KorAP: Find »[drukola/base=zeiță & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...190 191 192 ...206 >

5,128 matches

Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330

cu Teba și Koptos, zeul străvechi Minxe "Min" este reprezentat și el cu două pene pe cap, un bici rezemat de mâna dreaptă și - așa cum i se cuvine unui zeu generator - cu falus. La Dendera este stăpână Hathorxe "Hathor", o zeiță celestă cu trăsături de junincă; puțin mai la nord, la Abydos, un „stăpân al apusenilor” (adică al defuncților), Khentamentiuxe "Khentamentyu" a fost Înlocuit cu un zeu legat și el de lumea de dincolo, Osirisxe "Osiris", care se instalează definitiv aici

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
Valea Nilului, - este venerat crocodilul Sobek sub diferite forme și nume. La Memphis, capitala Egiptului, aflată la Întâlnirea dintre Vale și Deltă, este adorat Ptahxe "Ptah", sub forma unei statui primitive; este patronul meșteșugarilor și o are ca soție pe zeița leoaică Sekhmetxe "Sekhmet" și ca fiu pe zeul-floare Nefertumxe "Nefertum". În Deltă, nome-le sunt distribuite pe un teren amplu, Înclinat, și nu se succed una după alta ca În Valea Îngustă. Ele se Împart În două grupe, una occidentală

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
divinitate la origine htoniană, mai apoi solară, pe nume Atumxe "Atum"; la Sais se află o divinitate feminină, Neith (pe care grecii o identifică cu Atenaxe "Atena"), care se pare că păstrează trăsăturile „Marii Mamexe "Mame"”. La Bubastis este stăpână zeița Bastetxe "Bastet", inițial leoaică, apoi pisică (grecii o vor numi Afroditaxe "Afrodita"). Din centrul Deltei provin două zeițe de mare importanță, Uto, cobra din Buto, zeița protectoare a Egiptului de Jos, și Isisxe "Isis", zeița, mamă și soție, destinată unei

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
Neith (pe care grecii o identifică cu Atenaxe "Atena"), care se pare că păstrează trăsăturile „Marii Mamexe "Mame"”. La Bubastis este stăpână zeița Bastetxe "Bastet", inițial leoaică, apoi pisică (grecii o vor numi Afroditaxe "Afrodita"). Din centrul Deltei provin două zeițe de mare importanță, Uto, cobra din Buto, zeița protectoare a Egiptului de Jos, și Isisxe "Isis", zeița, mamă și soție, destinată unei „cariere” glorioase. În Delta orientală, deschisă influenței asiatice, se găsesc divinități cărora li se subliniază caracterul de element

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
Atena"), care se pare că păstrează trăsăturile „Marii Mamexe "Mame"”. La Bubastis este stăpână zeița Bastetxe "Bastet", inițial leoaică, apoi pisică (grecii o vor numi Afroditaxe "Afrodita"). Din centrul Deltei provin două zeițe de mare importanță, Uto, cobra din Buto, zeița protectoare a Egiptului de Jos, și Isisxe "Isis", zeița, mamă și soție, destinată unei „cariere” glorioase. În Delta orientală, deschisă influenței asiatice, se găsesc divinități cărora li se subliniază caracterul de element străin sau cel puțin de „altul”; de exemplu

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
Mame"”. La Bubastis este stăpână zeița Bastetxe "Bastet", inițial leoaică, apoi pisică (grecii o vor numi Afroditaxe "Afrodita"). Din centrul Deltei provin două zeițe de mare importanță, Uto, cobra din Buto, zeița protectoare a Egiptului de Jos, și Isisxe "Isis", zeița, mamă și soție, destinată unei „cariere” glorioase. În Delta orientală, deschisă influenței asiatice, se găsesc divinități cărora li se subliniază caracterul de element străin sau cel puțin de „altul”; de exemplu, șoimul Sopduxe "Sopdu" și figura complexă a lui Sethxe

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
au, fiecare dintre ele, o personalitate autonomă care nu se mărginește la o singură funcție mitică și care o sustrage de la schematizarea ce ar face din ea o figură divină angajată mereu Într-un domeniu bine definit. Bastetxe "Bastet" este zeița bucuriei și a dansului, dar este și divinitatea ai cărei preoți sunt specializați În vindecarea mușcăturilor veninoase; exemplele pot continua În ceea ce privește examinarea valorilor pe care le are orice ființă. Un alt grup de divinități este legat - unele de la origine, altele

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
legat - unele de la origine, altele În timpul procesului de dezvoltare a personalității lor - de lumea de dincolo. Este vorba despre zeii cărora le este Încredințată mai ales grija trupurilor defuncților, ca Anubisxe "Anubis", căruia i se atribuie inventarea practicii mumificării, sau zeița „Apus” (regiunea În care apune soarele și se Îngroapă morții) sau Khentamentiuxe "Khentamentyu", „Celxe "Cel"-care-domnește-peste-apuseni”, sau, În regiunea memphită, zeul-șoim Sokarixe "Sokari". Dar deasupra tuturor se află Osirisxe "Osiris", un zeu cu o natură atât de complexă, Încât este

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
sistematizare a pluralității anarhice a zeilor s-a realizat prin gruparea lor În familii tipice, care constau În tată, mamă, fiu. Același zeu poate avea, În cetăți diferite, soții și fii diferiți, iar același lucru li se poate Întâmpla și zeițelor: așadar, sistemul nu aduce ordine completă, ci constituie doar un punct de plecare pentru socializarea panteonului. O abordare diferită este Însă concepția conform căreia o divinitate poate fi recunoscută În alta, dacă prezintă o activitate sau o trăsătură specifică asemănătoare

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
motiv, el este unicul preot autentic, care deleagă altora practicarea cultului, dar rămâne adevăratul responsabil; mai mult, el este responsabil și de realizarea ordinii cosmice pe care egiptenii o numesc maatxe "maat" (J. Assmann,1989), personificată, de asemenea, Într-o zeiță; maat este ceea ce regele trebuie să ofere zeilor ca ofrandă perfectă. 2. EPOCA ARHAICĂTC "2. EPOCA ARHAICĂ" Singura mărturie din epoca străveche este reprezentată de vestigiile arheologice, dacă nu se dorește - oarecum arbitrar - să se descopere În acea perioadă unele

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
el se află la originea lumii actuale și din el, prin unirea cu el Însuși, se naște prima pereche de zei, Shuxe "Shu" („golul”) și Tefnutxe "Tefnut" care, la rândul lor, Îi generează pe zeul Gebxe "Geb" („pământul”) și pe zeița Nutxe "Nut" („cerul”). Soarexe "Soare", aer, un element despre care nu se știe cu siguranță ce este (Tefnut), pământ, cer: este scenariul În care se integrează fiii perechii Geb și Nut, fii care sunt, la rândul lor, două perechi: Osirisxe

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
Mamaxe "Mama" ta este Mareaxe "Marea" Junincă Sălbatică ce locuiește la Nekheb; coroana albă, acoperământul regal, cu pene lungi, cu doi sâni care atârnă. Ea te alăptează și nu te Înțarcă. (412) Juninca aceasta cu pene este În realitate Nekhebet, zeița reprezentată ca un vultur, patroana regalității În Egiptul de Sus - acea parte a țării al cărei rege are ca semn distinctiv o coroană albă. Cu alte cuvinte, regele este rege din momentul Încoronării sale și rămâne astfel atât timp cât poartă coroana

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
față a privit o față. Atunci ieși un cuțit colorat, negru și verde, Împotriva acestuia - și a fost Înghițit ceea ce fusese rănit”, ș228ț), iar operațiunea de Înfășurare a cadavrului este transfigurată În imnul scurt, care Însoțește această acțiune, imn adresat zeiței țesăturii, Taitxe "Tait": A spune cuvintele: Te salut, o Taitxe "Tait", cea care ești la marginea marelui cuib!/Înfrățește-l pe zeu cu fratele său./ Veixe " Vei" fi sau nu vei fi?/ Așadar vei fi sau nu vei fi?/ Protejează

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
dintre caracteristicile acestor curți este faptul că principii (care, să ne amintim, sunt și mari preoți ai zeilor locali) dețin cu lumea divină o relație intimă care, Înainte, Îi era rezervată doar regelui. Un principe din Asyût, Kheti, poate spune: „Zeița Sekhet-Horxe "Sekhet-Hor" șzeița pășunilorț Îmi era favorabilă și spunea: «Este stăpânul vitelor!»”, sau „Eram cel care Înălța monumente mărețe pentru templu... eram unul care Înnoia ofranda divină”. O astfel de asumare a responsabilităților edilitare, care reveneau inițial doar regelui, se

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
Astfel se nasc trei regi: Într-una din aceste zile Redgedet șsoția preotuluiț a Început să simtă durerile nașterii, iar nașterea era grea. Atunci Maiestatea lui Raxe "Ra" spuse... lui Isisxe "Isis", Neftixe "Nefti", Meskhentxe "Meskhent", Heqetxe "Heqet" șcele două zeițe ale nașteriiț și lui Khnumxe "Khnum" (zeul creator): „O, mergeți și o despovărați pe Redgedet de cei trei copii care sunt În pântecele ei și care vor exercita această demnitate benefică șdomniaț În toată această țară, care vă vor construi

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
purta bagajul. Sosiră la casa lui Rauser și Îl găsiră În picioare, cu hainele răvășite. Îi arătară colierele și sistrele șîn semn de salutț. Preotul le Însărcinează să le ajute pe femei până la nașterea fericită a celor trei viitori regi. Zeițele pleacă imediat ce Își Îndeplinesc opera; dar, abia plecate, regretă că nu au Împlinit nici o minune pentru nou-născuți. Stârnesc astfel o furtună și se Întorc la casa din care plecaseră. Să-l lăsăm aici deoparte urmările povestirii. Este evident că un

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
În experiențele lor În afara granițelor. Și suveranii fac acest lucru: Amenofis al III-lea (cel care făcuse cunoscut În mod public prin dezvăluirile din templul său din Luxor nașterea sa directă din Amonxe "Amon") aduce din Mitanni o imagine a zeiței Iștarxe "Iștar" care să Îl păzească de rău2. Acești zei străini au templele și preoții lor și nu este o Întâmplare faptul că unul dintre centrele de cult este tocmai portul fluvial Memphis, baza expedițiilor militare: dar tocmai pentru că sunt

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
Întregii societăți. Nu degeaba i se spune că este un „Aton viu”, folosindu-se terminologia tehnică pentru desemnarea animalelor sacre În care se Întrupează o divinitate (de exemplu, o „Renenutetxe "Renenutet" vie” este cobra În care locuiește În templul său zeița recoltelor). 18. EPOCA RAMSIDĂ: O RELIGIOZITATE MAI UMANĂTC "18. EPOCA RAMSIDĂ \: O RELIGIOZITATE MAI UMANĂ" Religia din Tell el Amarna apare ca element de identificare a unei crize destul de ample care atinge artele, limba, concepția politică; aceasta Încheie o epocă

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
opune Înflorirea unor culte noi care se celebrează În sanctuare mici sau În case particulare și care dau oamenilor sentimentul unei comuniuni zilnice cu divinul. Este vorba, În principal, despre divinități protectoare și apotropaice, precum piticul grotesc Besxe "Bes" sau zeița hipopotam Thoerisxe "Thoeris" („cea Mare”), protectoarea femeilor Însărcinate; de asemenea, există și divinități locale, ca Meretseger, o zeiță cobră din necropola tebană, adorată Într-o peșteră și „care iubește liniștea”, după cum spune chiar numele său, sau ca perechea regală formată

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
oamenilor sentimentul unei comuniuni zilnice cu divinul. Este vorba, În principal, despre divinități protectoare și apotropaice, precum piticul grotesc Besxe "Bes" sau zeița hipopotam Thoerisxe "Thoeris" („cea Mare”), protectoarea femeilor Însărcinate; de asemenea, există și divinități locale, ca Meretseger, o zeiță cobră din necropola tebană, adorată Într-o peșteră și „care iubește liniștea”, după cum spune chiar numele său, sau ca perechea regală formată din Amenofis I și mama sa Ahmose Nefertari, cei care au inaugurat necropola regală tebană și au devenit

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
4 care, pentru că i se mai dăduseră doar șase ani de trăit, „a făcut zi din noapte” și și-a dublat astfel timpul care Îi fusese profețit. Oricum ar fi, În acest timp, destinul este adesea tovarășul lui Renenutetxe "Renenutet", zeița recoltelor și a abundenței, ilustrând astfel fondul optimist al societății, care va face ca, În epoca greacă, Psoisxe "Psois" (pe numele pe care Îl va avea atunci) să fie redată cu agathòs daimon; nu este Însă lipsit de semnificație nici

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
revalorificată cu atâta ardoare după modelul experienței pe care am semnalat-o pentru perioada saitică (dar Începută deja În epoca nubiană). La Esna, În regiunea tebană unde este adorată Neit, descoperim niște mituri 1 care, În cetatea de origine a zeițe (Sais), ilustrau, cu siguranță, funcția ei - unică În Egipt - de mamă originară, creatoare, feminină și masculină În același timp: Tatăl taților, mama mamelor, ființa divină care a Început să fie de la Început se afla În apele primordiale, apărută prin ea

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
și care face inimile să bată. Și nu este vorba despre o limitare la Egipt: Într-adevăr, din Valea Nilului apare un cult care se maturizează și se transformă la contactul cu restul lumii mediteraneene Într-un mister complex - misterele zeiței Isis - care a dat pace și speranță (dar și câteva scandaluri și câțiva martiri) unui număr de credincioși mult mai mare decât al celor din Îngusta Vale a Nilului. În acest fel, cel mai simplu dintre miturile egiptene a cunoscut

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
și practic (cultul) la experiența „numinoasă” care, pe de o parte, Înspăimântă omul și, pe de altă parte, Îl fascinează. 2) Divinităților Începuturilor li se atribuie forme specifice, care coincid practic cu principiile active ale vieții (de exemplu, Nisabaxe "Nisaba", zeiță a cerealelor, Nikasi, zeița berii, Nintuxe "Nintu", zeița nașterilor). Atribuirea de forme antropomorfe divinităților este un fenomen posterior. Există, În orice caz, Încercarea de a-i apropia pe zei de oameni. 3) În „numinos” sunt identificate două principii: cel al

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
experiența „numinoasă” care, pe de o parte, Înspăimântă omul și, pe de altă parte, Îl fascinează. 2) Divinităților Începuturilor li se atribuie forme specifice, care coincid practic cu principiile active ale vieții (de exemplu, Nisabaxe "Nisaba", zeiță a cerealelor, Nikasi, zeița berii, Nintuxe "Nintu", zeița nașterilor). Atribuirea de forme antropomorfe divinităților este un fenomen posterior. Există, În orice caz, Încercarea de a-i apropia pe zei de oameni. 3) În „numinos” sunt identificate două principii: cel al binelui (protecția) și cel

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]