48,727 matches
-
anual peste 3,5 milioane de spectatori. Croația are 175 de muzee, vizitate de aproape 2,2 milioane de oameni în 2009. Mai mult, există în țară 1.685 de biblioteci, cu peste 23,5 milioane de volume, și 15 arhive. În 2009, s-au publicat peste 7.200 de cărți și broșuri, împreună cu 2.678 de reviste și 314 de ziare. Funcționează 146 de posturi de radio și 21 de televiziune. Producția de film din Croația a produs în perioada
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
Uniunea Europeană. Apetitul de proprietăți funciare al călugărilor de la Muntele Athos a provocat și în trecut conflicte nu numai cu statul grec, ci și cu cetățeni din diverse comunități rurale afectate de revendicările atoniților pe baza unor documente medievale aflate în arhivele lor, prin care potențați feudali, prinți și împărați bizantini, le-au acordat în epocile apuse generoase și întinse fiefuri. Într-o astfel de manifestație, mai multe femei au intrat pe teritoriul comunității monastice, protestând contra revendicărilor mai multor mânăstiri atonite
Muntele Athos () [Corola-website/Science/297346_a_298675]
-
volume. În acest timp Hasdeu a pus bazele mai multor publicații, între altele, revista „Din Moldova”(1862-1863) în care a publicat poezii lirice, fabule, nuvele, critice etc.<br> Între 17 mai 1876 și 1 aprilie 1900 a fost director al Arhivelor Statului din București, în această calitate contribuind la publicarea documentelor în „Arhiva istorică” și „Cuvinte din bătrâni”, atât din arhivele românești, cât mai ales din cele străine, fiind primul conducător al Arhivelor Statului a început să publice copii după acte
Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-website/Science/297373_a_298702]
-
altele, revista „Din Moldova”(1862-1863) în care a publicat poezii lirice, fabule, nuvele, critice etc.<br> Între 17 mai 1876 și 1 aprilie 1900 a fost director al Arhivelor Statului din București, în această calitate contribuind la publicarea documentelor în „Arhiva istorică” și „Cuvinte din bătrâni”, atât din arhivele românești, cât mai ales din cele străine, fiind primul conducător al Arhivelor Statului a început să publice copii după acte din arhivele străine privitoare la români.<br> În 1877 a fost ales
Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-website/Science/297373_a_298702]
-
publicat poezii lirice, fabule, nuvele, critice etc.<br> Între 17 mai 1876 și 1 aprilie 1900 a fost director al Arhivelor Statului din București, în această calitate contribuind la publicarea documentelor în „Arhiva istorică” și „Cuvinte din bătrâni”, atât din arhivele românești, cât mai ales din cele străine, fiind primul conducător al Arhivelor Statului a început să publice copii după acte din arhivele străine privitoare la români.<br> În 1877 a fost ales membru al Academiei Române ca un omagiu al întregii
Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-website/Science/297373_a_298702]
-
și 1 aprilie 1900 a fost director al Arhivelor Statului din București, în această calitate contribuind la publicarea documentelor în „Arhiva istorică” și „Cuvinte din bătrâni”, atât din arhivele românești, cât mai ales din cele străine, fiind primul conducător al Arhivelor Statului a început să publice copii după acte din arhivele străine privitoare la români.<br> În 1877 a fost ales membru al Academiei Române ca un omagiu al întregii sale opere de până atunci, dar și ca recunoaștere a spiritului său
Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-website/Science/297373_a_298702]
-
din București, în această calitate contribuind la publicarea documentelor în „Arhiva istorică” și „Cuvinte din bătrâni”, atât din arhivele românești, cât mai ales din cele străine, fiind primul conducător al Arhivelor Statului a început să publice copii după acte din arhivele străine privitoare la români.<br> În 1877 a fost ales membru al Academiei Române ca un omagiu al întregii sale opere de până atunci, dar și ca recunoaștere a spiritului său enciclopedist.<br> Din 1878 a fost profesor de filologie comparată
Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-website/Science/297373_a_298702]
-
de lucru, Hasdeu rămâne un mare om de cultură, un neobosit cercetător și un pionier al mai multor domenii ale filologiei și istoriei României. Dintre lucrările istorice se disting: "Ioan Vodă cel Cumplit" (1865, ed. a II-a, 1894), monumentala "Arhivă istorică a României" și "Istoria critică".<br> La Iași a publicat "Arhiva historică a României" (1865-1867), în care multe documente vechi slavone și românești au fost editate pentru prima dată. Începută în 1865, "Arhiva" este o colecție în trei mari
Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-website/Science/297373_a_298702]
-
și un pionier al mai multor domenii ale filologiei și istoriei României. Dintre lucrările istorice se disting: "Ioan Vodă cel Cumplit" (1865, ed. a II-a, 1894), monumentala "Arhivă istorică a României" și "Istoria critică".<br> La Iași a publicat "Arhiva historică a României" (1865-1867), în care multe documente vechi slavone și românești au fost editate pentru prima dată. Începută în 1865, "Arhiva" este o colecție în trei mari volume de documente străine și interne privitoare la istoria românilor. Au fost
Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-website/Science/297373_a_298702]
-
ed. a II-a, 1894), monumentala "Arhivă istorică a României" și "Istoria critică".<br> La Iași a publicat "Arhiva historică a României" (1865-1867), în care multe documente vechi slavone și românești au fost editate pentru prima dată. Începută în 1865, "Arhiva" este o colecție în trei mari volume de documente străine și interne privitoare la istoria românilor. Au fost publicate în premieră un mare număr de acte inedite românești și străine. Lucrarea a contribuit la înaintarea studiilor istorice de istoriografie, ducând
Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-website/Science/297373_a_298702]
-
jumătate a sec. II î.Hr., aceștia au fost înlocuiți de "Nomophylakes" (Νομοφύλακες, „păstrători ai legilor”), care controlau propunerile supuse la vot în Adunarea poporului și urmăreau executarea deciziilor de către arhonți (ἄρχοντες). La rândul lor, arhonții controlau finanțele orașului. Cetatea păstra arhive administrative și legislative riguroase, adăpostite în Templul lui Dionysos. Originari din Abdera au fost renumiți filosofi și oameni de litere ai Greciei antice. Aici a fost „leagănul” filosofiei atomiste reprezentate de Leucip și Democrit (sec. V-IV î.Hr.). Din Abdera
Abdera, Tracia () [Corola-website/Science/297361_a_298690]
-
excelentă de a organiza o vizită-tur la „locurile memoriei” grevei. Turul a început cu o întâlnire lungă la Muzeul Căilor Ferate Române, coorganizator al întâlnirii. Încă de la discursul introductiv, Cristina Diac, istoric care a făcut și continuă să facă o muncă de arhivă extraordinară, a căutat să disocieze greva atât de Partidul Comunist - „concluzia mea provizorie este că Partidul Comunist nu a avut nicio implicare în organizarea grevei” - cât și de miza ei politică în general. Ni s-a spus că drepturile revendicate
Mizele teatrului politic în epoca „istoriei adevărate”. Reflecții pe marginea vizitării „locurilor memoriei” grevei de la Atelierele Grivița din 1933 () [Corola-website/Science/296083_a_297412]
-
despre istorie” și „ISTORIA ADEVĂRATĂ”, cu majuscule, făcută, desigur, de istorici. Și ne-a poftit în continuare la o mostră de „istorie adevărată”. Mostra respectivă a fost un film documentar realizat în 2014 de echipa Muzeului C.F.R., cu imagini de arhivă într-adevăr excepționale, de la inaugurarea diverselor căi ferate în secolul XIX, până la deschiderea muzeului, în perioada dictaturii regale și la diverse evenimente din perioada socialistă. Selecția materialelor și comentariul însoțitor au dat însă măsura istoriei adevărate. Deși filmul este conceput
Mizele teatrului politic în epoca „istoriei adevărate”. Reflecții pe marginea vizitării „locurilor memoriei” grevei de la Atelierele Grivița din 1933 () [Corola-website/Science/296083_a_297412]
-
pe urmele grevei din 1933 au potențialul să se politizeze într-o direcție de stânga sau măcar să deschidă cadrul pentru dezbatere. Deja o serie de istorici, precum Mihai Burcea, Cristina Diac, Ștefan Bosomitu și alții, fac o muncă excepțională de arhivă pentru scoaterea la lumină a istoriilor uitate sau ascunse - de la biografiile ilegaliștilor, la situația politico-economică din interbelic, până la luptele și dizidența internă în cadrul Partidului Comunist. Rămâne să intrăm în dialog cu ei/ele, să ne confruntăm ideile și perspectivele, să
Mizele teatrului politic în epoca „istoriei adevărate”. Reflecții pe marginea vizitării „locurilor memoriei” grevei de la Atelierele Grivița din 1933 () [Corola-website/Science/296083_a_297412]
-
central al acestei instituții. Moneda are putere de circulație pe teritoriul României. Prețul de vânzare a unui exemplar al acestei monede, inclusiv capsula de metacrilat și broșura însoțitoare, este de 340 de lei. " Articole biografice " " Dosarul lui Marin Preda in arhivele Securitatii"
Marin Preda () [Corola-website/Science/297558_a_298887]
-
toți evrei. Politologii și jurnaliștii care comentează "Săptămâna roșie" apreciază că lucrarea face uz de antisemitism și se plasează în literatura negaționistă în cadrul categoriei de scrieri care „trivializează prin comparație”. Documente cu privire la evenimentele descrise în eseu mai sunt cuprinse în arhiva armatei române și în lucrări publicate de istorici cu renume, spre exemplu Dinu C. Giurescu. În fața acestor critici, Paul Goma încearcă să-și amelioreze lucrarea, sporind sursele și renunțând la anumite aproximații: eseul a fost revizuit de câteva ori între
Paul Goma () [Corola-website/Science/297562_a_298891]
-
său păltinișean Gabriel Liiceanu - și transformarea Muzeului de Istorie a PCR în Muzeul Țăranului Român, la conducerea căuia a fost numit intelectualul Horia Bernea. În timpul guvernării PSD din 2000-2004, Pleșu a fost membru al Colegiului CNSAS, organismul responsabil cu studierea arhivelor fostei poliții de stat și cu stabilirea culpabilității individuale care colaboraseră cu aceasta. În ședința din 5 octombrie 2004, în care se vota dacă politicianul Corneliu Vadim Tudor făcuse sau nu poliție politică, minoritatea reprezentată de Andrei Pleșu, Mircea Dinescu
Andrei Pleșu () [Corola-website/Science/297564_a_298893]
-
chiar și lui Ceaușescu liste cu persoane care urmau să fie disciplinate, acesta a fost curățit de orice vină. Pe data de 7 octombrie 2004, în cadrul unei conferințe de presă extraordinare, Andrei Pleșu a demisionat din Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității. În 1972 s-a căsătorit cu Catrinel Maria Petrulian, fiica profesorului și membru al Academiei, Nicolae Petrulian (1902-1983); are doi fii Matei și Mihai. Mihail Neamțu, "Povara libertății - Antiteze, paradigme și biografii moderne", Editura Polirom, 2009 Texte ale autorului
Andrei Pleșu () [Corola-website/Science/297564_a_298893]
-
România liberă", etc. După ieșirea la pensie se întoarce în țară definitiv și se dedică meseriei de scriitor, publicînd mai multe volume de proza sau eseistica. Astfel, românele "Caietele lui Ozias" și "Vasiliu, foi volante" fac parte din trilogia neterminata " Arhiva Trădării și a Maniei". "Paramnezii" este un roman despre exil și reîntoarcerea în țara natală. ""Necredinciosul"" este inspirat de experiență medicală a autorului. "Blestem și Binecuvântare" este o culegere de eseuri despre problematică tatălui, Antigona, Sacher-Masoch, S. Freud. "Investigații mateine
Ion Vianu () [Corola-website/Science/297584_a_298913]
-
profesoară de franceză și a trecut la catolicism. A scris eseuri și în engleză. Elie Wiesel (pe care l-a cunoscut printr-un doctorand francez al acestuia, fiul spiritual al lui Petru Dumitriu, călugărul Jean-François Thomas) i-a constituit o arhivă de manuscrise la Biblioteca din Boston. Sfârșitul l-a găsit lucrând la un op imens, o trilogie intitulată " Non credo, oro - Nu cred, mă rog", adresată țării sale. Manuscrisele au fost lăsate ultimei sale iubiri, profesoarea de filosofie Françoise Mohr
Petru Dumitriu () [Corola-website/Science/297579_a_298908]
-
catolici italiani nella Moldavia nei secoli XVII e XVIII" a apărut în 1925 și tratatează propaganda Vaticanului în Moldova ca un soi de modalitate de a contracara Reforma luterană. Studentul a publicat 68 de documente diferite descoperite în urma documentării în Arhiva Vaticanului. Evident o influență indirectă au avut-o studiile critice ale lui Titu Maiorescu și, de ce nu, cele ale lui Garabet Ibrăileanu, de care se va apropia mai apoi în deceniul următor. Dacă în București, alături de profesorul Ortiz, a avut
George Călinescu () [Corola-website/Science/297575_a_298904]
-
imediat dupa aceasta, în epoca Republicii Populare Române. Ca fapt divers, titlul romanului " Scrinul negru" provine de la un obiect de mobilier real, un scrin de culoare neagră, pe care l-a cumpărat dintr-un talcioc și în care a descoperit arhiva unei familii. A mai scris versuri, "Lauda lucrurilor"; teatru, "Șun, mit mongol"; note de călătorie; publicistică, iar "Cronicile mizantropului" au devenit brusc, după 1947, "Cronicile optimistului". Intelectual cu idei mai curând de stânga, dar care în timpul dictaturii regelui Carol al
George Călinescu () [Corola-website/Science/297575_a_298904]
-
ca și de cele de extremă dreaptă sau pretins naționaliste din exil. Ion Caraion s-a stins din viață la Lausanne, la 21 iulie 1986. În 2006 se publică volumul "„Cazul Artur” și exilul românesc. Ion Caraion în documente din Arhiva CNSAS", editat de Institutul Național pentru Memoria Exilului Românesc, care cuprinde dosarul de informator al scriitorului Ion Caraion. După 11 ani de închisoare, în 1964 este recrutat de Securitate și i se oferă eliberarea din închisoare în schimbul statutului de informator
Ion Caraion () [Corola-website/Science/297588_a_298917]
-
unei disidențe a Partidul România Mare reprezentat de Dumitru Bălăeț, care l-a acuzat Patapievici de lipsa de patriotism bazându-se pe una din scrierile sale anterioare, cartea sa "Politice". Consiliul a cunoscut unele dificultăți în obținerea unor documente din arhiva Serviciul Român de Informații și din această cauză, Patapievici împreună cu Mircea Dinescu și Andrei Pleșu, au început boicotarea Consiliului în octombrie 2001, în același timp cerând acces deplin la arhiva SRI . Activitatea Consiliului, care a investigat foști colaboratori ai Securității
Horia-Roman Patapievici () [Corola-website/Science/297613_a_298942]
-
Consiliul a cunoscut unele dificultăți în obținerea unor documente din arhiva Serviciul Român de Informații și din această cauză, Patapievici împreună cu Mircea Dinescu și Andrei Pleșu, au început boicotarea Consiliului în octombrie 2001, în același timp cerând acces deplin la arhiva SRI . Activitatea Consiliului, care a investigat foști colaboratori ai Securității, a atras critici din partea Partidul România Mare (de extremă dreaptă). Daniela Buruiană, a susținut că Patapievici, Dinescu și Pleșu ajută serviciile secrete străine care doresc să discrediteze statul român, determinându
Horia-Roman Patapievici () [Corola-website/Science/297613_a_298942]