48,132 matches
-
un loc de reproducere al speciilor de pești marini, cu atât mai mult cu cât râurile din Bugeac sunt intermitente, cel mai adesea desecate, și nu aduc în liman prea mari cantități de efluenți agricoli. Aceasta este o situație favorabilă pescuitului și pisciculturii, situație pe care o împarte cu limanul Alibei. Limanul Alibei (în , în , care apare uneori pe hărțile mai vechi și sub denumirea de „Caplana”) este un liman maritim legat la sud-vest de limanul Șagani și de lacul Caraceauș
Limanele Tuzlei () [Corola-website/Science/318194_a_319523]
-
baltă (Trapa natans). Pe malurile lacului își fac cuiburi păsările migratoare. Principalele specii de pești care populează apele limanului sunt bibanul, cleanul, crapul, plătica, roșioara, somnul și știuca. Mai rar sunt întâlniți și pești din speciile guvid, sabiță sau văduviță. Pescuitul are caracter industrial, în apropierea limanlui existând iazuri de reproducere în care sunt crescuți pești din speciile crap argintiu și crap amur. În prezent, sunt luate măsuri pentru a proteja resursele naturale ale lacului, inclusiv prin introducerea de perioade de
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
în apropierea limanlui existând iazuri de reproducere în care sunt crescuți pești din speciile crap argintiu și crap amur. În prezent, sunt luate măsuri pentru a proteja resursele naturale ale lacului, inclusiv prin introducerea de perioade de prohibiție (în care pescuitul este interzis). Pe lângă pești, în apele Catlabugului viețuiește o populație de raci de circa 15 de milioane de indivizi, care nu se pescuiesc, fiind ocrotiți. Malurile limanului Catalpug au fost locuite cu mult timp înaintea erei noastre. Pe maluri au
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
și nuferi, iar în adâncime are alge și alte plante acvatice. Pe malurile sale cuibăresc păsările. În apele sale viețuiesc pești cum sunt plătica, somnul, șalăul, știuca și alte specii de pești din specia Cyprinidelor (crapul argintiu, crapul amur etc.). Pescuitul are caracter industrial, în apropierea satelor existând ferme piscicole. În prezent, sunt luate măsuri pentru a proteja resursele naturale ale lacului, inclusiv prin introducerea de perioade de prohibiție (în care pescuitul este interzis). O porțiune mică (cu o lungime de
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
pești din specia Cyprinidelor (crapul argintiu, crapul amur etc.). Pescuitul are caracter industrial, în apropierea satelor existând ferme piscicole. În prezent, sunt luate măsuri pentru a proteja resursele naturale ale lacului, inclusiv prin introducerea de perioade de prohibiție (în care pescuitul este interzis). O porțiune mică (cu o lungime de aproximativ 1 km) de pe malul nordic al lacului se află pe teritoriul Republicii Moldova. Aici a fost amenajată o stație de alimentare cu apă, care este folosită pentru a iriga câmpiile agricole
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
își fac cuiburi păsările migratoare. În mlaștinile de pe malul de sud-est al limanului este o colonie de pelicani creți ("Pelecanus crispus") unică în Ucraina. În apele sale viețuiesc mai multe specii de pește cum sunt crapul, bibanul, plătica, știuca etc. Pescuitul are caracter industrial, în apropierea lacului existând ferme piscicole. În prezent, sunt luate măsuri pentru a ocroti resursele naturale ale lacului, inclusiv prin introducerea de perioade de prohibiție (în care pescuitul este interzis). Apa din limanul Cugurlui este folosită pentru
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
de pește cum sunt crapul, bibanul, plătica, știuca etc. Pescuitul are caracter industrial, în apropierea lacului existând ferme piscicole. În prezent, sunt luate măsuri pentru a ocroti resursele naturale ale lacului, inclusiv prin introducerea de perioade de prohibiție (în care pescuitul este interzis). Apa din limanul Cugurlui este folosită pentru irigații. Între malul sudic și Dunăre, au fost construite poldere care au fost utilizate pentru culturile de cereale (se cultivă permanent grâu și ovăz, iar însămânțarea cu porumb și lucernă se
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
un loc de reproducere al speciilor de pești marini, cu atât mai mult cu cât râurile din Bugeac sunt intermitente, cel mai adesea desecate, și nu aduc în liman prea mari cantități de efluenți agricoli. Aceasta este o situație favorabilă pescuitului și pisciculturii, situație pe care o împarte cu limanul Alibei. Limanul Alibei (în , în , care apare uneori pe hărțile mai vechi și sub denumirea de „Caplana”) este un liman maritim situat pe teritoriul Raionului Tatarbunar și este înscris pe lista
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
Languedoc concurând vinurile de Bordeaux. Pe lângă vinuri se mai produc în regiune măsline, fructe și orez. În regiunile de deal și munte se practică creșterea oilor, caprelor, ca și producrea de carne și brânzeturi. În regiunile de coastă se practică pescuitul, în rest toată regiunea este deschisă turismului.
Languedoc () [Corola-website/Science/318282_a_319611]
-
România a scăzut constant începând cu anul 1989. Astfel, dacă imediat după Revoluție, producția națională de pește din ape amenajate se cifra la 50-60.000 de tone anual, în anul 2006, aceasta era de numai 8.000 de tone. Și pescuitul din Marea Neagră s-a diminuat considerabil - de la 4.431 tone pește, în 1998, până la 2.026 tone, în anul 2005. Până la sfârșitul anilor 1990, în România existau multe fabrici de conserve și preparate din pește, inclusiv câteva foarte mari, precum
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
prestat muncă forțată. În 1927 existau în Turcia trei sate căzăcești. Eski Kazaklar (redenumit mai târziu Kocagöl), cea mai veche comunitate căzăcească, Yeni Kazaklar, (sat fondat de un număr de locuitori din Eski Kazaklar) și Kazak. Principala lor ocupație era pescuitul. Cazacii din Yeni Kazaklar au părăsit Turcia. Cei din Eski Kazaklar și Kazak au decis să emigreze în 1962, cei mai mulți locuitori din Eski Kazaklar alegând să se repatrieze în Rusia, în vreme ce sătenii din Kazak au ales SUA.
Cazaci din Turcia () [Corola-website/Science/318299_a_319628]
-
componente au fost incluse în Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Cosa-Mare face parte din raionul Bolgrad al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 242 locuitori, preponderent ruși. Locuitorii satului Cosa-Mare se ocupă în principal cu pescuitul și piscicultura. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Cosa-Mare era vorbitoare de rusă (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%) și română (%).
Cosa-Mare, Bolgrad () [Corola-website/Science/318304_a_319633]
-
revenind între 15 m și 1000 m pe locuitor. Nu s-au găsit indicii clare de înmagazinare a produselor. O viață semi-sedentară a fost posibilă datorită abundenței resurselor, grație climei favorabile din acele vremuri, cu o cultură bazată pe vânătorie, pescuit și cules, inclusiv folosirea de cereale sălbatice. Uneltele erau accesibile pentru a face uz de cereale: seceri de piatră de cremene ascuțite, pentru recoltare, mojar cu pistil, pietre de măcinare și puțuri de înmagazinare. Lama de seceră apare pentru prima
Natufi () [Corola-website/Science/318321_a_319650]
-
agricultura incipientă. Mânere din piatră îndreptate arată că deja se practica trasul cu arcul. S-au găsit vase din piatră ce au fost folosite drept mojar pentru măcinarea semințelor. Se foloseau obiecte confecționate din os, inclusiv harpon și cârlig de pescuit. Piatra și osul erau prelucrate pentru a confecționa pandantive și alte ornamente. Există și câteva figurine umane confecționate din calcar (El-Wad, Ain Mallaha, Ain Sakhri), dar subiectul favorit al artei reprezentative se pare că au fost animalele. Recipiente din coajă
Natufi () [Corola-website/Science/318321_a_319650]
-
Goana după meteor" la 15 noiembrie 1908. Prima traducere în limba română a apărut în anul 1985 la Editura Ion Creangă din București și a fost realizată de Maria Brăescu. Sigmaringen, 1876. Ca urmare a victoriei sale în concursul de pescuit organizat de Liga Dunăreană, Ilia Bruș, maestru pescar maghiar, se lansează într-un pariu fără sens: el dorește să navigheze de-a lungul celor 3.000 kilometri ai Dunării, fără a trăi din alte resurse decât din capturile pescuite de
Pilotul de pe Dunăre () [Corola-website/Science/319518_a_320847]
-
suprapopulare, dezvoltare economică și agricultură non-durabilă. Cele mai multe dintre aceste scenarii implică una sau mai multe dintre următoarele: evenimentul dispariției Holocenului, deficitul de apă, care ar face ca aproximativ o jumătate din populația Pământului să rămână fără apă potabilă, declinul polenizator, pescuitul excesiv, defrișări masive, deșertificări, schimbările climatice sau episoade masive de poluare a apei. O amenințare foarte recentă în această direcție este colapsul coloniilor de albine, un fenomen care ar putea prevesti iminenta dispariție a albinelor. Cum albinele joacă un rol
Riscurile existențiale () [Corola-website/Science/319673_a_321002]
-
de 48 de ani. În 1868, Florentin-Etienne „Tepano” Jaussen, episcop de Tahiti, a primit un dar de la un proaspăt convertit la catolicism de pe Insula Paștelui. Era vorba despre un șnur lung făcut din păr uman, probabil folosit drept coardă pentru pescuit, înfășurat în jurul unei mici scânduri acoperită cu o scriere hieroglifică. Stupefiat de descoperire, episcopul a scris imediat o scrisoare către părintele Hippolyte Roussel, aflat pe insulă, cu instrucțiuni să colecteze toate tăblițele inscripționate și să găsească indigeni în stare să
Rongorongo () [Corola-website/Science/318988_a_320317]
-
a săpat șanțul în faleză. Conform descoperirilor arheologice, zona a fost populată încă din Antichitate. Cu toate acestea, nu se cunosc detalii legate de viața și rolul istoric al satului, nici măcar vechiul său nume. Activitatea a fost dintotdeauna legată de pescuit, înainte de dezvoltarea satului ca stațiune balneară in secolul al XIX-lea și înainte de dispariția pescarilor la sfârșitul secolului al XX-lea. O veche legendă atribuie fondarea satului vikingilor. În Antichitate, Étretat era legat de Jvliobona sau Iuliobona (Lillebonne) printr-un
Étretat () [Corola-website/Science/319268_a_320597]
-
injectarea genelor în ouăle fluturilor de matase. Gogoșii viermilor (coconul produs de larve pentru metamorfoza) conțin proteine de paianjen în proporție de 10%. Matasea rezultată are mai multe utilizări: fabricarea vestelor antiglonț, aplicrea suturilor după operații chirurgicale, producere plaselor de pescuit etc. Un producător japonez numit Okamoto a început să comercializeze acesta mătase și intenționează să lanseze șosete durabile și extrasubțiri până în 2010.
Nephila clavata () [Corola-website/Science/319304_a_320633]
-
problemă și există puține zone irigate. Cel mai bun teren pentru fructe și legume se află în Valea Iordanului și dealurile din jur. }n regiunea deșertica de sud există mai multe ferme mari, care utilizează apă pompata din acvifere adânci. Pescuitul pe râurile Iordan și Yamuk și în Golful Aqaba, este o altă sursă de hrană. Marile industrii din Iordania sunt asociate cu fosfați, potasuri, rafinarea petrolului și ciment, dar există și industrii prelucrătoare ușoare. Rafinăria de la Zaraqa satisface cererea locală
Economia Iordaniei () [Corola-website/Science/319300_a_320629]
-
5 cm. țese o pânză cu înclinație de aproximativ 15 grade față de planul vertical, astfel se previne căderea prăzii. Conform unor surse, pânză lui este cea mai lungă și cea mai durabilă din toți paianjeni țesători. Aceasta este folosită la pescuitul peștilor mici. Paianjenul își construiește plasa locuri umede, pe copacii mari și în zonele nepoluate, în special de automobile. <br> Nephila înaurata se hrănește cu muște, țânțari, molii, viespi și gândaci. El este inonfesil pentru om. Această specie locuiește în
Nephila inaurata () [Corola-website/Science/319318_a_320647]
-
și productivitatea păianjenilor era scăzută. La Muzeul American de Istorie Naturală, este expusă o pânză țesută de peste 1 milion de țesători aurii (femele). Pescarii de pe coastele Oceanelor Indian și Pacific strâng mătase și meșteșugesc/fac din ea mingi utilizate la pescuit. Păianjenii țesători aurii sunt răspândiți în regiunile calde din întreaga lume: Australia, Africa, Asia tropicală, insulele din sudul Pacificului, în cele două Americi se găsește o singură specie "Nephila clavipes".
Păianjeni țesători sferici aurii () [Corola-website/Science/319337_a_320666]
-
greutate de 1500-2000 kg. Morunii din Marea Neagră au o lungimea obișnuită de 1-3 m și o greutate obișnuită de 100-150 kg, dar au fost pescuite și exemplare mult mai mari de 500-900 kg. Cel mai mare exemplar raportat din Dunăre, pescuit în 1890 la Sfântul Gheorghe, cântărea 888 kg, dintre care 600 kg carne, 127 kg icre, 143 kg cântărea capul, iar 18 kg intestinele și vezica înotătoare. La 75 de ani, morunul măsoară 4,200 m și cântărește peste 1
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
Gheorghe, cântărea 888 kg, dintre care 600 kg carne, 127 kg icre, 143 kg cântărea capul, iar 18 kg intestinele și vezica înotătoare. La 75 de ani, morunul măsoară 4,200 m și cântărește peste 1.000 kg. Un morun, pescuit în Marea de Azov și cântărind 640 kg, avea 58 de ani. Are corpul alungit fusiform, masiv și gros. Capul relativ mic. Botul (rostrul) la exemplarele tinere este triunghiular, ascuțit la vârf. La exemplarele bătrâne, botul este moale, scurt, turtit
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
de vindecări de diferite boli legate de acest izvor. S-a înălțat o cruce în apropierea izvorului, precum și o capelă și o biserică în cinstea Sf. Apostol și Evanghelist Ioan. Biserica datează din anul 1860 și este încă în funcțiune. Pescuitul în raionul Zastavna este posibil doar pe râul Nistru. De asemenea, există 43 hectare de teren de vânătoare, unde viețuiesc numeroase căprioare, vulpi, iepuri și rațe sălbatice.
Raionul Zastavna () [Corola-website/Science/315737_a_317066]