49,332 matches
-
profesor foarte stimat și admirat. El a încercat să scoată tot ce era mai bun din fiecare student al său prin provocarea de a lucra ocazional la diferite comenzi reale. În cazul în care a detectat talente în rândul tinerilor artiști el a fost dispus sau dornic să-i promoveze; Oskar Kokoschka, Egon Schiele și Le Corbusier au fost cei mai cunoscuți beneficiari ai atenției și bunăvoinței sale din rândul noii generații; alții au fost puternic influențați de estetica lui precum
Josef Hoffmann () [Corola-website/Science/336247_a_337576]
-
Romanele sale descriu persoane care încearcă să trăiască o viață mai bună sub însuflețirea idealurilor romantice și oameni care-și găsesc pacea doar în momentul morții. Romanul său semi-autobiografic "Jan Maria Plojhar" (1891) se referă la condiția tragică a unui artist. Lucrările dramatice ale lui Zeyer au fost scrise într-un stil similar. Cartea sa "Tri legendy o krucifixu" (1895) foloseste povestea răstignirii lui Hristos pentru a explora tema naționalismului ceh și valoarea artei. Prima povestire, "Inultus" urmărește povestea unei sculptorițe
Julius Zeyer () [Corola-website/Science/336266_a_337595]
-
la alegerea gazdei pentru Campionatul Mondial IIHF din 2018 tot cu , concurând cu Danemarca. Din 2008, pe această arenă Dinamo Riga își joacă meciurile de acasă în Liga Continentală de Hochei. Pe parcursul anilor Arena a găzduit, de asemenea, mai mulți artiști celebri din toate colțurile lumii, printre cei mai importanți cântăreți și formații numărându-se Metallica, Kylie Minogue, Elton John, Rhianna, Depeche Mode și Rammstein. Este o arenă utilizată des pentru competițiile europene de baschet, înaintea ei fiind utilizate stadioane de
Arena Riga () [Corola-website/Science/336265_a_337594]
-
(23 septembrie 1871 - 24 iunie 1957), cunoscut, de asemenea, sub numele de "Frank Kupka" sau "François Kupka", a fost un pictor și artist grafic ceh. El a fost un pionier și un cofondator al fazei timpurii a mișcării de artă abstractă și a cubismului orfic (orfism). Lucrările abstracte ale lui Kupka au apărut dintr-o bază realistă, dar mai târziu au evoluat într-
František Kupka () [Corola-website/Science/336260_a_337589]
-
o colecție substanțială de lucrări ale sale. Kupka a murit în 1957 la Puteaux, Franța. Kupka a avut un interes puternic față de teoria culorilor și de eliberarea culorilor din asociațiile descriptive (care se crede că s-ar datora influenței altor artiști precum Robert Delaunay). Margit Rowell a descris tabloul "Scara galbenă" (c. 1907) ca "prima încercare a lui Kupka de a se împăca cu teoria culorilor în care rezultatul este atât personal, cât și unul de succes". Deși un autoportret, subiectul
František Kupka () [Corola-website/Science/336260_a_337589]
-
(4 aprilie 1882 - 7 noiembrie 1953) a fost un pictor ceh, lider al avangardei artistice din Praga în perioada interbelică și unul dintre cei mai cunoscuți artiști cubiști. Filla s-a născut în Chropyne, Moravia, și și-a petrecut copilăria în Brno, dar mai târziu s-a mutat la Praga. Începând din 1903, el a studiat la Academia de Arte Frumoase din Praga, dar a abandonat studiile
Emil Filla () [Corola-website/Science/336262_a_337591]
-
și publicând de reproduceri ale operelor lui Picasso. După ce atât cititori i, cât și liderii uniunii Mánes au avut reacții negative, el și cu alți pictori s-au retras din grupul Mánes și au fondat Skupina výtvarných umělců (Grupul de Artiști Vizuali), care a fost un grup de orientare cubistă. În jurul anului 1913, el și Otto Gutfreund au realizat unele dintre cele mai vechi sculpturi cubiste produse în întreaga lume. Înainte de Primul Război Mondial s-a mutat la Paris, dar a
Emil Filla () [Corola-website/Science/336262_a_337591]
-
de la Dachau și Buchenwald. Cu toate acestea, el a supraviețuit, s-a întors acasă și a început să predea la Vysoká škola uměleckoprůmyslová v Praze (VŠUP—Academia de Arte, Arhitectură și Design din Praga). În 1945, el a fost primul artist pentru care s-a realizat o expoziție postbelică la galeriile Mánes. După război, el a expus în principal lucrări din ciclul "Boje o zápasy" (Lupte și confruntări) și mai târziu a pictat în principal peisaje. În timpul vieții sale el a
Emil Filla () [Corola-website/Science/336262_a_337591]
-
în 28 noiembrie 2014, cu o zi mai tarziu, din cauza că editarea finală a lua mai mult decât era de așteptat. "#000000 & #FFFFFF" este găzduit de DJ Dramă, dispunând de un amestec de hip-hop și rock, și colaborarea cu alți artiști precum YG, Dej Loaf, French Montană, Danny Brown, G-Eazy și alții. În luna august 2015, trupa a anunțat viitoarea lansare a albumului Wiped Ouț! în 30 octombrie ce conține single-ul "R. I. P. 2 My Youth". Trupa a lansat mai
The Neighbourhood () [Corola-website/Science/336309_a_337638]
-
Albumul a fost primul lor album No. 1 în Billboard 200. Pe 22 mai 2016, "Blurryface" , a mers pe pentru a câștiga la categoria "Top Rock Album" la Billboard Music Awards, iar trupa a câștigat, de asemenea, la categoria "Top Artist Rock." Trupa a început "Blurryface World Tour" pe 11 mai în Glasgow, Scoția. SUA face parte din turneul lor care a început pe 8 septembrie, la Washington,D.C. Turneul a mers în Statele Unite ale Americii, Australia, Asia de Sud-Est, Japonia și Europa
Twenty One Pilots () [Corola-website/Science/336298_a_337627]
-
Godey din Philadelphia timp de 48 de ani (1830-1878). Godey dorea să profite de popularitatea cărților cadou, dintre care multe erau comercializate în mod special pentru femei. Fiecare număr conținea poezii, articole și gravuri create de renumiți scriitori și alți artiști ai timpului. Sarah Josepha Hale (autoare a poeziei „Mary Had a Little Lamb”) a fost redactorul ei din 1837 până în 1877 și a publicat numai manuscrise americane originale. Deși revista era citită și conținea articole scrise atât de bărbați, cât
Godey's Lady's Book () [Corola-website/Science/336329_a_337658]
-
Poetul Thomas Holley Chivers, originar din Georgia, a susținut că el i-a sugerat această idee lui Poe. Revista a fost redenumită "", un joc de cuvinte între cuvântul „Penn” („stilou”) și în special „pana cu care grecii obișnuiau să scrie”. Artistul F. O. C. Darley a semnat un contract pe 31 ianuarie 1843, pentru a crea ilustrații originale pentru "The Stylus". Contractul presupunea realizarea a cel puțin trei ilustrații pe lună, „pe lemn sau pe hârtie”, dar nu mai mult de
The Stylus () [Corola-website/Science/336333_a_337662]
-
Este absolvent al liceului Al. I. Cuza din Iași, (1989) și Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Management, (2011). În domeniul artistic este autodidact. Prima lucrare de sculptură o realizează în august 1994, iar în anul 1998 devine membru în Asociația Artiștilor Plastici din Iași, debutând pe data de 23 mai 1998, cu lucrări de sculptură în cadrul Salonului de Primăvară al A.A.P. Iași. Atras de fascinația culorilor, realizează primele lucrări de pictură începând cu anul 2000, iar pe 9 martie 2001
Costel Iftinchi () [Corola-website/Science/336369_a_337698]
-
Iarnă naivilor”" - Suceava, 2013; "Tabăra Națională de Artă Naivă, Păltinoasa", 2013; "Tabăra Națională de Artă Naivă, Giulești-Sârbi, București," 2013. "Doctorul de pantofi," Poveste născută din tablourile de artă naivă, Ed. Pim, Iași, 2010; "Ușa naivilor," proza, Ed. CreArt, Iași, 2011; "Artiști naivi ieșeni", album de artă, Ed. CreArt, Iași, 2012; "Tabăra Națională de Artă Naivă Păltinoasa", album de artă, Ed. CreArt, Iași, 2013; "Povești înrămate," album de artă, Ed. CreArt, Iași, 2013; "Iarnă naivilor," album de artă, Ed. CreArt, Iași, 2013
Costel Iftinchi () [Corola-website/Science/336369_a_337698]
-
Borda, Ed. Veritas, Târgu-Mureș, 2014, pag. 333-336; Efigii în filigran - Acorduri efective - Tiberiu Cosovan, Ed. Mușatinii, Suceava, 2014, pag. 42-44, 232, 269; Frumosul și uratul în arta naivă românească - Calistrat Robu, Ed. CreArt, Iași, 2015, pag. 35,48,66 Asociația Artiștilor Plastici ieșeni după 25 de ani - Gheorghe Bălăceanu, Ed. CreArt, Iași, 2015, pag. 40, 41; Premiul ÎI cu lucrarea LACRIMI"," la Salonul de primăvară, Iași -1998; Premiul Special, cu lucrarea de pictură NOAPTEA VRĂJITOARELOR, Festivalul de Artă Naivă, Timișoara - 2002
Costel Iftinchi () [Corola-website/Science/336369_a_337698]
-
dispărut; asta mă îndurerează, dar nu mă înstrăinează de locul meu natal unde vreau să mă întorc odată pentru odihna cea mare” . Tot astfel, Theodor Grigoriu afirma în Muzica și nimbul poeziei că enescu, alături de Eminescu și Brâncuși, a fost artistul unor mari sinteze europene, un om care avea capacitatea de „a da glas unor nobile idealuri umane.” Enescu însuși spunea răspunzând la înrebarea la ce se gândește când compune: „Măi, să știi, când sunt melodiile vesele, gândesc poezie, iar dacă
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
-o de la tatăl său Conrad Mannlich (1700-1758), care a fost pictorul curții sub Christian al IV-lea de Palatin de Zweibrücken. Următoarea sa formare a fost la Academia de Artă, ("Mannheimer Zeichnungsakademie"), Mannheim precum și în Paris, unde a cunoscut numeroși artiști francezi din perioada rococo, care i-au influnțat stilul său inițial. Mannlich a fost pictorul curții sub Christian al IV-lea de Palatin de Zweibrücken, director constructor general sub Karl al II-lea August, Duce de Zweibrücken precum și director al
Johann Christian von Mannlich () [Corola-website/Science/336385_a_337714]
-
The Saturday Evening Post" este publicat de șase ori pe an de către Saturday Evening Post Society, care a achiziționat revista în 1982. În 1916, editorul "Saturday Evening Post" George Horace Lorimer l-a descoperit pe Norman Rockwell, pe atunci un artist newyorkez în vârstă de 22 de ani. Lorimer a achiziționat prompt două ilustrații de ale lui Rockwell, publicându-le pe coperta revistei, și a comandat încă trei desene. Ilustrațiile lui Rockwell ce prezentau scene din familia americană și de viață
The Saturday Evening Post () [Corola-website/Science/336395_a_337724]
-
familia americană și de viață rurală ale unei epoci apuse au devenit icoanice. În cei 50 de ani în care a colaborat la "Post", Rockwell a ilustrat mai mult de 300 de coperte. "Post" l-a angajat, de asemenea, pe artistul din Nebraska John Philip Falter, care „a devenit cunoscut ca un pictor al vieții americane cu accent pe Middle West”, care „a adus simplitatea și umorul vieții orășenești și casnice din Middle West”. El a realizat 120 de coperte pentru
The Saturday Evening Post () [Corola-website/Science/336395_a_337724]
-
West”, care „a adus simplitatea și umorul vieții orășenești și casnice din Middle West”. El a realizat 120 de coperte pentru "Post" între 1943 și 1968, încetând colaborarea numai atunci când revista a început să afișeze fotografii pe copertă. Un alt artist proeminent a fost Charles R. Chickering, un ilustrator independent care a proiectat numeroase timbre poștale pentru U.S. Post Office. Alți ilustratori de copertă populari au fost artiștii George Hughes, Constantin Alajalov, John Clymer, W. H. D. Koerner, J. C. Leyendecker
The Saturday Evening Post () [Corola-website/Science/336395_a_337724]
-
colaborarea numai atunci când revista a început să afișeze fotografii pe copertă. Un alt artist proeminent a fost Charles R. Chickering, un ilustrator independent care a proiectat numeroase timbre poștale pentru U.S. Post Office. Alți ilustratori de copertă populari au fost artiștii George Hughes, Constantin Alajalov, John Clymer, W. H. D. Koerner, J. C. Leyendecker, Charles Archibald Catacutan, John E. Sheridan, Douglass Crockwell și N. C. Wyeth. Printre caricaturiștii revistei s-au aflat Bob Barnes, Irwin Caplan, Tom Henderson, Al Johns, Clyde
The Saturday Evening Post () [Corola-website/Science/336395_a_337724]
-
fost o prezență constantă din 1922 până în 1961. Timp de mulți ani, William Hazlett Upson a contribuit cu foarte populara serie de povestiri despre escapadele vânzătorului Alexander Botts. Publicarea în "Post" a lansat carierele și i-a ajutat pe mulți artiști și scriitori să rămână pe linia de plutire. P. G. Wodehouse a spus că „lupul era întotdeauna la ușă” până ce "Post" i-a oferit „prima evadare” în 1915 prin serializarea romanului "Something Fresh". După alegerea lui Franklin Delano Roosevelt, cronicarul
The Saturday Evening Post () [Corola-website/Science/336395_a_337724]
-
specializat în construcția de bănci. El a continuat să fie activ și în toți anii Primului Război Mondial. După sfârșitul conflagrației și destrămarea Imperiului Austro-Ungar, compania să a fost lovită financiar de pierderea unor clienți importanți. Gotthilf a fost membru al Asociației artiștilor plastici din Viena (1893) al Asociației inginerilor și arhitecților din Austria (1896), al Asociației comerciale din Austria inferioară, membru fondator al Werkbund-ului din Austria (1913), membru al Clubului arhitecților în cadrul Asociației artiștilor plastici din Viena. În 1938 Anschlussul - anexarea Austriei
Ernst Gotthilf () [Corola-website/Science/336406_a_337735]
-
clienți importanți. Gotthilf a fost membru al Asociației artiștilor plastici din Viena (1893) al Asociației inginerilor și arhitecților din Austria (1896), al Asociației comerciale din Austria inferioară, membru fondator al Werkbund-ului din Austria (1913), membru al Clubului arhitecților în cadrul Asociației artiștilor plastici din Viena. În 1938 Anschlussul - anexarea Austriei la Germania nazistă - l-a silit pe Gotthilf să părăsească Austria și să se stabilească la Oxford în Anglia, unde a murit în anul 1950. Ernst Gotthilf a fost căsătorit cu Elisabeth
Ernst Gotthilf () [Corola-website/Science/336406_a_337735]
-
trebuia să deservească linia de la Dilbeek la Boitsfort / Boosvoorde și Uccle / Ukkel via Anneessens și Porte de Namur. Bifurcația către acest nivel abandonat este vizibilă din tunelul dintre Anneessens și Lemonnier. În 1999, pereții stației Lemonnier au fost decorați de artistul de origine algeriană Hamsi Boubeker. Lucrarea acestuia, intitulată „Les mains de l'espoir” (în ), reprezintă mâini împodobite cu tatuaje tradiționale.
Lemonnier (stație de premetrou din Bruxelles) () [Corola-website/Science/336411_a_337740]