50,139 matches
-
Victor Pop, Sabin Șainelic, 2002). În ciuda miniaturizării, colecțiile de prescurnicere alcătuiesc veritabile galerii de artă, grație formelor superioare: rozetă solară (Cuhea), troițe, spic de grâu, obeliscul „1877”, clepsidră (Rona de Jos), piramidă aztecă în trepte (Săcel), turn thailandez, arborele vieții, „Pasărea Măiastră” a lui Brâncuși (asemănare izbitoare), Coloana Infinitului, Regele Regilor (sec. al XVIII-lea), „Scaunul nobilului Mariș din Ieud” (identic cu scaunele de la Masa Tăcerii), turla de biserică (v. Romulus Pop, 1993). Cât privește compoziția ornamentelor, putem spune că acestea
Pecetar () [Corola-website/Science/314168_a_315497]
-
antecreștin: funia, nodurile, rozetele solare - cu variațiile: cerc simplu, cercuri concentrice, soare cu chip omenesc, toate având la origine un ancestral cult solar -, apoi pomul vieții („simbolul vieții fără de moarte și al rodniciei nesfârșite”), motivul șarpelui (păzitorul gospodăriei), chipul omenesc, păsările, dintele de lup, bradul ș.a.m.d. Pentru țăranul maramureșean, trecerea pe sub hăizașul porții devenea aproape un act ceremonial, purificându-se mental de relele lumii profane pentru a intra curat în universul casnic al gospodăriei și familiei. În toate culturile
Poartă maramureșeană () [Corola-website/Science/314166_a_315495]
-
cu cețuri se pot găsi ferigi, mușchi și plante suculente adaptate la regiuni aride. Astfel se pot aminti „Biscutella elbensis”, „Biscutella laevigata”, „Selaginella lepidophylla, ”„Anastatica hierochuntica” (trandafiri de Ieriho) Fauna este reprezentată prin 23 specii de mamifere, 41 specii de păsări și 22 specii de reptile și numai o specie de amfibii. Dintre mamifere se pot aminti gazelele, antilopele și măgarul sălbatic. Păsările provin din regiunile tropicale vecine, aici fiind prezent struțul african (Struthio camelus), vulturi pleșuvi (Aegypius tracheliotus), vulturi bărboși
Parcul Național Gebel-Elba () [Corola-website/Science/314187_a_315516]
-
Selaginella lepidophylla, ”„Anastatica hierochuntica” (trandafiri de Ieriho) Fauna este reprezentată prin 23 specii de mamifere, 41 specii de păsări și 22 specii de reptile și numai o specie de amfibii. Dintre mamifere se pot aminti gazelele, antilopele și măgarul sălbatic. Păsările provin din regiunile tropicale vecine, aici fiind prezent struțul african (Struthio camelus), vulturi pleșuvi (Aegypius tracheliotus), vulturi bărboși (Gypaetus bărbătuș), „Neophron percnopterus” că și acvile „Aquila fasciata”.
Parcul Național Gebel-Elba () [Corola-website/Science/314187_a_315516]
-
Tânărul n-are voie să arate semne de suferință în timpul operației care este lipsită complet de măsuri igienice. După circumcizie membrii tribului îmbrăcați în negru vor dansa și cântă toată noaptea, iar la câteva zile vor pleca la vânătore de păsări care vor fi împăiate și purtate că trofeu. Fetele suferă și ele un fel de „botez” prin îndepărtarea clitorisului, ele au voie să țipe de durere. În schimb la durerile nașterii femeile masailor nu se vaietă, fiind disprețuite femeile care
Masai () [Corola-website/Science/314194_a_315523]
-
Moldovei, iar apele reziduale au deseori o stare de tratare nesatisfăcătoare, nivelul de poluare din lac a depășit de multe ori limitele admise. În anul 1985 poluarea lacului a dus la moartea unui mare număr de pești, precum și a multor păsări acvatice. În ultimii ani, ca urmare a scăderii nivelului de utilizare a îngrășămintelor minerale și a pesticidelor în agricultura din Republica Moldova, situația lacului s-a îmbunătățit în mod semnificativ. Aflat în lunca Dunării, în apropiere de Delta Dunării, limanul Ialpug
Limanul Ialpug () [Corola-website/Science/314227_a_315556]
-
bogată vegetație acvatică. Flora este reprezentată de plante subacvatice (alge filamentoase, mătasea broaștei), semiacvatice (stuf, troscot de apă, papură, țipirig, rogoz, stânjenei) și plutitoare (nuferi albi și galbeni - în special în partea de sud). Pe malurile lacului își fac cuiburi păsările migratoare (lebede, rațe, pescăruși ș.a.). Lacul este bogat în pește, aici viețuind aproximativ 40 de specii de pește. Un studiu amănunțit al faunei piscicole din lacul Ialpug, efectuat în anul 1937, a scos în evidență 28 de specii de pești
Limanul Ialpug () [Corola-website/Science/314227_a_315556]
-
Păduraru. Spectacolul este dedicat unor personalități feminine cu numele Maria, care au influențat destinul României și al lumii. Cele patru Marii evocate sunt: Fecioara Maria, prințesa bizantină Maria de Mangop, Regina Maria a României și cântăreața Maria Tănase, cea supranumită "pasărea măiastră". De asemenea, Maria Gheorghiu a colaborat cu muzicienii Dominique Voquer și Anette Bonneville. În afara activității muzicale, Maria Gheorghiu moderează emisiuni și programe muzicale pentru Radio România și Radio București FM, unde promovează muzica folk și publică articole de presă
Maria Gheorghiu () [Corola-website/Science/314307_a_315636]
-
daca ne referim la române, natura în care este inclus omul, omul rudimentar ce se conduce după logică simplă a instinctelor și se luptă pentru a supraviețui. Puțini au știut să descrie asemeni lui văile și munții, pădurile, apele și păsările, zăpada și primăvară. Opere: "Aș Terras do Demo" (Țară Diavolului) și "Malhadinhas". Aceste două volume se numără printre cele mai bune povestiri din literatura portugheză. Stilul lui Aquilino, stufos, adeseori prea puțin suplu, este o creație a unui gen care
Aquilino Ribeiro () [Corola-website/Science/314318_a_315647]
-
unor alte comunități. Sunt construite primele orașe în Asia Mică (Turcia de azi)-Çatalhöyük, în Palestina-Ierihon sau așezări tribale permanente ori sate conduse de proto-căpetenii în Europa megalitică. Dezvoltarea orașelor a fost sinonimă cu apariția civilizației. Au fost domesticite bovinele, păsările, porcinele și ovinele. Animalele au fost folosite ca o importantă sursă de hrană, dar și la schimbul de produse. Dejecțiile animale s-au folosit ca îngrășământ natural, combustibil solid sau material de construcții. În sânul comunităților în care creșterea animalelor
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
Păsările cântătoare (în latină: subordinul "Passeri" sau "Oscines") sunt încadrate de ornitologi în ordinul "Passeriformes"; au dimensiunile corpului și coloritul penajului foarte variabil. Păsările cântătoare se hrănesc în special cu insecte, din care cauză trebuie să fie bune zburătoare. Cântatul păsărilor
Păsări cântătoare () [Corola-website/Science/314343_a_315672]
-
Păsările cântătoare (în latină: subordinul "Passeri" sau "Oscines") sunt încadrate de ornitologi în ordinul "Passeriformes"; au dimensiunile corpului și coloritul penajului foarte variabil. Păsările cântătoare se hrănesc în special cu insecte, din care cauză trebuie să fie bune zburătoare. Cântatul păsărilor este posibil datorită unui sfirinx (laringe) bifurcat; trilul lor este realizat de vibrația unei membrane laringiene în timpul expirației. Pulmonul acestor păsări este de
Păsări cântătoare () [Corola-website/Science/314343_a_315672]
-
Păsările cântătoare (în latină: subordinul "Passeri" sau "Oscines") sunt încadrate de ornitologi în ordinul "Passeriformes"; au dimensiunile corpului și coloritul penajului foarte variabil. Păsările cântătoare se hrănesc în special cu insecte, din care cauză trebuie să fie bune zburătoare. Cântatul păsărilor este posibil datorită unui sfirinx (laringe) bifurcat; trilul lor este realizat de vibrația unei membrane laringiene în timpul expirației. Pulmonul acestor păsări este de 10 ori mai dezvoltat decât pulmonul altor mamifere. Văzul are o deschidere de 300° ... 320°, ochii fiind
Păsări cântătoare () [Corola-website/Science/314343_a_315672]
-
foarte variabil. Păsările cântătoare se hrănesc în special cu insecte, din care cauză trebuie să fie bune zburătoare. Cântatul păsărilor este posibil datorită unui sfirinx (laringe) bifurcat; trilul lor este realizat de vibrația unei membrane laringiene în timpul expirației. Pulmonul acestor păsări este de 10 ori mai dezvoltat decât pulmonul altor mamifere. Văzul are o deschidere de 300° ... 320°, ochii fiind așezați lateral; prin aceste caracteristici păsările pot observa și ceea ce se petrece în spatele lor. Ochii au o mobilitate independentă unul față de
Păsări cântătoare () [Corola-website/Science/314343_a_315672]
-
laringe) bifurcat; trilul lor este realizat de vibrația unei membrane laringiene în timpul expirației. Pulmonul acestor păsări este de 10 ori mai dezvoltat decât pulmonul altor mamifere. Văzul are o deschidere de 300° ... 320°, ochii fiind așezați lateral; prin aceste caracteristici păsările pot observa și ceea ce se petrece în spatele lor. Ochii au o mobilitate independentă unul față de altul. Auzul este de asemenea considerabil, putând deosebi sunete cu o frecvență între 1.500 și 29.000 Hz. Unele dintre aceste păsări pot memora
Păsări cântătoare () [Corola-website/Science/314343_a_315672]
-
aceste caracteristici păsările pot observa și ceea ce se petrece în spatele lor. Ochii au o mobilitate independentă unul față de altul. Auzul este de asemenea considerabil, putând deosebi sunete cu o frecvență între 1.500 și 29.000 Hz. Unele dintre aceste păsări pot memora și reproduce tonurile auzite, sau pot localiza cu o eroare de numai 20° sursa de unde provine sunetul. Simțul de echilibru este localizat în urechea internă, aceasta asigurând păsărilor menținerea pe crengile copacilor. Simțul mirosului și al gustului sunt
Păsări cântătoare () [Corola-website/Science/314343_a_315672]
-
între 1.500 și 29.000 Hz. Unele dintre aceste păsări pot memora și reproduce tonurile auzite, sau pot localiza cu o eroare de numai 20° sursa de unde provine sunetul. Simțul de echilibru este localizat în urechea internă, aceasta asigurând păsărilor menținerea pe crengile copacilor. Simțul mirosului și al gustului sunt mai puțin dezvoltate. www.virtual-bird.com Trilul unei păsări cântătoare ș.a.
Păsări cântătoare () [Corola-website/Science/314343_a_315672]
-
localiza cu o eroare de numai 20° sursa de unde provine sunetul. Simțul de echilibru este localizat în urechea internă, aceasta asigurând păsărilor menținerea pe crengile copacilor. Simțul mirosului și al gustului sunt mai puțin dezvoltate. www.virtual-bird.com Trilul unei păsări cântătoare ș.a.
Păsări cântătoare () [Corola-website/Science/314343_a_315672]
-
și pe sol. Noaptea, în căutarea hranei, jderii pot parcurge distanțe de 16 km depărtare de culcușurile lor. Jderii vânează singuri. Sunt specii preponderent carnivore, dar care consumă frecvent și fructe. Se hrănesc cu șoareci, șobolani, iepuri, veverițe, pârși, șopârle, păsări (fazani, păsări de curte etc) și chiar iezi de căprioară mici de câteva zile. Consumă însă și broaște, pești, melci, insecte, ouă de pasăre, fructe dulci și zemoase, vâsc, miere, iar atunci când sunt înfometați jderii consumă și cadavre. Jderul de
Jder () [Corola-website/Science/314342_a_315671]
-
sol. Noaptea, în căutarea hranei, jderii pot parcurge distanțe de 16 km depărtare de culcușurile lor. Jderii vânează singuri. Sunt specii preponderent carnivore, dar care consumă frecvent și fructe. Se hrănesc cu șoareci, șobolani, iepuri, veverițe, pârși, șopârle, păsări (fazani, păsări de curte etc) și chiar iezi de căprioară mici de câteva zile. Consumă însă și broaște, pești, melci, insecte, ouă de pasăre, fructe dulci și zemoase, vâsc, miere, iar atunci când sunt înfometați jderii consumă și cadavre. Jderul de piatră (beica
Jder () [Corola-website/Science/314342_a_315671]
-
carnivore, dar care consumă frecvent și fructe. Se hrănesc cu șoareci, șobolani, iepuri, veverițe, pârși, șopârle, păsări (fazani, păsări de curte etc) și chiar iezi de căprioară mici de câteva zile. Consumă însă și broaște, pești, melci, insecte, ouă de pasăre, fructe dulci și zemoase, vâsc, miere, iar atunci când sunt înfometați jderii consumă și cadavre. Jderul de piatră (beica) face mari daune printre păsările de casă, făcând adevărate masacre printre ele. Omoară una după alta găinile, le taie capul ca și când le-
Jder () [Corola-website/Science/314342_a_315671]
-
chiar iezi de căprioară mici de câteva zile. Consumă însă și broaște, pești, melci, insecte, ouă de pasăre, fructe dulci și zemoase, vâsc, miere, iar atunci când sunt înfometați jderii consumă și cadavre. Jderul de piatră (beica) face mari daune printre păsările de casă, făcând adevărate masacre printre ele. Omoară una după alta găinile, le taie capul ca și când le-ar fi retezat cu un cuțit, le soarbe doar sângele, și le mănâncă creierii, abia de mai gustă altceva din ele. După ce a
Jder () [Corola-website/Science/314342_a_315671]
-
le (Carduelis carduelis), din familia Fringillidae, este o pasăre cu penele viu colorate cu roșu, negru, alb și galben, fiind una dintre cele mai cunoscute păsări de talie mică, din România. Deoarece este o pasăre cântătoare, a fost ținută frecvent în colivii. le este răspândit din Europa Occidentală până în
Sticlete () [Corola-website/Science/314355_a_315684]
-
le (Carduelis carduelis), din familia Fringillidae, este o pasăre cu penele viu colorate cu roșu, negru, alb și galben, fiind una dintre cele mai cunoscute păsări de talie mică, din România. Deoarece este o pasăre cântătoare, a fost ținută frecvent în colivii. le este răspândit din Europa Occidentală până în regiunile centrale din Siberia, Africa de Nord, Asia Centrală, Asia de Sud-Vest. În Australia, Noua Zeelandă și unele insule din Oceania
Sticlete () [Corola-website/Science/314355_a_315684]
-
le (Carduelis carduelis), din familia Fringillidae, este o pasăre cu penele viu colorate cu roșu, negru, alb și galben, fiind una dintre cele mai cunoscute păsări de talie mică, din România. Deoarece este o pasăre cântătoare, a fost ținută frecvent în colivii. le este răspândit din Europa Occidentală până în regiunile centrale din Siberia, Africa de Nord, Asia Centrală, Asia de Sud-Vest. În Australia, Noua Zeelandă și unele insule din Oceania a fost dusă de om. Penajul viu colorat în
Sticlete () [Corola-website/Science/314355_a_315684]