5,116 matches
-
Shankar cu puține minute în urmă și, de acolo, a început să contemple "calea" și să cânte, după obiceiul ei. Au observat-o două invitate, în clipa când voia să încalece balustrada, și au sărit s-o prindă. S-a zbătut mult, și toată lumea se înghesuise pe coridor (inginerul își pierduse iarăși cumpătul și-și certa brutal nevasta). A trebuit s-o iau în brațe și s-o duc ca pe un copil în odaia ei, căci pe mine m-a
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
nu mă lăsa să plec de aici! izbucnii eu, iartă-mă, iartă-mă... Lilu plângea rezemată de ușă. D-na Sen n-a făcut o singură mișcare de mângâiere, ci a rămas dreaptă și zâmbitoare cât timp eu m-am zbătut la picioarele ei. Am simțit gheața aceasta și m-am ridicat, ștergîndu-mi ochii, suspinând. ― Ia-ți ceaiul, vorbi. Am pus mâna pe ceașcă, dar m-a înăbușit un hohot și mi-am ascuns fața cu brațul. Lilu n-a mai
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
numai spaimă să mă gândesc la orice îmi putea evoca figura Maitreyiei în seara despărțirii sau glasul d-lui Sen spunîndu-mi: "Good-bye, Allan!, sau privirile d-nei Sen stăruind: "Ia-ți ceaiul!"'... De câte ori Scenele acestea încercau să reînvie în minte, mă zbăteam. Îl auzeam pe Harold cum sforăie, din odaia cealaltă, auzeam la răstimpuri ceasul de la biserica protestantă cum numără în noapte. Ca să mă liniștesc, mă gândeam la moarte. Să mă înec în Gange și să afle Sen cât de curat o
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Chi e costul che senza morte Va per Io regno della morta gente? șopti el, întorcîndu-se către vecina lui. Fetele îl priveau zâmbind, stingherite, neîndrăznind să râdă. Orchestra, care cântase ultimele minute în surdină, încetă. - A început iar să se zbată, spuse Adrian, apăsîndu-și palma pe inimă. Mi se fac semne. Dacă nu mă mai întorc, să nu vă neliniștiți. Nu mi se poate întîmpla nimic. Ca și voi toți, sânt nemuritor... Femeia îl privea apropiindu-se, cu un mare zâmbet
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
de buzele rănitului. Darie se oprise în fața lui. Își scoase casca și începu să-și șteargă fruntea cu mâneca tunicii. - Trage să moară, spuse. Păcat de apă. Cu o mișcare bruscă, speriată, brațul rănitului se desprinse de trup și se zbătu în aer, ca și cum ar fi căutat ceva, apoi căzu inert și degetele i se încleștară pe un bulgăre de pământ. Căzuse prea departe de buzunar. Zamfira întinse mâna, scoase revolverul și zâmbi. - E pentru dumneavoastră, domnule elev, spuse. Poate îl
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
și mare grijă, așa cum făcea de câteva zile, începu să întredeschidă pleoapele. Se trezise într-o noapte privind o pată luminoasă, albăstruie, fără să-și dea seama că deschisese ochii și fără să înțeleagă ce privește. Simți cum i se zbate, speriată, inima, și închise repede ochii. Dar în noaptea următoare se trezi din nou, privind cu ochii deschiși aceeași pată luminoasă și, neștiind ce să facă, începu să numere în gând. Când ajunse la 72, înțelese brusc, că lumina vine
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
m-a mușcat de umăr. Însă Îi dădusem deja drumu’ la braț cînd l-am simțit rupîndu-se. Nu mai avea ce să-mi facă cu el, așa că l-am apucat de gît cu ambele mîini și, frățică, ce se mai zbătea domnul Sing, exact ca un pește, pe bune, și brațul rupt Îi fîlfîia, da’ am reușit să-l pun În genunchi și de-acu’ Îi băgasem bine degetele mari În vorbitoare, așa că i-am dat pe spate tot angrenajul pînĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
acu’ Îi băgasem bine degetele mari În vorbitoare, așa că i-am dat pe spate tot angrenajul pînĂ s-a rupt. Și să nu crezi cumva că n-auzi cînd se rupe. L-am ținut o secundă ca să nu se mai zbată și pe urmă l-am Întins peste pupă. ZĂcea acolo, liniștit, cu fața-n sus, cu hainele lui scumpe și cu picioarele atîrnîndu-i În carlingă - așa că l-am lăsat. Am adunat banii căzuți pe podeaua din carlingă și apoi am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
am văzut pe unul dintre cei trei repezindu-se spre el, și am observat și ce expresie avea. De data asta i se alăturară mai mulți bărbați și-l Îngărmădiră pe pistolar Între două mese din stînga, În timp ce acesta se zbătea sălbatic, și cînd se auzi Împușcătura o apucai pe forțoasă de braț și mă aruncai spre ușa de la bucătĂrie. Ușa de la bucătĂrie era Încuiată și n-a cedat nici cînd am izbit-o cu umărul. — Lasă-te jos, aici, În spatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
bună. Și-n plus, The Index era deschis toată noaptea și-i găseai Întotdeauna acolo pe clienții de dimineață - din zori pînĂ la zece, băuturile erau gratis. Erau singurele locuri din Jessup și n-ar fi fost nevoie să se zbată atît. Dar așa se făceau lucrurile acolo. Orbete prefera The Pilot probabil pentru că aici aparatele erau toate lipite de peretele din stînga, cum intrai. Asta Îl făcea să se simtă mai sigur pe sine decît la The Index, unde erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Apoi urmă o zbatere nebună În apele Înguste și adînci, iar păstrăvul fu smuls din apă și, zbătÎndu-se-n aer, zbură peste umărul lui Nick și căzu pe malul din spate. Nick Îl văzu strălucind În soare și apoi Îl găsi zbătÎndu-se printre ferigi. Era puternic și greu cînd Îl luă În mîini și mirosea frumos; Nick văzu cît de Întunecat Îi era spatele și ce pete strălucitoare avea, la fel ca marginile Înotătoarelor. Erau albe la margini, apoi venea o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
iar una dintre ele zbură doar puțin și se așeză pe creanga unei sălcii și, aplecîndu-și capul cu o coamă mică Într-o parte și Îndoindu-și gulerul de pene de pe gît, privi jos, unde păsĂrile Împușcate continuau să se zbată. Pasărea care privea În jos de pe creanga de salcie era frumoasă, durdulie, greoaie și arăta ca o proastă, cum stătea așa, cu capul aplecat; cînd Nick Își ridică Încet carabina, soră-sa șopti: — Nu, Nickie. Te rog, nu trage. Avem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
traversa cărarea chiar Înainte de apusul soarelui. PĂsările ieșiseră pe cărarea elefanților, cu mersul lor legănat și Înfoiat, ca să-și facă baia de praf, și, cînd piatra zvîrlită din praștie i-a rupt spinarea uneia și ea a Început să se zbată și să se clatine lovind pămÎntul cu aripile, altă pasăre s-a repezit la ea ca s-o lovească cu ciocul și atunci David și-a pus altă piatră-n praștie și i-a azvîrlit-o-n coaste. Celelalte păsĂri și-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
acțiune se desfășoară În Cuba. Vești bune de pe continent Timp de trei zile a bătut dinspre sud, Îndoind crengile palmierilor regali pînĂ ce le-a desprins, În șir, de pe trunchiurile gri, aplecate de vînt. Tulpinile de un verzui Închis se zbăteau sălbatic, ucise pe rînd de vîntul tot mai puternic. Crengile de mango se cutremurau și În cele din urmă se rupeau troznind, iar florile erau arse de vîntul fierbinte, pînĂ ce ajungeau să fie maronii și prăfuite, cu petalele uscate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
ițit în fața străinului, dar... n-a putut să scoată măcar o vorbă și a rămas cu ochii înfipți într-ai bărbatului... Haiducul o privea șerpește, gata parcă s-o înșface... Pieptul hangiței a început să tresalte de parcă sub ie se zbăteau doi hulubi, iar răsuflarea dădea năvală ca și cum ar fi urcat un deal în fugă... În cele din urmă, haiducul i-a cerut să-i aducă o ulcică cu vin... din cel bun. Hangița s-a desprins din loc cu mare
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
spui asta? Doamne, ce vorbă păgânească! a intrat din nou în vorbă Vasile Hliboceanu. Ai răbdare, omule, și nu mă face păgân, că ai cam sărit calul. Ascultă, și până la urmă ai să mi dai dreptate...Multă vreme s-o zbătut bietul băiat între viață și moarte...Intr-o bună zi, însă, o făcut ochi. Si ce să vadă? La capul lui, mângâindu-i fruntea brobonită de sudoare și murmurând vorbe de alint, ședea un...un înger alb! Da, da! Un
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
știu când și cum cânta cocoșul ista despre care vorbeam, dar știu că amărâtul cela s-o dus la trunchi în fundul curții, cu gând să-l taie. După mai multe încercări, i-o nimerit gâtul. Când o văzut cum se zbătea bietul cocoș fără cap, l-o aruncat tocmai lângă grămada de strujeni. Cocoșul s-o zbătut cât s-o zbătut și până la urmă s-o liniștit. Amărâtul încă se zgâia la cocoșul fără suflare, când a băgat de seamă că
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
o dus la trunchi în fundul curții, cu gând să-l taie. După mai multe încercări, i-o nimerit gâtul. Când o văzut cum se zbătea bietul cocoș fără cap, l-o aruncat tocmai lângă grămada de strujeni. Cocoșul s-o zbătut cât s-o zbătut și până la urmă s-o liniștit. Amărâtul încă se zgâia la cocoșul fără suflare, când a băgat de seamă că încet-încet acesta începe să intre sub strujeni...In loc să se ducă să-l ia, el
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
în fundul curții, cu gând să-l taie. După mai multe încercări, i-o nimerit gâtul. Când o văzut cum se zbătea bietul cocoș fără cap, l-o aruncat tocmai lângă grămada de strujeni. Cocoșul s-o zbătut cât s-o zbătut și până la urmă s-o liniștit. Amărâtul încă se zgâia la cocoșul fără suflare, când a băgat de seamă că încet-încet acesta începe să intre sub strujeni...In loc să se ducă să-l ia, el se uita prostit, dându
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
și mie unde l-ai tăiat.” L-o apucat de mânecă și au pornit val-vârtej la locul faptei...La trunchi erau urme clare că bărbatul o luat zilele cocoșului. Dar unde-i cocoșul? „L-am zvârlit încolo așa. S-o zbătut și pe urmă o intrat sub grămada de strujeni.” „Cum să intre sub strujeni, omule? Asta-i peste poate. Hai să-l căutăm.” Au vânzolit grămada de strujeni în fel și chip, dar nu se vedeau decât urme de sânge
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
prins intrând în târg în hodorogitul carelor. Spre surprinderea cărăușilor, Aizic îi aștepta la poartă. Bine ați venit, gospodarilor! Să știți, oameni buni, că am presimțit eu venirea voastră. Cum așa, jupâne? a întrebat Pâcu. De dimineață mi s-o zbătut ochiul drept și Rifca mi-o zis: „Aizic dragă!. Să știi că astăzi avem musafiri, că mi s-o zbătut și mie ochiul stâng toată dimineața și dacă mi se întâmplă așa ceva sigur vine cineva la noi.” „Apoi numai de
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
știți, oameni buni, că am presimțit eu venirea voastră. Cum așa, jupâne? a întrebat Pâcu. De dimineață mi s-o zbătut ochiul drept și Rifca mi-o zis: „Aizic dragă!. Să știi că astăzi avem musafiri, că mi s-o zbătut și mie ochiul stâng toată dimineața și dacă mi se întâmplă așa ceva sigur vine cineva la noi.” „Apoi numai de musafiri nu am eu chef. Treburile nu merg ca lumea și tu de colo, hopa cu musafirii. Da’ ia stai
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
dimineața și dacă mi se întâmplă așa ceva sigur vine cineva la noi.” „Apoi numai de musafiri nu am eu chef. Treburile nu merg ca lumea și tu de colo, hopa cu musafirii. Da’ ia stai! Si mie mi s-o zbătut ochiul drept și atunci musai sosesc și musafirii.” „Păi vezi, Aizic, că îi așa cum spun eu?” „Si cine să fie musafirii, Rifcă?” am întrebat eu luând la rând toate neamurile și prietenii: aista nu, acela nu, și până la urmă n-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
lui Mitruță Ogaș părea străluminată de un soare interior. Deși nu-și exterioriza bucuria adusă de hotărârea lui Aizic, oricine își putea da seama de noua lui stare. Privirea îi zbura mereu spre zarea largă, iar pe buze i se zbătea un zâmbet gata să se schimbe în vorbe... „Aha! Te-am băgat în cofă, Iordache! Acum să te mai văd dacă îți mai arde de...Să vezi și tu ce înseamnă să muncești din greu și să umbli pe drumuri
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
și tot n-am ajuns la nici un capăt. Ce pun la cale gospodarii? a întrebat Pâcu, care s-a apropiat pâș-pâș. Punem și noi de-o ploaie - a răspuns moș Dumitru, cătând cu ochii pe cerul senin. Ti s-o zbătut ochiul drept sau?...Că mie, când mi se zbate ochiul drept, sigur îi vreme bună - a răspuns Pâcu, făcând-o pe nepriceputul. Pâcule, mai bine privește colea spre Crâșma din drum și spune-mi ce vezi. Pâcu s-a prefăcut
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]