51,775 matches
-
Beatmania urmându-i și devenind atracții omniprezente în arcade-urile Japoneze. Au fost cunoscute sub numele de jocuri Bemani, nume derivat din Beatmania. Alte jocuri memorabile ale erei includ: "GoldenEye 007" (1997) de pe Nintendo 64 care a fost aclamat de critici pentru inovațiile aduse și pentru că a fost primul First Person Shooter (FPS) de succes pentru o consolă. Trecerea seriei "The Legend of Zelda" de la 2D la 3D s-a făcut prin jocul "" (1998), considerat unul dintre cele mai bune jocuri
Joc video () [Corola-website/Science/303382_a_304711]
-
sensul frumos-vesnica mea preocupare”, mărturisea maestrul. Un moto care explică emoția care țâșnește din lucrările sale, în care greutatea pasiunii o egalează pe cea a marmurei și a bronzului. Marcel Guguianu - seducția feminității Valentin Ciucă - membru al Asociației Internaționale a Criticilor de Artă Dacă artă a fost definită drept ceea ce place fără de concept, acest lucru nu înseamnă că artiștii nu-și configurează o viziune și o stilistica menită să individualizeze creația proprie și să poreasca prin cunoaștere și sensibil inventarul vizual
Marcel Guguianu () [Corola-website/Science/303392_a_304721]
-
și vicepreședintele au avut doar două întrevederi exclusive în timpul perioadei petrecute împreună la conducerea țării. Într-una din primele sale acțiuni ca vicepreședinte, Truman a generat unele controverse când a participat la înmormântarea lui Pendergast, care căzuse în dizgrație. La criticile primite, el a răspuns doar: „mi-a fost mereu prieten, și la fel eu i-am fost lui”. El discutase rareori politică externă sau internă cu Roosevelt și era neinformat în ce privește inițiativele majore legate de mersul războiului și în ce privește proiectul
Harry S. Truman () [Corola-website/Science/302331_a_303660]
-
este o hotărâre a Congresului dacă o asemenea rezoluție trebuie sau nu să fie introdusă pe ordinea de zi”. Până în august 1950, trupele americane ce au pătruns în Coreea de Sud sub egida ONU au reușit să stabilizeze situația. Ca răspuns la criticile privind pregătirea armatei, Truman l-a demis pe Secretarul Apărării, , înlocuindu-l cu generalul în rezervă Marshall. Cu aprobarea ONU, Truman a hotărât o politică de „rollback”—cucerirea Coreei de Nord. Forțele ONU conduse de generalul MacArthur au condus contraatacul
Harry S. Truman () [Corola-website/Science/302331_a_303660]
-
operațiunii. Demiterea generalului Douglas MacArthur a fost printre cele mai nepopulare hotărâri politice din istoria instituției prezidențiale americane. Aprobarea lui Truman a scăzut drastic în sondaje, și au apărut cereri de a fi venite, printre alții, din partea senatorului Robert Taft. Critici dure din partea tuturor sectoarelor vieții publice îl acuzau pe Truman că refuză responsabilitatea pentru prostul mers al războiului și că dă vina pe generali. Alții, între care Eleanor Roosevelt, l-au susținut și au aplaudat hotărârea lui Truman. Între timp
Harry S. Truman () [Corola-website/Science/302331_a_303660]
-
reformei drepturilor civile. În februarie 1948, președintele a transmis Congresului o agendă a drepturilor civile în care propunea înființarea mai multor oficii federale dedicate problemelor dreptului de vot și a practicilor discriminatorii la angajare. Aceasta a provocat o furtună de critici din partea democraților din Sud în ajunul convenției naționale democrate, dar Truman a refuzat vreun compromis, spunând: „Înaintașii mei erau confederați ... dar mi s-a întors stomacul pe dos când am aflat cum soldații negri, abia întorși de peste mări, erau aruncați
Harry S. Truman () [Corola-website/Science/302331_a_303660]
-
Această mișcare pornește de la faptul că constituția actuală centralizează puterea în Montgomery nelăsând practic nicio putere în mâinile autorităților locale. Orice schimbare de politică propusă undeva în stat trebuie aprobată de întregul legislativ al statului și, adesea, prin referendum. O critică a actualei constituții afirmă că lungimea și complexitatea sa sunt caracteristici pe care autorii inițiali le-au introdus intenționat pentru a legifera rasismul și segregația. Puterea Alabama este împărțită în trei ramuri: Ramura legislativă o reprezintă legislativul Alabama, un parlament
Alabama () [Corola-website/Science/302432_a_303761]
-
puțin importantă decât în "Roșu și Negru" sau "Lucien Leuwen". Istoria, în schimb, joacă un rol inseparabil de acțiunea romanescă (bătălia de la Waterloo, intrarea trupelor franceze în Milano în 1796). "Roșu și Negru" și "Mânăstirea din Parma" conțin și o critică aprinsă a poziției de inferioritate a femeii în epocă (cf. interpretării feministe a romanelor lui Stendhal de către Simone de Beauvoir în "Sexul al doilea"). Descrierea moravurilor în opera lui Stendhal nu se vrea niciodată imparțială ci critică: ea nu este
Stendhal () [Corola-website/Science/302439_a_303768]
-
primului volum din "Roșu și Negru") societății contemporane. În ciuda realismului său, Stendhal nu descrie în detaliu realitatea materială, locurile care servesc de fundal narațiunii; la începutul romanului, comuna Verrieres e descrisă doar pe o pagină, care servește de introducere unei critici aspre a locuitorilor. Nu ne este descris nici hotelul de la Mole ("Roșu și Negru"), nici orașul Milano, nici castelul marchizului del Dongo ("Mânăstirea din Parma"). Descrierea locurilor este "funcțională", naratorul recurgând la acest procedeu doar în măsura în care este necesar pentru dezvoltarea
Stendhal () [Corola-website/Science/302439_a_303768]
-
curea în "Viața lui Henri Brulard"). Opera autobiografică la Stendhal nu se deosebește atât de scopul urmărit (Rousseau urmărind aceeași idee) decât prin importanța pe care o dobândește, exprimându-se la fel de bine prin romane ca prin autobiografii propriu-zise, și chiar critica de artă la Stendhal ia forma unei autobiografii.
Stendhal () [Corola-website/Science/302439_a_303768]
-
cele trei volume FR, sau FotR (engleză: The Fellowship of the Ring - Frăția inelului), TT sau TTT (The Two Towers - Cele două turnuri) și RK sau RotK (The Return of the King - Întoarcerea regelui). Lucrarea lui Tolkien a primit numeroase critici, variind de la teribilă la excelentă. Revizuirile recente ale variatelor publicații media au fost, în majoritate, foarte pozitive. La revizuirea sa originală, "Sunday Telegraph" a notat că era „printre cele mai mari lucrări de ficțiune imaginativă ale secolului douăzeci“. "Sunday Times
Stăpânul inelelor () [Corola-website/Science/302434_a_303763]
-
forțele oponente și romantica sa viziune asupra lumii din trecut. Michael Moorcock, un alt faimos autor de științifico-fantastic și fantastic, este de asemenea critic față de "Stăpânul inelelor". În eseul său, „Epic Pooh“, egalează lucrarea lui Tolkien cu "Winnie-the-Pooh" și o critică împreună cu alte lucrări similare din cauza punctului de vedere închipuit al unei Anglii fericite. Dintr-o întâmplare, Moorcock i-a întâlnit atât pe Tolkien, cât și pe Lewis când era adolescent și susține că i-a plăcut personal, deși nu îi
Stăpânul inelelor () [Corola-website/Science/302434_a_303763]
-
și Australia, au considerat "Stăpânul inelelor" a fi cartea lor favorită. Într-un sondaj din 1999 organizat pentru clienții Amazon.com, "Stăpânul inelelor" a fost judecat a fi „cartea lor favorită a mileniului“. Câteva analize recente s-au concentrat pe criticile față de "Stăpânul inelelor" adresate din partea grupurilor minoritare. O critică susține faptul că lucrarea promovează rasismul din cauza portretizării oamenilor, elfilor, gnomilor și hobbiților de culoare albă drept protagoniști și a orcilor și oamenilor de culoare închisă a pielii drept antagoniști. Cartea
Stăpânul inelelor () [Corola-website/Science/302434_a_303763]
-
lor favorită. Într-un sondaj din 1999 organizat pentru clienții Amazon.com, "Stăpânul inelelor" a fost judecat a fi „cartea lor favorită a mileniului“. Câteva analize recente s-au concentrat pe criticile față de "Stăpânul inelelor" adresate din partea grupurilor minoritare. O critică susține faptul că lucrarea promovează rasismul din cauza portretizării oamenilor, elfilor, gnomilor și hobbiților de culoare albă drept protagoniști și a orcilor și oamenilor de culoare închisă a pielii drept antagoniști. Cartea menționează de asemenea că númenóreeni au devenit slabi atunci când
Stăpânul inelelor () [Corola-website/Science/302434_a_303763]
-
oamenilor, elfilor, gnomilor și hobbiților de culoare albă drept protagoniști și a orcilor și oamenilor de culoare închisă a pielii drept antagoniști. Cartea menționează de asemenea că númenóreeni au devenit slabi atunci când s-au amestecat cu 'cei mai puțin oameni'. Criticile afirmă că aceasta reprezintă declarație a faptului că străinii distrug cultura, în special pe acelea ale altor etnii. Conform contra-criticilor, culoarea pielii este întrucâtva diversă printre Oamenii liberi - de exemplu, unii hobbiți aveau culoarea pielii maro, iar oamenii aliați de
Stăpânul inelelor () [Corola-website/Science/302434_a_303763]
-
grup de aventurieri pleacă pentru a salva o lume fantastică de armata unui lord întunecat (această poveste a devenit un tipar pentru unele povești). Acest termen este un atestat pentru a dovedi cât a crescut popularitatea acestor cărți, deși mulți critici au descris-o ca pe o poveste de adormit copii. Romanul a ajutat și la popularizarea pluralelor unor cuvinte precum elf sau elfi în limba engleză. "Stăpânul inelelor" a avut un efect profund asupra culturii populare încă de la apariția sa
Stăpânul inelelor () [Corola-website/Science/302434_a_303763]
-
a vorbit la despre Watergate: În 1978, Nixon și-a publicat memoriile sub titlul "RN: The Memoirs of ", prima din cele zece cărți pe care le-a scris în anii de după retragere. Cartea a fost un bestseller și a atras critici în general pozitive. Nixon a călătorit la Casa Albă în 1979, la invitația lui Carter pentru dineul oficial oferit vicepremierului chinez Deng Xiaoping. Carter nu dorea să-l invite pe Nixon, dar Deng a afirmat că dacă nu va fi
Richard Nixon () [Corola-website/Science/302377_a_303706]
-
orașului, din punct de vedere al cauzalității istorice. Machiavelli a fost, de asemenea, autorul biografiei "Viața lui Castruccio Castracani" (1520), precum și al câtorva poeme și o serie de piese de teatru, dintre care cea mai cunoscută e "Mătrăguna" (1524), o critică acidă și obscenă a corupției societății italiene contemporane. Multe dintre scrierile sale au anticipat formarea statelor naționaliste. Numele său este și folosit, sub forma de machiavelism, pentru a descrie principiile puterii politice, iar persoanele care folosesc aceste principii în viața
Niccolò Machiavelli () [Corola-website/Science/302459_a_303788]
-
romanele "Hotel Europa", "Pont des Arts" și "Maramureș". Ultimul roman publicat în română și franceză e "La belle Roumaine". A fost influențat de autorii Noului Roman francez, iar pe o parte dintre ei i-a și tradus în limba română. Critica a discutat, în cazul povestirilor, despre o posibilă influență a suprarealismului sau a prozei scurte a lui Franz Kafka. Face parte din comitetul de redacție al revistei "Po&sie". A publicat cronici, adevărate «lovituri chirurgicale» în "La Revue littéraire". În
Dumitru Țepeneag () [Corola-website/Science/302504_a_303833]
-
de literatură comparată la Facultatea de Litere, Universitatea din București și, după 1990, profesor asociat la Facultatea de Filosofie din cadrul Universității din București. Din anul 1996, a coordonat colecția de filosofie contemporană, Mentor, a Editurii Univers Enciclopedic. Cărți de filosofie, critică și teorie literară: Literatură: Câteva probleme estetice în gândirea lui Dante, în „Studii de literatură universală”, vol. 7, 1965, pp. 45 -64. «Creatorul modern devine prizonierul propriei lumi, un Dedalus captiv în propriul mit-labirint, unul care respinge firul salutar al
Cornel Mihai Ionescu () [Corola-website/Science/302877_a_304206]
-
interzis să mai publice. Ca membru al cenaclului „Adam Müller-Guttenbrunn”, Franz Thomas Schleich a raportat Securității că prima carte scrisă de Müller, „"Niederungen"” („Depresiuni”), conține „orientări antistatale”. Concret, într-o notă datată 16 martie 1982, „Voicu” scria: „Critică, și iar critică, o critică atât de destructivă, încât te întrebi, ce rost au aceste texte?!” Această notă a fost folosită de Securitate ca dovadă justificativă pentru începerea dosarului de urmărire informativă (D.U.I.) al lui Müller. Începând cu 1984 i s-
Herta Müller () [Corola-website/Science/302876_a_304205]
-
mai publice. Ca membru al cenaclului „Adam Müller-Guttenbrunn”, Franz Thomas Schleich a raportat Securității că prima carte scrisă de Müller, „"Niederungen"” („Depresiuni”), conține „orientări antistatale”. Concret, într-o notă datată 16 martie 1982, „Voicu” scria: „Critică, și iar critică, o critică atât de destructivă, încât te întrebi, ce rost au aceste texte?!” Această notă a fost folosită de Securitate ca dovadă justificativă pentru începerea dosarului de urmărire informativă (D.U.I.) al lui Müller. Începând cu 1984 i s-au permis
Herta Müller () [Corola-website/Science/302876_a_304205]
-
Statele Unite după încasările de la box office-ul din SUA. Filmul a avut încasări totale de aproximativ 90 de milioane de dolari la box office-ul din SUA și de 128.406.887 dolari la nivel mondial. Filmul a fost prost primit de critici, având un rating de doar 25% pe Rotten Tomatoes pe baza a 143 de comentarii. Criticul de film Richard Roeper a afirmat că filmul este "complet de necrezut". Unele comentarii negative au nominalizat interpretarea lui Zooey Deschanel ca fiind partea
Cum să dai afară din casă un burlac de 30 de ani () [Corola-website/Science/302880_a_304209]
-
jocului "Warcraft II". "StarCraft" a debutat la expoziția E3 din 1996, unde a fost comparat nefavorabil cu "Warcraft II". Drept urmare, proiectul a fost revizuit complet și a fost dezvăluit publicului la începutul anului 1997, fiind primit mult mai bine de critici. Povestea jocului a fost adaptată și extinsă printr-o serie de romane, o expansiune denumită "" și alte două extensii autorizate. Peste 12 ani mai târziu, continuarea jocului, "", a fost lansată în iulie 2010 urmată de două pachete de expansiune, "" și
StarCraft () [Corola-website/Science/302893_a_304222]
-
dezvoltarea strategiilor în timp real, plasându-l printre cele mai bune și mai importante jocuri video din toate timpurile. Multiplayer-ul jocului este foarte popular în Coreea de Sud, unde jucători și echipe intră în , câștigă sponsorizări și participă la turnee televizate. Mulți critici consideră că Blizzard Entertainment a revoluționat genul jocurilor de strategie în timp real prin utilizarea a trei rase distincte în "StarCraft". Toate unitățile sunt unice în cadrul raselor respective și, cu toate că o comparație în mare asupra unor anumite tipuri de unități
StarCraft () [Corola-website/Science/302893_a_304222]