48,132 matches
-
ideale pentru a practica scufundări și snorkeling. Aici există câteva golfuri. Nici aici nu există facilități moderne precum în alte coaste spaniole. Costă Verde s-a dezvoltat că și o destinație eco-turistica. Aici se practică o varietate de sporturi precum pescuitul, navigația, echitația, alpinismul, schiatul și alte activități pe apă. Aici se poate pescui peștele de apă proaspătă datorită multitudinii de lacuri, râuri și bancuri de somon și păstrăv brun de aici. La Gijon este un port pentru ambarcațiuni de tipul
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
așezări de pe insulă sunt Chilubi (cea mai populată), Muchinchi, Chiwanangala (reședința șefului de trbi omonim) și Santa Maria, o misiune catolică. Datorită solului nisipos care domină insula, agricultura nu este dezvoltată. În schimb, activitatea de bază a localităților o reprezintă pescuitul.
Insula Chilubi () [Corola-website/Science/316143_a_317472]
-
de nisip. Majoritatea vechilor golfuri maritime, separate de largul mării cu mii de ani în urmă printr-un cordon litoral, au fost reunite cu Marea Mediterană printr-o rețea de mici canale. Pe acestea, domnește un trafic intens de ambarcațiuni de pescuit și sportive. În zona sudică regiunii de coastă, numită Côte Vermeille, se ridică vechi orășele pitorești, precum Port-Vendres sau Banyuls-sur-Mer. O adevărată capodoperă a arhitecturii este însă Canal du Midi, construit încă din secolul al XVII-lea. Acesta duce de la
Golful Lion () [Corola-website/Science/316322_a_317651]
-
meteo, dar mai târziu s-a observat că prezenta o calitate ciudată a luminii. Dintr-o data, obiectul a făcut implozie și a dispărut. A doua zi a trecut iar fără incidente, la fel ca prima. Bărbații au avut ghinion la pescuit așa că au decis să încerce și pe timp de noapte. Ei au stabilit tabăra pe malul lacului Eagle, pe 20 august 1976. La lăsarea întunericului, oamenii au aprins un foc de tabără care se așteptau să ardă timp de câteva
Răpirile de la Allagash () [Corola-website/Science/320062_a_321391]
-
se întoarce, există o perioadă în care canalul este navigabil. La aceste momente curentul este aproape calm. Saltstraumen este popular pentru pescari datorită abundenței sale de pește, cum ar fi codul negru, codul, halibutul, etc. Cel mai mare cod negru pescuit în Saltstraumen avea 22.7 kg. Podul Saltstraumen traversează Saltstraumen. Primul element este numele districtului Salten, ultimul element este forma finită de "straum" care înseamnă "flux, mișcare puternică a apei".
Saltstraumen () [Corola-website/Science/320217_a_321546]
-
României și pentru că ar fi încercat să ascundă acest lucru prin falsificarea unor documente. El a contestat însă dezafilierea și supendarea la Tribunalul de Arbitraj Sportiv de la Lausanne, obținând anularea deciziei în primele luni ale anului următor. Pasiunile sale sunt pescuitul, călătoriile și mașinile. Artiștii pe care îi apreciază cel mai mult sunt Robert de Niro, Meryl Streep și Nicolas Cage. Ascultă cu plăcere muzica lui Tudor Gheorghe, Julio Iglesias, Pavarotti sau Placido Domingo. Îi admiră pe Ion Antonescu și Iuliu
Rudel Obreja () [Corola-website/Science/320299_a_321628]
-
român, cu sigla „NR” în litere roșii peste două benzi orizontale albastre, care mulțumită costrucțiilor navale a navlosit până la treizeci de nave. Până în 1990, flota maritimă comercială a României avea peste 300 de nave, la care se adăugau Flota de pescuit oceanic și cea fluvială. Navrom Constanța deținea toate navele. Apoi, Navrom s-a divizat în trei societăți, toate cu capital integral de stat: Navrom, Romline și Petromin. După 1989, majoritatea navelor românești au fost privatizate : în 1993, fostul ministru al
Flota comercială maritimă a României () [Corola-website/Science/320324_a_321653]
-
avea doar cinci nave, celelalte fiind înstrăinate. Cargoul „Albatros”, feriboturile „Eforie”, „Mangalia”, „Samarina A” și „Samarina M” (ultimele două fiind RO-RO-uri rezervate autovehiculelor) erau singurele nave de transport maritim aflate încă sub pavilion românesc. România deținea și o flotă de pescuit oceanic (care număra peste 100 de pescadoare, nave colectoare și 12 nave frigorifice de transport (POLAR)), precum și o flotă fluvială (formată din șlepuri și barje). Din flota de pescuit oceanic nu a mai rămas nimic.
Flota comercială maritimă a României () [Corola-website/Science/320324_a_321653]
-
aflate încă sub pavilion românesc. România deținea și o flotă de pescuit oceanic (care număra peste 100 de pescadoare, nave colectoare și 12 nave frigorifice de transport (POLAR)), precum și o flotă fluvială (formată din șlepuri și barje). Din flota de pescuit oceanic nu a mai rămas nimic.
Flota comercială maritimă a României () [Corola-website/Science/320324_a_321653]
-
desemnează două ansambluri de nave navigând pe mări și oceane sub pavilion românesc : cele dedicate cercetărilor șiințifice, și cele dedicate pescuitului. a.- Stațiunea Zoologică Marină „Ioan Borcea” de la Agigea, moștenire a Institutului Bio-oceanografic ; <br>b.- Stațiunea de Cercetări Maritime și Proiectări Piscicole „Gr. Antipa” (Constanța), deasemenea moștenire a Institutului Bio-oceanografic; <br>c.- Secția de Biologie Marină (Constanța) a Institutului de Biologie
Flota științifică și de pescuit a României () [Corola-website/Science/320325_a_321654]
-
deveniră inutilizabile. Înființat în 1970, IRCM a fost pus în subordinea succesivă a Consiliului Național de Știință și Tehnologie, apoi în 1980, a Ministerului Educației, iar în 1982 a Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, mai anume a Biroului Central pentru Pescuit și Prelucrarea Peștelui, care îi puse la dispoziție câteva șalupe mici și traulerul "Chefalul". În cadrul acestui Institut funționează din 1972 „Laboratorul de tehnologie marină” consacrat programelor de cercetare legate de valorificarea resurselor petroliere ale platformei continentale din Marea Neagră. În 1972
Flota științifică și de pescuit a României () [Corola-website/Science/320325_a_321654]
-
pentru cercetători, 3 laboratoare, autonomie 900 km; pontonul laborator “Halmyris”: 90 t deplasament, 20 locuri de cazare, 2 laboratoare, sală de conferințe și șalupa de cercetare - inspecție “Carina”: 6 m lungime, 6 locuri, motor Diesel de 150 CP. Flota de pescuit artizanal cuprinde toate ambarcațiile private care folosesc pentru pescuitul local de mic tonaj, de numai câteva ore, la distanțe mici de litoral. Este vorba de un pescuit tradițional, odinioară efectuat de pescarii dobrogeni, care a dispărut în anii comunismului, deoarece
Flota științifică și de pescuit a României () [Corola-website/Science/320325_a_321654]
-
Halmyris”: 90 t deplasament, 20 locuri de cazare, 2 laboratoare, sală de conferințe și șalupa de cercetare - inspecție “Carina”: 6 m lungime, 6 locuri, motor Diesel de 150 CP. Flota de pescuit artizanal cuprinde toate ambarcațiile private care folosesc pentru pescuitul local de mic tonaj, de numai câteva ore, la distanțe mici de litoral. Este vorba de un pescuit tradițional, odinioară efectuat de pescarii dobrogeni, care a dispărut în anii comunismului, deoarece marea devenise o zonă de fontieră strict păzită unde
Flota științifică și de pescuit a României () [Corola-website/Science/320325_a_321654]
-
Carina”: 6 m lungime, 6 locuri, motor Diesel de 150 CP. Flota de pescuit artizanal cuprinde toate ambarcațiile private care folosesc pentru pescuitul local de mic tonaj, de numai câteva ore, la distanțe mici de litoral. Este vorba de un pescuit tradițional, odinioară efectuat de pescarii dobrogeni, care a dispărut în anii comunismului, deoarece marea devenise o zonă de fontieră strict păzită unde numai ambarcațiile aparținând cherhanalelor erau autorizate să pătrundă și să pescuiască. Astăzi, flota de pescuit artizanal maritim este
Flota științifică și de pescuit a României () [Corola-website/Science/320325_a_321654]
-
vorba de un pescuit tradițional, odinioară efectuat de pescarii dobrogeni, care a dispărut în anii comunismului, deoarece marea devenise o zonă de fontieră strict păzită unde numai ambarcațiile aparținând cherhanalelor erau autorizate să pătrundă și să pescuiască. Astăzi, flota de pescuit artizanal maritim este extrem de redusă în România. În România, activitatea de pescuit maritim se limitase până în anul 1964 la Marea Neagră, având ca ambarcații mahoanele cherhanalelor și traulerele mici (și învechite) ale „Întreprinderii Piscicole” din Brăila și ale „Întreprinderii de Industrializare
Flota științifică și de pescuit a României () [Corola-website/Science/320325_a_321654]
-
dispărut în anii comunismului, deoarece marea devenise o zonă de fontieră strict păzită unde numai ambarcațiile aparținând cherhanalelor erau autorizate să pătrundă și să pescuiască. Astăzi, flota de pescuit artizanal maritim este extrem de redusă în România. În România, activitatea de pescuit maritim se limitase până în anul 1964 la Marea Neagră, având ca ambarcații mahoanele cherhanalelor și traulerele mici (și învechite) ale „Întreprinderii Piscicole” din Brăila și ale „Întreprinderii de Industrializare și de Desfacere a Peștelui” din Tulcea, care aduceau la mal tonaje
Flota științifică și de pescuit a României () [Corola-website/Science/320325_a_321654]
-
hamsiile. Oferta era mult inferioară cererii. În anii 1964-1965 au fost comandate șantierelor navale din Japonia două mari traulere oceanice : „Constanța” și „Galați”, bazate în portul la frigorifer din Tulcea. Zece ani mai târziu, ele sunt repartizate „Comandamentului Flotei de Pescuit Oceanic”, privatizat după anul 1990 sub denumirea de „Compania Română de Pescuit Oceanic”. Pescuitul oceanic românesc a avut loc în zone cu mare productivitate biologică din Oceanul Atlantic, îndeosebi în vestul Africii, exploatând specii ca la bonita, pălămida, macroul, chefalul, stavridul
Flota științifică și de pescuit a României () [Corola-website/Science/320325_a_321654]
-
șantierelor navale din Japonia două mari traulere oceanice : „Constanța” și „Galați”, bazate în portul la frigorifer din Tulcea. Zece ani mai târziu, ele sunt repartizate „Comandamentului Flotei de Pescuit Oceanic”, privatizat după anul 1990 sub denumirea de „Compania Română de Pescuit Oceanic”. Pescuitul oceanic românesc a avut loc în zone cu mare productivitate biologică din Oceanul Atlantic, îndeosebi în vestul Africii, exploatând specii ca la bonita, pălămida, macroul, chefalul, stavridul și sardina, pe platforma continentală din dreptul litoralului Americii de Nord din dreptul coastelor
Flota științifică și de pescuit a României () [Corola-website/Science/320325_a_321654]
-
din Japonia două mari traulere oceanice : „Constanța” și „Galați”, bazate în portul la frigorifer din Tulcea. Zece ani mai târziu, ele sunt repartizate „Comandamentului Flotei de Pescuit Oceanic”, privatizat după anul 1990 sub denumirea de „Compania Română de Pescuit Oceanic”. Pescuitul oceanic românesc a avut loc în zone cu mare productivitate biologică din Oceanul Atlantic, îndeosebi în vestul Africii, exploatând specii ca la bonita, pălămida, macroul, chefalul, stavridul și sardina, pe platforma continentală din dreptul litoralului Americii de Nord din dreptul coastelor Labradorului, exploatând
Flota științifică și de pescuit a României () [Corola-website/Science/320325_a_321654]
-
din dreptul coastelor Labradorului, exploatând heringul, macroul, codul, cambula și sebastul-"Sebastes mentella", prelucrabile în fileuri. Speciile de mai mare valoare gustativă și comercială (tonul-"Thunnus thynnus", pălămida-"Sarda sarda", heringul) erau uneori vândute pe valută altor companii, străine, de pescuit, alteori predate cooperativelor alimentare ale organelor de Partid și de stat, ale armatei, securității și ministerelor ; celelate specii erau predate magazinelor de desfacere de pește sau, mai rar, cooperativei „Alimentara”. În primii trei ani de activitate, cele două nave au
Flota științifică și de pescuit a României () [Corola-website/Science/320325_a_321654]
-
de desfacere de pește sau, mai rar, cooperativei „Alimentara”. În primii trei ani de activitate, cele două nave au pescuit împreună o medie anuală de 6.620 tone de pește oceanic: acest succes a determinat guvernul să dezvolte flota de pescuit până la 20 de traulere și de 3 nave frigorifere de transport în 1973. În 1972 producția medie anuală pe navă activă era de de 2.864 de tone, adică o medie zilnică de 19,4 tone. Astfel, în anii 1970-1989
Flota științifică și de pescuit a României () [Corola-website/Science/320325_a_321654]
-
de traulere și de 3 nave frigorifere de transport în 1973. În 1972 producția medie anuală pe navă activă era de de 2.864 de tone, adică o medie zilnică de 19,4 tone. Astfel, în anii 1970-1989, „Întreprinderea de Pescuit Oceanic” a ajuns la un număr de 50 de nave, din care 38 de pescuit și 12 frigorifice (POLAR) de transport, deservite de 5.125 de salariați (personal navigant și de deservire). Dar, simultan, pe toate mările lumii, resursele halieutice
Flota științifică și de pescuit a României () [Corola-website/Science/320325_a_321654]
-
anuală pe navă activă era de de 2.864 de tone, adică o medie zilnică de 19,4 tone. Astfel, în anii 1970-1989, „Întreprinderea de Pescuit Oceanic” a ajuns la un număr de 50 de nave, din care 38 de pescuit și 12 frigorifice (POLAR) de transport, deservite de 5.125 de salariați (personal navigant și de deservire). Dar, simultan, pe toate mările lumii, resursele halieutice (de pescuit) s-au redus din cauza supraexploatării, astfel ca productivitatea anuală a descrescut, navele fiind
Flota științifică și de pescuit a României () [Corola-website/Science/320325_a_321654]
-
a ajuns la un număr de 50 de nave, din care 38 de pescuit și 12 frigorifice (POLAR) de transport, deservite de 5.125 de salariați (personal navigant și de deservire). Dar, simultan, pe toate mările lumii, resursele halieutice (de pescuit) s-au redus din cauza supraexploatării, astfel ca productivitatea anuală a descrescut, navele fiind din ce în ce mai puțin rentabile, apoi devenind costisitoare, mai ales că învechindu-se, rata de defectări creștea. Pe de altă parte, condițiile de viață în țară degradându-se din cauza
Flota științifică și de pescuit a României () [Corola-website/Science/320325_a_321654]
-
Consiliului de Administrație, de utilizarea creditelor în defavoarea companiei, de scoaterea navelor la licitație și de adjudecarea lor în favoarea unor cumpărători dinainte horărâți, astfel că această stare conflictuală dintre diferitele grupuri de interese a dus la decăderea economică a „Companiei de Pescuit Oceanic” și la falimentarea ei. În acel an 1997, compania a trecut printr-o fază de reorganizare cu obiectivul de a salva activitatea prin reactivarea unor nave, re-obținerea dreptului de pescuit în zona Africii de Nord-Vest și Sud-Vest, obținerea licenței
Flota științifică și de pescuit a României () [Corola-website/Science/320325_a_321654]