48,811 matches
-
treisprezece litere. În multe cazuri, numele de scenă a fost ales numai datorită faptului că unui director de studio nu i-a plăcut numele real al actorului. Astăzi, cel mai obișnuit motiv al unui interpret pentru a-și alege un pseudonim este acela că altcineva a ajuns deja faimos cu acel nume. Asociațiile creatorilor au stabilit reguli pentru folosirea numelor deja înregistrate, refuzând să permită folosirea unui nume similar cu unul deja folosit. Cei mai mulți artiști hip-hop preferă să folosească pseudonime care
Pseudonim () [Corola-website/Science/298577_a_299906]
-
un pseudonim este acela că altcineva a ajuns deja faimos cu acel nume. Asociațiile creatorilor au stabilit reguli pentru folosirea numelor deja înregistrate, refuzând să permită folosirea unui nume similar cu unul deja folosit. Cei mai mulți artiști hip-hop preferă să folosească pseudonime care sunt derivate ale propriului nume. Persoane publice au adoptat pseudonime din diferite motive. La sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, era o practică normală ca articolele politice să fie semnate cu pseudonime. Cel mai
Pseudonim () [Corola-website/Science/298577_a_299906]
-
acel nume. Asociațiile creatorilor au stabilit reguli pentru folosirea numelor deja înregistrate, refuzând să permită folosirea unui nume similar cu unul deja folosit. Cei mai mulți artiști hip-hop preferă să folosească pseudonime care sunt derivate ale propriului nume. Persoane publice au adoptat pseudonime din diferite motive. La sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, era o practică normală ca articolele politice să fie semnate cu pseudonime. Cel mai faimos exemplu american este pseudonimul "Publius", folosit de Alexander Hamilton, James
Pseudonim () [Corola-website/Science/298577_a_299906]
-
să folosească pseudonime care sunt derivate ale propriului nume. Persoane publice au adoptat pseudonime din diferite motive. La sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, era o practică normală ca articolele politice să fie semnate cu pseudonime. Cel mai faimos exemplu american este pseudonimul "Publius", folosit de Alexander Hamilton, James Madison și John Jay în lucrarea "The Federalist Papers". Luptătorul pentru drepturile civile Malcolm X, (născut Malcolm Little), a adoptat numele 'X' pentru a reprezenta numele sau
Pseudonim () [Corola-website/Science/298577_a_299906]
-
propriului nume. Persoane publice au adoptat pseudonime din diferite motive. La sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, era o practică normală ca articolele politice să fie semnate cu pseudonime. Cel mai faimos exemplu american este pseudonimul "Publius", folosit de Alexander Hamilton, James Madison și John Jay în lucrarea "The Federalist Papers". Luptătorul pentru drepturile civile Malcolm X, (născut Malcolm Little), a adoptat numele 'X' pentru a reprezenta numele sau necunoscut original african. Mulți evrei au readoptat
Pseudonim () [Corola-website/Science/298577_a_299906]
-
(n. 2 martie 1905 la Câmpulung Muscel - d. 29 aprilie 1975, București, pseudonimul literar al lui Radu Demetrescu) a fost un poet, dramaturg, eseist și gazetar român. O bună perioadă a fost asistent universitar la catedră de estetică a profesorului Mihail Dragomirescu. S-a născut la poalele Gruiului din Câmpulung, de unde și pseudonimul
Radu Gyr () [Corola-website/Science/298578_a_299907]
-
pseudonimul literar al lui Radu Demetrescu) a fost un poet, dramaturg, eseist și gazetar român. O bună perioadă a fost asistent universitar la catedră de estetică a profesorului Mihail Dragomirescu. S-a născut la poalele Gruiului din Câmpulung, de unde și pseudonimul literar "Gyr", prin derivație. A fost fiul actorului craiovean Coco Demetrescu. A fost membru de seamă al Mișcării Legionare, comandant legionar și șef al regiunii Oltenia. Conferențiar la Facultatea de Litere și Filosofie din București. a fost autorul textului "Sfântă
Radu Gyr () [Corola-website/Science/298578_a_299907]
-
românesc"; "Sfarmă-Piatră"; "Decembrie"; "Vremea"; "Revista mea"; "Revista dobrogeana","Ramuri", "Adevărul literar și artistic" , "Axa" , "Iconar" etc. precum și la ziarele "Cuvântul"; "Bună Vestire"; "Cuvântul studențesc". Laureat al Premiului "Adamachi" al Academiei Române (vezi ziarul "Observatorul"). A scris povești pentru copii semnând cu pseudonimul "Nenea Răducu" (Vezi biografia completă a poetului din cartea "Poezia orală", Timișoara, Editura Vremea, 1994). În timpul scurtei coguvernări legionare în cadrul regimului antonescian, septembrie 1940-ianuarie 1941, Radu Gyr a fost comandant legionar și director general al teatrelor. În această perioadă, o
Radu Gyr () [Corola-website/Science/298578_a_299907]
-
legionar Ion Dumitrescu Borșa, unicul supraviețuitor postbelic al echipei gardiste combatante în Spania - la "Glasul Patriei" (mai tarziu "Tribuna României"). În acest ziar, destinat românilor din diaspora, Gyr a publicat reportaje, articole politice și poezii, semnate Radu Gyr sau cu pseudonimele, Ioachim Pușcașul și Radu Miroslav. Scos din circuitul valorilor publice în țară, a fost complet ignorat înainte de 1989, cu excepția notabilă a criticului Nicolae Manolescu, care a avut îndrăzneala să-l antologheze în 1968 în volumul al doilea din "Poezia românească
Radu Gyr () [Corola-website/Science/298578_a_299907]
-
, pseudonimul literar al lui Wilhelm Albert Vladimir Apollinaris de Kostrowitzky, (n. 26 august 1880, Romă - d. 9 noiembrie 1918, Paris) a fost poet, prozator și critic de artă. Mama sa a fost o nobilă poloneză dar identitatea tatălui este incertă. Reprezentant
Guillaume Apollinaire () [Corola-website/Science/298588_a_299917]
-
identitatea tatălui este incertă. Reprezentant notoriu al avangardei artistice de la începutul secolului XX, reformator al limbajului poetic, precursor al suprarealismului. Se naște la Romă, în 1880, și urmează școală la Monaco, Cannes și Nișă. Publică primele poezii în 1897 sub pseudonimul Guillaume Macabre. Sosește în 1899 la Paris pentru a exercita diverse meserii, de la cea de funcționar bancar la aceea de profesor particular. Împreună cu unul din elevii lui petrece un timp în Renania (Germania). Acolo, pe frumoasă vale a Rinului, se
Guillaume Apollinaire () [Corola-website/Science/298588_a_299917]
-
căreia Vulcănescu a susținut comunicări. A colaborat la Viața Universitară, Realitatea ilustrată, Ultima oră, Pan, Azi, Prezentul, Criterion, Convorbiri literare, Izvoare de filosofie, Index, Dreapta, Floare de Foc, Familia, Cuvîntul studențesc, Gînd românesc, Ideea Românească, Excelsior, de multe ori sub pseudonim. Din iunie 1935, a deținut funcția de director general al Vămilor pînă în septembrie ’37, cînd a fost demis după ce a descoperit contrabanda cu băuturi și țigări făcută de Eduard Mirto, fost ministru al Comunicațiilor. Totuși, a fost numit director
Mircea Vulcănescu () [Corola-website/Science/298600_a_299929]
-
a refuzat, iar membrii dietei l-au declarat indezirabil. Luther a reușit să scape de pedeapsă cu ajutorul prietenului său, Frederic al III-lea, principele elector al Saxoniei, care l-a ascuns în castelul „Wartburg”, aproape de orașul Eisenach. Luther a primit pseudonimul „cavalerul George”. În timpul șederii în Wartburg, Luther a început să traducă Noul Testament în limba germană. Preocuparea principală a împăratului Carol era războiul cu Franța, astfel încât, în cele din urmă, Luther a putut reveni la catedra din Wittenberg. Încercările de reformare
Martin Luther () [Corola-website/Science/298656_a_299985]
-
Ucraina) și una în Cracovia - pentru a efectua pregătirea în . Cu permisiunea autorităților austriece, Piłsudski a fondat o serie de „cluburi sportive”, apoi Asociații de Pușcași, care serveau drept acoperire pentru pregăturea unei forțe militare polone. În 1912, Piłsudski (folosind pseudonimul, „"Mieczysław"”) a devenit comandant-șef al unei Asociații de Pușcași ("Związek Strzelecki"), care în 1914 ajunsese la 12.000 de membri. În 1914, Piłsudski a declarat că „numai sabia mai poartă acum vreo greutate în balanța pentru destinul unei națiuni
Józef Piłsudski () [Corola-website/Science/298587_a_299916]
-
de soldat în miniatură, inclusiv cu ghete și armura. A primit porecla de Caligula, care înseamnă "mic (soldat) încălțat " în limba latină, după micile cizme pe care le-a purtat, ca parte din uniformă lui. Gaius a crescut cu acest pseudonim. Suetonius susține că Germanicus a fost otrăvit în Siria de către un agent al lui Tiberius, care l-a privit pe Germanicus că un rival politic. După moartea tatălui său, Caligula a locuit cu mama sa până când relațiile sale cu Tiberius
Caligula () [Corola-website/Science/298631_a_299960]
-
(pseudonimul lui Ion Dobre, n 22 decembrie 1889, Bulbucata, județul Vlașca - d. 20 august 1972, Mogoșoaia) a fost un teolog, scriitor, poet, ziarist, politician, editor, filosof român și important ideolog rasist, de extremă dreaptă. În perioada de început a mai folosit
Nichifor Crainic () [Corola-website/Science/298724_a_300053]
-
lui Ion Dobre, n 22 decembrie 1889, Bulbucata, județul Vlașca - d. 20 august 1972, Mogoșoaia) a fost un teolog, scriitor, poet, ziarist, politician, editor, filosof român și important ideolog rasist, de extremă dreaptă. În perioada de început a mai folosit pseudonimele Victor Rațiu (1908), D. Crainic (1909), D.I. Crainic, D.I. Nichifor, N. Crainic (1910), Victor Mărginaș. Din aprilie 1926 este numele lui legal. În 1940 este ales membru al Academiei Române (pe locul devenit vacant al lui Octavian Goga), exclus în 1945
Nichifor Crainic () [Corola-website/Science/298724_a_300053]
-
1930 și Franck în 1935. Încă de când era logodit, viitoarea lui soacra, doamna Manșe, exclama când venea s-o vadă pe Henriette: ""Voilà le Fernand d'elle!"" („Iată-l pe Fernandul ei!”, în pronunția franceză Fernandel), si asa adopta acest pseudonim cu care se va identifica până la sfârșitul vieții. După terminarea serviciului militar în 1926, este remarcat de Jean Faraud, directorul francez la "Paramount", care-l angajează că animator în pauzele filmelor de cinematograf. În 1930 se mută la Paris, unde
Fernandel () [Corola-website/Science/299623_a_300952]
-
și-au dedicat timpul liber literaturii. Contele Aleksei Konstatinovici (1817 — 1875) a fost curtean dar și unul dintre cei mai populari poeți ai Rusiei timpului său. A scris admirabile balade, un roman istoric, câteva versuri licențioase și satire publicate sub pseudonimul literar Kozma Prutkov. Contribuția sa de bază în literatura rusă rămâne o trilogie de drame istorice, modelată după „"Boris Godnuov"” a lui Pușkin. Dintre cei 13 copii ai lui Lev, cei mai mulți și-au petrecut viața promovând învățăturile lui sau denunțându
Lev Tolstoi () [Corola-website/Science/299589_a_300918]
-
fiind fiul unui vânzător de magazin. Era nepotul compozitorului Alexandr Skriabin. A urmat școala secundară în Kazan și a devenit membru al facțiunii bolșevice a Partidului Social Democrat al Muncii din Rusia în 1906. În lupta politică și-a luat pseudonimul Molotov (din cuvântul rusesc "молот (molotok)", "ciocan"). A fost arestat pentru prima oară în 1909 și a petrecut doi ani în exil în Siberia. În 1911 a fost admis la cursurile Institutului Politehnic din Sankt Peterburg și, de asemenea, a
Viaceslav Molotov () [Corola-website/Science/299709_a_301038]
-
(n. 20 ianuarie 1952, Bacău), este o poeta bilingva (în limbile română și engleză), critic literar (în ambele limbi), scriitoare și traducătoare de origine română, stabilită în Regatul Unit. Pseudonime literare folosite de-a lungul timpului sunt: "Mariana Zavati", "Mariana Gardner," "," "Iulia Bucur." Este fiica lui Constantin Zavati, colonel de infanterie (r), profesor de chimie gr. I, fost șef de catedră, fost inspector la specialitatea chimie, si a farmacistei Iulia
Mariana Zavati Gardner () [Corola-website/Science/299746_a_301075]
-
său (ghid montan) se dezinteresează repede de băiatul lor, trimițându-l mai întâi în Algeria, la bunicii materni, unde rămâne până la vârsta de 6 ani. Este încredințat apoi bunicii paterne, Henriette Houellebecq, al cărei nume avea să-l adopte ca pseudonim literar. Urmează liceul și apoi cursurile Institutului agronomic Paris-Grignon, devenind mai apoi elev la Colegiul de cinematografie, École nationale supérieure Louis Lumière. Începe o perioadă dificilă a vieții sale, în care va cunoaște șomajul, căsătoria, nașterea unui copil și divorțul
Michel Houellebecq () [Corola-website/Science/299119_a_300448]
-
duce la alta fata pentru a intemeia cu aceea o alta familie În 1836, în cadrul unei petreceri organizate de către Contesa Marie d'Agoult, amanta compozitorului confrate Franz Liszt, Chopin o întâlnește pe Amandine-Aurore-Lucile Dupin, Baronesa Dudevant, cunoscută mai bine după pseudonimul acesteia, George Sand. Era o scriitoare romantică franceză, cunoscută pentru numeroasele sale aventuri amoroase cu Prosper Mérimée, Alfred de Musset (1833-1834), secretarul ei, Alexandre Manceau (1849-1865) și alții. Inițial Chopin nu o consideră atrăgătoare. „Are ceva care îmi provoacă repulsie
Frédéric Chopin () [Corola-website/Science/299123_a_300452]
-
Constantin Argetoianu, Grigore Gafencu, Nicolae Iorga, Martha Bibescu, Annie Bentoiu. Recent, memoriile de lagăr de tipul Închisoarea noastră cea de toate zilele a lui Ioan Ioanid, "Evadarea tăcută" a Lenei Constante sau "Ia-ți boarfele și fugi" ale Oanei Orlea (Pseudonimul Ioanei Cantacuzino) au lăsat o vie impresie în rîndul cititorilor. Au fost de asemenea publicate recent memoriile membrilor CPEX ai PCR sau ale actorilor importanți ai revoluției din decembrie 1989, majoritatea au valoare istorică redusă, părînd mai curînd niște scrieri
Memorii () [Corola-website/Science/299141_a_300470]
-
noiembrie 1971, Buftea, județul Ilfov), pe numele său adevărat Dumitru Petrescu, a fost un poet, prozator și memorialist român. A debutat ca poet la mijlocul anilor ’30 când, încă elev, a publicat o plachetă intitulată "Melancolie". Până în 1938 a publicat sub pseudonimul D. Orfanul (deoarece tatăl său murise pe front, în 1917), pentru ca din 1938, la îndemnul lui Eugen Jebeleanu, să adopte pseudonimul . Este fiul lui Dumitru Petrescu (cizmar si, apoi, agricultor, căzut pe front în timpul primului război mondial) si al Pascăi
Dimitrie Stelaru () [Corola-website/Science/299158_a_300487]