48,727 matches
-
de Litere și Filosofie a Universității din București în 1933, unde audiază cursurile lui Nicolae Cartojan, Ovid Densușianu, Charles Drouhet, Ramiro Ortiz și Nicolae Iorga. În același an obține diploma de absolvent al Școlii Superioare de Arhivistică și Paleografie din cadrul Arhivelor Statului. În perioada 1934 - 1938 își pregătește teza de doctorat ca elev al Școlii Române din Franța de la Fontenay-aux-Roses, după ce solicitase fără succes o bursă la Școala Română din Roma. Audiază cursurile de literatură comparată ținute de Ferdinand Baldensperger la
Alexandru Ciorănescu () [Corola-website/Science/297632_a_298961]
-
de către secretarul general al ministerului, Simon Zeigher, efectuarea unei lucrări privind participarea capitalului străin la dezvoltarea industriei petroliere din România, subiectul fiind considerat foarte tentant pentru "oficinele informative britanice". Întrucât realizarea referatului necesita delegații la întreprinderile petrolifere și accesul la arhiva ministerului, Țuțea a solicitat acest lucru, pretext pentru Simon Zeigher să ceară arestarea sa imediată.() Petre Țuțea este anchetat până în 10 noiembrie 1948. Anchetatorii Securității sunt incapabili să probeze vreo încălcare a legii de către arestat, așa cum dovedește un referat din
Petre Țuțea () [Corola-website/Science/297629_a_298958]
-
in „Quaderni di Studi italiani e romeni/Caiete de studii italiene și române”, nr. 5/2010, Edizioni dell’Orso, Alessandria, 2010, pp. 23-32. CĂLINA 2011: Nicoleta Presură Călina, "Național vs. universal -" "o tentativă aporetică în teatrul lui" "Ștefan Petică", în „Arhivele Olteniei”, nr. 25, Editura Academiei Române, București, 2011, pp. 251-258. CĂLINA 2014: Nicoleta Presură Călina (îngrijit de), "Ștefan Petică - la 110 ani după. Volum omagial", Editura AIUS, Craiova, 2014 CĂLINESCU 1941: George Călinescu, "Ștefan Petică", în „Istoria literaturii române de la origini
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
locul de muncă de la stat și devine reprezentantul firmei cipriote Crescent Commercial & Maritime Ltd. Cyprus în România. Crescent avea relații privilegiate cu Securitatea, în concret cu Întreprinderea de Comerț Exterior „Dunărea”, condusă de colonelul Constantin Gavril. Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a confirmat prin decizia luată în unanimitate în iunie 2006, colaborarea lui Dan Voiculescu, sub numele conspirativ "Felix", cu Securitatea ca poliție politică. Verdictul a fost confirmat și de Justiție, așa cum prevede legea, Curtea de Apel București respingând
Dan Voiculescu (politician) () [Corola-website/Science/297701_a_299030]
-
fiind suspectat în urma comportamentului său nonconformist, a luxului în care trăia și a contactelor nepermise de regulamente cu cetățeni străini în timpul deplasărilor în afara țării. În urma contestațiilor ridicate în acest caz, Curtea Constituțională a decis că Legea Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) era neconstituțională, admițând excepția ridicată în procesul Dan Voiculescu-CNSAS. Ziarul Jurnalul Național, aparținând trustului Intact, a titrat în acea zi „Dan Voiculescu a învins CNSAS”. Legea a fost ulterior modificată prin ordonanță de urgență, fiind pusă de acord
Dan Voiculescu (politician) () [Corola-website/Science/297701_a_299030]
-
și kfreebsd-amd64). Acestea variază de la arhitecturile Intel / AMD 32-bit/64-bit arhitecturi de obicei găsite în computere personale la arhitectura ARM frecvent întâlnite în domeniul sistemelor integrate și mainframe-uri IBM zSeries eServer. Principalele caracteristici ale Debian sunt managerul de pachete APT, arhive cu un număr mare de pachete, politici stricte în ceea ce privește pachete, și de înaltă calitate de înoire. Aceste practici permit upgrade-uri ușor între versiuni, precum și instalarea automată și îndepărtarea de pachete. Instalarea standard a sistemului de operare Debian utilizează ca implicit
Roma () [Corola-website/Science/296557_a_297886]
-
a susținut că a găsit o psaltire veche unde tatăl poetului notase: Totuși, data și locul nașterii lui Mihai Eminescu au fost acceptate la 15 ianuarie 1850, în Botoșani, precum a fost consemnat în registrul de nașteri și botez în arhiva bisericii Uspenia (Domnească) din Botoșani; în acest dosar data nașterii este trecută ca „15 ghenarie 1850”, iar a botezului la data de 21 în aceeași lună a aceluiași an. Poetul a fost botezat de preotul Ion Stamate, ajutat de fiul
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
Bran, care a publicat de asemenea traducerea în limba maghiară a unor poezii ale lui Mihai Eminescu în anul 1889. Eminescu, Veronica, Creangă. Film de Octav Minar, 1914, casa de filme Pathé, imaginea: Victor de Bon. Loc de depozitare actual: Arhiva Națională de Filme. Durata 23'. Prima parte: docudramă, a doua parte: poem cinematografic, cu poeme recitate pe imagini exotice (Italia, Egipt). Geniu sublim (Eminescu), scenariu de film, scris în 1966 de scriitorul Cristian Petru Bălan și achiziționat oficial de Centrul
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
apărute în această perioadă, nu se deosebesc de cele ale altor orașe de pe cuprinsul URSS. Cultura Republicii Moldova prezintă o paletă largă de activități culturale: literatura, teatrul, muzica, artele plastice, arhitectura, cinematografia, radiodifuziunea și televiziunea, arta fotografică, designul, circul, arta populară, arhivele și bibliotecile, editarea de cărți, cercetarea științifică, turismul cultural și altele. Activitatea concertistică academică este asigurată de trei instituții concertistice: Filarmonica Națională ”Serghei Lunchevici” (2 săli de concert, orchestră simfonică, capelă corală, ansamblu de muzică populară); Sala cu Orgă (orchestră
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
în august. Pe 25 iulie, Iorga a mai primit și diploma de la "École pratique" pentru munca anterioară depusă la Mézières, analizată de o comisie formată din Gaston Paris, Charles Bémont și alții. Și-a petrecut timpul chestionând surse istorice din arhivele din Berlin, Leipzig și Dresden. Între 1890 și sfârșitul lui 1893, a publicat trei scrieri: debutul în poezie ("Poezii", "Poeme"), primul volum al seriei "Schițe din literatura română" (1893; al doilea în 1894) și lucrarea din Leipzig, tipărită în Paris
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
Saluces. Étude historique et littéraire". Trăind în condiții precare (așa cum relata cărturarul care l-a vizitat, Teohari Antonescu), dar rămânându-i încă un an din cei patru, Nicolae Iorga decide să-și petreacă timpul rămas în străinătate, cercetând mai multe arhive orășenești din Germania (Munchen), Austria (Innsbruck) și Italia (Florența, Milano, Napoli, Roma, Veneția etc.). Se concentra pe figurile istorice din Moldova și Țara Românească printre care se aflau domnitorul Petru Șchiopul, fiul său Ștefăniță, și Mihai Viteazul S-a împrietenit
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
Principate Dunărene (din perioada 1703-1844). După ce și-a petrecut mare parte din anul 1898 în cercetarea mai multor subiecte și, după ce a prezentat rezultatele Academiei, a mers în Transilvania, cea mai mare subregiune a Austro-Ungariei locuită de români. A cercetat arhivele din Bistrița, Brașov și Sibiu, a făcut un progres major prin stabilirea adevăratului autor a cronicilor valahe nesemnate, Stolnicul Cantacuzino, un literat și agitator politic din secolul al XVII-lea, ale cărui cronici au servit ca surse istorice primare pentru
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
Stolnicul Cantacuzino, un literat și agitator politic din secolul al XVII-lea, ale cărui cronici au servit ca surse istorice primare pentru mult timp. A publicat mai multe cărți în 1899: "Manuscrise din biblioteci străine" (două volume), "Documente românești din arhivele Bistriței" și o carte în limba franceză despre cruciade, intitulată "Notes et extraits pour servir à l'histoire des croisades" (două volume). Xenopol și-a propus elevul pentru a primi calitatea de membru al Academiei, pentru a-l înlocui pe
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
Viața intelectuală a românilor în 1899") și "Opinions pérnicieuses d'un mauvais patriote" („Opiniile pernicioase a unui rău patriot”). Activitățile de cercetare s-au concretizat într-o a doua călătorie în Transilvania care i-a permis să studieze din nou arhivele din Bistrița și a scris al unsprezecelea volum Hurmuzachi și două lucrări despre istoria modernă timpurie a României: "Acte din secolul al XVI-lea relative la Petru Șchiopul" și "Scurtă istorie a lui Mihai Viteazul". Atitudinea sa publică controversată a
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
la Petru Șchiopul" și "Scurtă istorie a lui Mihai Viteazul". Atitudinea sa publică controversată a atras o interdicție oficială asupra rapoartelor date Academiei, astfel fiind scos și din competiția pentru premiul național al Academiei (unde a propus "Documente românești din arhivele Bistriței"). În această perioadă a avut loc o răcire a relației lui Iorga cu Xenopol. În 1901, la puțin timp după divorțul de Maria, s-a căsătorit cu Ecaterina (Catinca), sora prietenului și colegului Ioan Bogdan. Celălalt frate al ei
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
la București în 1903, unde a urmat sugestiile lui Lamprecht și s-a concentrat pe scrierea primei sale priviri de ansamblu a istoriei României, cunoscută în țară ca "Istoria românilor". A mai fost implicat într-un proiect de cercetare a arhivelor din Moldova și Țara Românească și, după ce a restabilit politica naționalistă a poetului "junimist" Mihai Eminescu, l-a ajutat pe acesta în alegerea și publicarea creațiilor sale. În 1903, Nicolae Iorga a devenit unul dintre conducătorii revistei "Sămănătorul". Din acest
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
Radu cel Mare a înființat la Râmnicu Vâlcea în anul 1504 "Episcopia Râmnicului - Noul Severin", fapt remarcat și de Paul de Alep care notează că în peregrinările sale a găsit aici o "„reședință episcopală”". Vechi documente istorice, aflate în custodia arhivei Academiei Române și specificațiilor din "Condica Episcopiei Râmnicului", Mihai Viteazul, domnul "primei uniri a românilor" din toate provinciile, s-a născut la Drăgoești. La Proieni pe malul drept al Oltului, el și-a serbat nunta cu Doamna Stanca într-o veche
Județul Vâlcea () [Corola-website/Science/296672_a_298001]
-
regimentul 2 Călărași, în luptele de la Vidin în octombrie 1877. Sacrificiul ostașilor gojeni în obținerea independenței, s-a ridicat la peste 241 morți. Din 1998 Județul Gorj face parte din Regiunea de Dezvoltare 4 Sud-Vest Oltenia. Serviciul Județean Gorj al Arhivelor Naționale ascunde comori nebănuite de mulți dintre gorjeni. Aici, pe langă actele păstrate pentru că așa prevedea legea, există și altele foarte vechi, donate de familii care au conștientizat valoarea lor. Printre cele mai importante, se află documente scrise cu mâna
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
avantaj celui ce o deține, stau la baza remodelării unor industrii sociale (cum ar fi cercetarea, educația, activitatea editorială, comerțul) și chiar a politicii. Preocuparea socială privind administrarea resurselor informaționale s-a extins în domeniul tradițional al bibliotecilor și al arhivelor și, a cuprins și informația organizatorică, instituțională și guvernamentală în ceea ce a căpătat numele de managementul resurselor informaționale. A doua percepție a informației (ce datează din aceeași perioadă), este aceea de serviciu de primă necesitate, care a determinat dezvoltarea în
Informație () [Corola-website/Science/296885_a_298214]
-
conform recensământului din anii 1869 - 1870, alături de Brașov, Abrud, Sebeș, Alba Iulia, Orăștie, Ocna Sibiului și Hațeg. Dintre orașele enumerate mai sus, singurele localități urbane cu conducere românească sunt Hunedoara și Hațegul"” (Ioachim Lazăr). Documentele păstrate la Direcția Județeană a Arhivelor Statului arată că primarul George Dănilă s-a implicat cam în toate problemele care priveau viața localității pe care o conducea și nu numai atât. În timpul războiului de independentă, de la Hunedoara au fost trimiși bani pentru ostașii români răniți pe
Hunedoara () [Corola-website/Science/296882_a_298211]
-
Kafka devin însă între timp obiectul unui litigiu. Biblioteca Națională a Israelului pretinde că manuscrisele i se cuvin, conform dorinței lui Brod: Esther Hoffe nu ar fi fost decât un executor testamentar a cărui responsabilitate era să înmâneze scrierile unei arhive publice israeliene. În 2012, Tribunalul din Tel Aviv a dat câștig de cauză Bibliotecii Naționale, după un proces de cinci ani disputat cu fiicele Ruth și Eva. În timpul vieții sale, Kafka era complet necunoscut comunităților de scriitori din afara Austro-Ungariei. În cadrul
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
de controversat. Șantierul propriu-zis a început în anii 1980 cu demolarea a peste 7 km² din vechiul centru al capitalei și relocația a peste 40.000 de oameni din această zonă. Între clădirile dispărute se numără Mănăstirea Văcărești, Spitalul Brâncovenesc, Arhivele Naționale, Stadionul Republicii, etc. Lucrările s-au efectuat cu munca forțată a militarilor în termen și astfel costul a fost redus la minimum . Acest proiect de reconstruire a Bucureștiului, cuprindea o serie de clădiri cum ar fi: Palatul Parlamentului - Casa
Palatul Parlamentului () [Corola-website/Science/296898_a_298227]
-
cuvântului din limba maghiară. Mareșalul Antonescu a ordonat efectuarea lucrărilor pentru românizarea nomenclaturii localităților din România, ordin prin care urma să se schimbe denumirea orașului Bacău, cu "Gura Bistriței". Menționarea orașului pe un act oficial datează încă din 1399. În arhivele Vaticanului, pe hărțile Evului Mediu precum și în alte documente latine, Bacăul apare sub numele de Bacovia, sau Ad Bacum. Edwige Bestazzi - delegată a Institutului de Cultură Italiană, la începutul secolului XX - mărturisește că Bacăul era trecut pe o hartă pictată
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
s Purge of the Thirties" (Marea Teroare: Epurările lui Stalin din anii ’30) . Alexandr Soljenițîn cu "Arhipelagul Gulag" a urmat în 1973. La sfârșitul anilor ’90, Stalin a fost denunțat în mod deschis drept criminal de către Gorbaciov în timpul glasnost-ului. Arhivele sovietice au fost deschise cercetării istoricilor ruși și din alte țări după colapsul Uniunii Sovietice. În sfârșit, în Franța, unde intelectualii erau mai favorabili comunismului sovietic, a apărut în 1997 Cartea neagră a comunismului care, bazându-se în parte pe
Marea Epurare () [Corola-website/Science/298229_a_299558]
-
pe parcursul aceluiași deceniu. Nikolai Buharin și alți condamnați în Procesele de la Moscova au fost reabilitați mai târziu, în 1988. Cartea "Reabilitarea: Procesele politice din anii 30-50" (Реабилитация. Политические процессы 30-50-х годов) (1991) conține un mare număr de materiale originale din arhive, prezentate pentru prima oară: transcrieri ale interogatoriilor, scrisori ale condamnaților și fotografii. Pe această bază este arătat în detaliu cât de multe procese spectacol au fost fabricate. După estimările "Ministerului de interne" făcute la ordinul special al comisiei Partidului Comunist
Marea Epurare () [Corola-website/Science/298229_a_299558]