decât rareori ajutor extern (Papacostea 7-277), voievozii români, la limită, nu au evitat să transforme în temă politică vulnerabilitatea, statutul de margine expusă presiunilor imperiului "păgân", și să contextualizeze valoarea militantă a moștenirii creștine bizantine, precum și imaginea ei23. Această temă politico-religioasă centrală a lăsat totală libertate domnitorului în a-și impune autocrația prin vocabular politic, coduri ceremoniale și scenografie
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
periculoase din lunile aprilie-septembrie 2005. Zonele de risc cu eroziuni active de mal la Dunăre au fost clasificate în funcție de intensitatea fenomenului de eroziune (lățimea zonei dig-mal erodată într-o anumită perioadă de timp). Aceste zone au un grad sporit de vulnerabilitate la debitele în exces ale Dunării. Intensitatea fenomenelor de eroziune de mal este determinată de acțiunea repetată a valurilor ca urmare a traficului naval intens din zonă și a acțiunii eoliene în zonele fără plantații silvice de protecție. Volumele excepționale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180170_a_181499]
-
reducerea deficitului, echilibrarea sau realizarea de excedent al balanței comerciale, cu impact favorabil pentru balanța de plăți și datoria externă pe termen mediu și lung, a căror povară crește, după cum se știe, de la un an la altul, cu riscuri și vulnerabilități directe și indirecte în ceea ce privește sustenabilitatea acesteia. Întrucât întreprinderile cu investiții străine directe reprezintă o pondere însemnată, uneori chiar depășind mărimi de 70-80% în importurile și exporturile României, în perioada 2008-2011 (tabelul 3.20), considerăm că o responsabilitate corespunzătoare acestei proporții
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
țara noastră, în vederea intrării acesteia pe direcția convergenței și reducerii decalajelor economico-sociale în termeni absoluți și relativi, care despart România de țările dezvoltate membre ale UE. Criza datoriilor suverane, din țările membre ale zonei euro, deocamdată amplifică o serie de vulnerabilități în ceea ce privește capacitatea integrării economice europene de a depăși criza și de a relua procesul de creștere economică, ce au efect defavorabil pentru România, a cărei economie depinde într-o proporție de peste 70% de exporturi și importuri în țările membre UE-27
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
o dezavantajează pe cea mai slabă, pe care de altfel o și substituie. Aceasta înseamnă că finanțarea economiei României depinde într-o măsură din ce în ce mai mare de sistemul financiar bancar al UEM, care ne obligă la o cercetare foarte riguroasă a vulnerabilităților/ avantajelor acestui sistem bimonetar, în comparație cu cel monomonetar. Totodată, ne exprimăm rezerve în legătură cu opinia potrivit căreia băncile străine ar pune în prim-planul preocupărilor lor interesele dezvoltării durabile a României, și nu pe cele ale maximizării profiturilor proprii așteptate de bancamamă
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
relevă slaba capacitate de recuperare a declinului provocat de criza economică și financiară internațională și semnifică practic o prelungire a situației de criză. Țările membre ale UE cu niveluri mai scăzute de dezvoltare economică și socială prezintă un grad de vulnerabilitate incomparabil mai mare față de țările dezvoltate. Aceste vulnerabilități se manifestă și prin evoluții cu mult mai oscilante de la un an la altul, ale indicatorilor macroeconomici relevanți, ceea ce semnifică o fragilitate relativ mare a reluării procesului de creștere și ieșirii din
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
de criza economică și financiară internațională și semnifică practic o prelungire a situației de criză. Țările membre ale UE cu niveluri mai scăzute de dezvoltare economică și socială prezintă un grad de vulnerabilitate incomparabil mai mare față de țările dezvoltate. Aceste vulnerabilități se manifestă și prin evoluții cu mult mai oscilante de la un an la altul, ale indicatorilor macroeconomici relevanți, ceea ce semnifică o fragilitate relativ mare a reluării procesului de creștere și ieșirii din criză în aceste state. 3.6. Cauze ale
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
susceptibile pentru a fi dereglate de anumiŃi factori în perioada imediat postnatală. Astfel, acești sugari prezintă o labilitate a automatismului centrului respirator, o disfuncŃie a mecanismelor de răspuns la hipoxie și reducerea reacŃiei fiziologice la stres a aparatului cardiovascular, sporind vulnerabilitatea sugarului pentru sindromul morŃii subite. S-a observat necroptic că sugarii care prezintă acest sindrom asociază semne de imaturitate (269). Datorită caracterului lipofil nicotina trece rapid în laptele matern, atingând niveluri de aproximativ trei ori mai mari decât în sânge
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
dintr-un sentiment de „bunăvoință”, simțind obligația de a coopera și de a asista, În loc de a profita de celelalte părți. Încrederea este În centrul relațiilor de rețea. Caveat emptor este Înlocuit cu aceea că nici una dintre părți nu „va exploata vulnerabilitățile create de parteneriate”4. Când companiile intră În rețele acestea cedează o parte din controlul pe care Îl au pe piețe. Ele trebuie să folosească cunoștiintele În comun, să-și transparentizeze operațiile și să le permită partenerilor lor să știe
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
vor fi expuse și vulnerabile. Pe piață, În schimb, a Împărți În mod egal cunoștiințele și a realiza operații transparente ar fi o eroare de judecată, care va permite competitorilor să folosească slăbiciunile În avantajul lor. Într-o rețea totuși vulnerabilitatea nu este considerată o slăbiciune, ci un semnal al Încrederii și dorinței de a munci Împreună pentru beneficiul tuturor. Rețelele se bazează atât pe legăturile sociale informale ale participanților, cât și pe Înțelegerile formale Între părți. Cu cât sunt mai
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și alt motiv pentru care societățile dezvoltate sunt prinse Între vechiul regim de proprietate bazat pe schimbul produselor pe piață și un nou regim al proprietății bazat pe dreptul la acces reciproc În rețele - acesta este dat de creșterea În vulnerabilitate, care, În mod inevitabil acompaniază schimbările În complexitatea și densitatea interacțiunilor umane și comprimarea spațiului și a timpului În lumea globalizată. Am avut oportunitatea, acum douăzeci și trei de ani, să Îl vizitez pe Ilya Prigogine, specialistul belgian În chimie
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și autonom - mentalitatea cowboy-lui - era prototipul ideal, iar mecanismul pieței era cel mai eficient aranjament pentru exproprierea și exploatarea multitudinilor de posibilități economice. În noul câmp de joc comercial global, din ce În ce mai complex și interconectat, oportunitățile sunt din ce În ce mai mult modelate În jurul vulnerabilităților și riscurilor Împărțite În mod egal În locul interesului personal exclusiv și al riscurilor antreprenoriale individuale. Într-o economie cu risc global, Încrederea, reciprocitatea și cooperarea devin valori mai importante pentru supraviețuire decât individualismul robust și comportamentul concurențial. Aceleași condiții globale
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
este o sarcină simplă, va trebui să fim capabili să ne lărgim ideea de atașament la drepturile și obligațiile bazate pe teritorialitate, la drepturile și obligațiile umane universale bazate pe participarea noastră colectivă pe o planetă În care locuim cu toții. Vulnerabilități comune și conștiință planetară Înainte ca scepticii și cinicii să spună că așa ceva este imposibil de realizat, permiteți-mi să spun că forțele globalizatoare dau unei asemenea perspective o probabilitate mai mare decât În oricare altă perioadă a istoriei umane
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
rasei umane și despațializarea culturii sub forma diasporelor culturale dispersate, cât și apariția unei piețe publice planetare fac drepturile de proprietate și interesele teritoriale restrânse mai puțin importante În afacerile umane decât erau În trecut. În al doilea rând, aspectele vulnerabilității rasei umane s-au schimbat În mod radical. În Antichitate, când viața era trăită Într-un spațiu și un timp local, vulnerabilitatea În diversele ei manifestări era de asemenea locală. Amenințările la supraviețuirea și securitatea unei persoane erau prezente la
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
interesele teritoriale restrânse mai puțin importante În afacerile umane decât erau În trecut. În al doilea rând, aspectele vulnerabilității rasei umane s-au schimbat În mod radical. În Antichitate, când viața era trăită Într-un spațiu și un timp local, vulnerabilitatea În diversele ei manifestări era de asemenea locală. Amenințările la supraviețuirea și securitatea unei persoane erau prezente la tot pasul. Împrejurimile sălbatice, potentații locali În conflict, boala și mizeria aveau rareori un efect dincolo de regiunea imediată. Din acest motiv, instituțiile
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de activitate, amenințările la supraviețuire și securitate au crescut de asemenea. Activitatea comercială s-a extins la piețe geografice mai largi, mobilitatea umană a crescut semnificativ pe distanțe mult mai mari, iar rata și fluxul activității umane s-a accelerat. Vulnerabilitatea, la rândul ei, a crescut direct proporțional cu comprimarea spațiului și a timpului și cu accelerarea interacțiunilor umane. Principatele și orașele-state aveau un aspect prea local și cu o sferă de acțiune mult prea redusă pentru a-și proteja supușii
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
omului universale consideră În mod eronat că suportul pentru acestor drepturi derivă În principal din altruism și este motivat numai de bunăvoință. Dacă altruismul și bunele intenții joacă un rol, mai există Încă o latură a drepturilor omului - sentimentul de vulnerabilitate și nevoia de securitate. David Beetham scria că „expunerea la amenințări comune, cât și sentimentul de apartenență la umanitate, justifică În egală măsură prețentia că agenda drepturilor omului este universală”1. Prima evidență reală a vulnerabilității rasei umane a apărut
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]