6,121 matches
-
de gospodărie, având câte o vacă, două sau chiar trei, porci, păsări și oi. Amândoi frații aveau și ei de toate, iar cumnatele mele mergeau la piață cu ouă, lapte și brânză. La un moment dat, au început să circule zvonuri că cartierul Micalaca va fi demolat, dar nimeni n-a vrut să creadă. Știu, s-au făcut intervenții, s-au dus delegați la București, dar degeaba. Din nenorocire, amândoi frații mei locuiau în zona care trebuia demolată și într-o
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
activitate în Securitate. Iată de ce, după ani de coșmar, transferul în serviciile externe de Securitate a fost pentru mine o ușurare. În comparație cu serviciile interne de Securitate, cele externe păreau atunci mai puțin severe, deși începuseră să circule tot mai insistent zvonuri despre răpirea unor oameni din străinătate și aducerea lor în România. Curând am fost numit într-un post în străinătate, în Germania de Apus, și pentru a doua oară în viață mi-am dat seama ce înseamnă să trăiești în
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
la activități de furt, dar am procedat în așa fel încât să nu fiu implicat în crime. Pentru că atunci am început din nou să aud, din poziția unde mă aflam, vorbindu-se de crime. Nu mai era vorba acum de zvonuri, ci de acte propriu zise de violență comise împotriva unor emigranți. Profesorul Aurel Decei a fost răpit astfel în Berlinul de Vest, iar doctorul Puiu Traian, la Viena. Ei au fost aduși în secret în România și aruncați în închisoare
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
zilele însorite ce vor veni. Te iubesc mult, scumpa mea Dana. Doi ascultători, [aprilie] 1985, scrisori difuzate la 15 mai 1985 Scrisoarea I-a Hotărât lucru, lumea se află în secolul vitezei. însă în România cu adevărat nu circulă decât zvonurile și părerea unanim acceptată despre rolul calamităților în dezvoltarea socialismului. Au fost inundații și populația a trebuit să plătească, economia nu trebuia să sufere. A fost cutremurul și poporul a trebuit să plătească contribuții benevol-obligatorii și a participat la muncă
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
candidaților la demolare. Biserica Olari, deplasată de pe Calea Moșilor și strecurată în spatele unor blocuri, a fost redată parohiei și patrimoniului național. Cazul acesta rămâne însă singular. Un ciudat acces de generozitate al partidului. El nu se va mai repeta, împotriva zvonurilor diversioniste lansate în privința bisericii Mihai Vodă. În anul 1984, regimul comunist nu va mai îngădui nicio translatare, niciun compromis, tratând fără milă și aplicând același regim tuturor așezămintelor religioase aflate în calea sa. Astfel, cu atât mai mici și nejustificate
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
altă tematică. Tăcerea mea prelungită traducea scepticism și Nichita sesizase. Reflexele sale de până mai ieri erau ușor de readus, Însă, la starea de vrajă și admirație pe care le provoca, instantaneu. - Nu mai pot, nu. Uite, ticăloșii au răspândit zvonul că soția mea, o știi, ființa aceea minunată... Dora, mi-a fost trimisă de sinagogă. Așa spun prin târg măgarii. O jidoavcă sub plapumă. O iscoadă a sinagogii. De data asta, uluirea mea devenise, bănuiesc, mai mult decât expresivă. Doar
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
o adăugire care făcea, din nou, o altă acoladă cu viața, una cu adevărat „prețioasă”, cum spunea. Vorbea, În Încheiere, de „sentimentul amical și confratern”. A fost ultima epistolă primită de la Radu Petrescu. Pe atunci Începuseră, cred, să circule și zvonurile despre imensul Jurnal la care scriitorul continua să scrie, se pare, regulat și În care, se spunea, Își Încondeiase, nu prea măgulitor, și prietenii. Nu mi se părea de necrezut. Delicatețea ceremonioasă este mai neverosimilă În cazul unei atât de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Sin), cât și, mai ales, la apariția, mutilată, după reluate tratative, a romanului Plicul negru, În chiar vara lui 1986. Așteptam, totuși, nerăbdător, scrisoarea de la Berlin. Amicii germani din București continuau să mă asigure că nu este vorba de simple zvonuri, bursa este certă. Cunoșteam prea bine - și nu doar În sens pozitiv - ordinea germană... Eram convins că, dacă informația era corectă, aveam să primesc o Înștiințare din partea forurilor de la Berlin. Mult râvnita invitație nu sosea Însă. În iunie 1986, m-
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
bizare erori ale Poștei Române - am luat cunoștință cu Întârziere, abia la trecerea prin Berlin 1. Revenit aici, după vizita În SUA (unde am prelungit și viza română, la ambasada 2 noastră din Washington), am avut stupefianta confirmare a unor zvonuri pe care le considerasem fanteziste sau rău intenționate. Aflu dintr-un număr al României literare despre atribuirea premiilor literare pe anul 1984 și constat că, Într-adevăr, susținătorii revistei Săptămâna au avut un jalnic câștig de cauză asupra drepturilor statutare
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
În Germania Federală cu o bursă a Academiei de Arte din Berlin, În cadrul programului ei de schimburi culturale, unde, după informațiile noastre, urmează să rămână până În ianuarie 1988. Revista israeliană de limbă română Minimum pare să se fi grăbit, preluând zvonuri neverificate, atunci când a anunțat În numărul său din septembrie că Norman Manea s-ar fi stabilit În Germania Federală. Este cert că numele lui Norman Manea a devenit cunoscut Occidentului Înaintea prozei sale, grație mai multor incidente petrecute În lumea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
New York să retragă subvenția României literare, În urma publicării unor texte cu abia voalate inserții antisemite. I-am replicat că, deși nu am nici un fel de relații cu Fundația Soros, intervenisem, totuși, Într-adevăr. Aflând de la amici bucureșteni de Îngrijorările și zvonurile dâmbovițene privind suspendarea sponsorizării Soros, telefonasem, Într-adevăr, directorului, ca să intervin În favoarea, nu În defavoarea revistei! Da, În favoarea revistei care nu mă prea alintase, cum Zigu știa prea bine. Directorul Îmi răspunsese sec că decizii de acest fel nu se iau
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
-mi imaginez că ar fi acționat atât de brutal contra unei publicații de care se simțeau legați. Nu-mi era deloc greu să-mi Închipui, Însă, cine știuse la București de „reclamația” venită din America, cine și de ce lansase alarmantele zvonuri și manipulase accentele și numele. După ce ascultase, liniștit, povestea, Zigu a zâmbit: „Eram sigur că nu ești amestecat. Și mă bucură că este așa”. Zâmbea, dar părea stânjenit. Simțea, parcă, nevoia să adauge ceva. După o scurtă pauză, m-a
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
melancolic, prieteni de demult și de acum. Șocul nefericitei publicări a eseului Felix Culpa a fost neașteptat, chiar dacă isteria care urmase era previzibilă. Întâlnirea de la Viena restabilise doar formal comunicarea. * Revenit la New York, am aflat că În România se Întețiseră zvonurile În legătură cu noua mea blasfemie (eseul „Incompatibilitățile”, apărut În The New Republic). Revista România literară declanșase deja atacul, pe mai multe fronturi, fără a oferi cititorului textul incriminat. Nu mai puteam repeta tăcerea care să aștepte zadarnic restabilirea bunului-simț, cum procedasem
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Alexandra Bagdasar, modelul eroinei „pozitive” În romanul Iarna decanului și al celei „negative” În Ravelstein?... Ar fi atât de important, până la urmă, dacă „simulacrul”, cum spune Cynthia Ozick, este perfect sau, dimpotrivă, infidel, inventiv? Dubito. Chiar dacă autorul Însuși ar răspândi zvonul că Grielescu = Eliade și Vela = Alexandra, cititorul „continuă să aibă obligația de a-și vedea de drum” - pe altă cale de acces la text, adică, decât a acestor dubioase șarade. L-am Întrebat și eu pe autor, În interviul din
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
II-lea un memoriu de justificare și explicare a acțiunilor duse de Mișcarea Legionară și, în final se cerea un act de clemență din partea regelui, în schimbul intrării și a legionarilor între susținătorii coroanei. Această știre, coroborată cu o serie de zvonuri care circulau de aproape o lună, lansate de Mihai Vârfureanu, omul Siguranței, care o dăduse pe Nicoleta, prin trădare, în mâna călăilor și Nicki Ștefănescu, Șeful Siguranței Statului care fusese și el la Berlin, căutând să ia legătura cu unii
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
pentru a vedea clar intențiile lui Carol al II-lea și ale Guvernului. Cei din grupul celor care, sub conducerea Comandantului, hotărâseră să plece în țară să-l răstoarne pe rege și clica lui, aveau din situația creată prin aceste zvonuri și tatonări, avantajul că desigur în acest climat supravegherea legionarilor se diminuase, înlesnind mișcările pe care trebuiau să le facă până în țară și după aceea acolo, în scopul bineștiut, dar exista și dezavantajul că spiritul ascuțit de luptă al oamenilor
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Ardeal, s-a încurcat în cele declarate și până la urmă a mărturisit tot adevărul. El a confirmat că fusese plecat la Varșovia unde se întâlnise cu un comisar al lui Eugen Cristescu, fapt care circulase în lagăr sub formă de zvon, înainte de ultima întoarcere a lui din țară. A confirmat deasemeni, că a călătorit clandestin la Berlin de mai multe ori, că a fugit din grup și se întorsese după două luni și că în ultima călătorie în țară, a primit
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
nu a dat nici un fel de ordin, care să contrazică conștiința lor. Pe chestia eliberării lui Petrașcu și a condițiilor în care s-a făcut „armistițiul”, s-au făcut tot felul de presupuneri și s-au lansat tot felul de zvonuri. Cele mai multe chiar de Securitate ca să discrediteze Mișcarea Legionară. Ca rezultate practice, s-au rejudecat o serie de procese din timpul lui Antonescu și prin sentințe noi li s-a redus pedeapsa la cât efectuaseră deja. Astfel mulți legionari au fost
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
pe Prahoveanu. Cu acesta Dumitru Ion s-a întâlnit de 3-4 ori, Prahoveanu cerându-i orice fel de informații privitoare la Guvern, la partide politice și la Mișcarea Legionară, după care Dumitru Ion pretinde că i-a comunicat numai un zvon cu privire la arestarea unor foști ofițeri de aviație. în continuare, Dumitru Ion arată că Prahoveanu i-a cerut informații militare privitoare la unități de aerostație, depozite de muniții și mișcări de trupe. Dumitru Ion susține că nu i-a dat nici o
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
aerostație, depozite de muniții și mișcări de trupe. Dumitru Ion susține că singurele informațiuni pe care le-a transmis lui Prahoveanu verbal, sunt: arestarea unor foști ofițeri de aviație; poziția și situația unei unități de aerostație din comuna Pantelimon; un zvon cu privire la un discurs rostit în Parlament de domnul ministru Vasile Luca, referitor la șovinismul evreilor ce au cerut introducerea limbii „idiș” în școlile lor naționale. Dumitru Ion recunoaște de asemenea că în diferite rânduri a contribuit cu bani pentru Mișcarea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
informatori, care credeau în gogorița că în curând vor fi eliberați, dacă vor reuși să-i determine și pe ceilalți să-și facă „autoanaliza” sau „autocritica” - doi termeni, care se substituiseră „demascării” și „autodemascării” de la Pitești. Cu ajutorul informatorilor se răspândise zvonul că „reeducarea” va îmbrăca formele violente de la Pitești. Acest sistem dacă s ar fi aplicat, la oameni în vârstă, storși de toată vlaga în anii lungi de temniță, ar fi adus o hecatombă de morți, căci modul în care au
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
legionari, căci ei i-au adus în eroarea de a complota împotriva ordinei socialiste, care a adus fericirea poporului român. Întrucât Nicolae Petrașcu nu este văzut și nici Crăciun nu a făcut măcar o aluzie la el, s-a întărit zvonul că el nu mai exista. Pentru a obține reabilitarea trebuie ca fiecare să-și recunoască toate, absolut toate, greșelile și să se desprindă de educația greșita primită de la foștii lor șefi; fiecare să devină propriul său șef, schimbându-și mentalitatea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
cele două alternative pe care colonelul le punea în fața deținuților și fiecare în intimitatea lui trebuia să aleagă și să acționeze în consecință. La începutul lui 1961, în fabrică turnătorii și securiștii, care lucrau la bucătărie, din nou, au lansat zvonul că ei sunt însărcinați de Crăciun să aplice metodele de la Pitești, pentru a accelera reeducarea. O îngrijorarea generală cuprinse toată lumea, care nu avea de gând să-i facă pe plac lui Crăciun. Cei mai încercați în ale pușcăriilor așteptau în
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
La plecare, chiar la 30 octombrie am întâlnit în gară pe Aurel Călin, prieten vechi și fost deținut politic legionar. El mi-a comunicat trista veste, care m-a îndurerat peste măsură că: „Circulă prin mediile foștilor deținuți politici legionari, zvonul că Domnul Petrașcu s-ar fi sinucis la locuința sa din Sibiu”. Reîntors la Brașov, unde funcționam cu serviciul la Uzina de autocamioane, m-am dus chiar în acea zi la un scurt consult medical O.R.L., la doctorul N.
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
cu nr 41.426 din 23 August 1941, referitor la interdicția deplasării evreilor din lagărele de muncă, aceasta bazată pe următoarele considerente: 1) Cu ocazia diferitelor deplasări, acești evrei au posibilitatea de a propaga ideile comuniste și de a răspândi zvonuri tendențioase în rândurile populației, contrare siguranței Statului. 2) Prin localitățile pe care le vizitează, sau au libertatea de a locui cu chirie, acești evrei întrețin legături nepermise cu femei românce - datorită faptului că au bani - sfruntând astfel morala și atingând
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]