51,587 matches
-
cu titlul Wolverine, din septembrie până în decembrie 1982, în care a apărut pentru prima dată fraza lui Wolverine cea mai folosită: "Eu sunt cel mai bun în domeniul meu, însă domeniul meu nu este drăguț deloc". Născut James Howlett și cunoscut ca Logan, Wolverine este un mutant, posedând simțuri ascuțite de animal, capacități fizice mărite, gheare pornind de la os, care se retrag și o capacitate de vindecare permițându-i să își revină rapid după ce a fost rănit, după o boală sau
Wolverine () [Corola-website/Science/316186_a_317515]
-
Hama a preluat seria și a avut o perioadă lungă de apariție. Alți scriitori care au scris pentru cele două serii de "Wolverine" au fost Peter David, Archie Goodwin, Erik Larsen, Frank Tieri, Greg Rucka, and Mark Millar. Mulți artiști cunoscuți au muncit și ei la această serie, inclusiv John Byrne, Marc Silvestri, Mark Texeira, Adam Kubert, Leinil Francis Yu, Rob Liefeld, Sean Chen, Darick Robertson, John Romita, Jr., și Humberto Ramos. În anii 1990, personajul avea gheare de os, după ce
Wolverine () [Corola-website/Science/316186_a_317515]
-
explorat o posibilitate de viitor pentru Wolverine într-o ediție de opt numere intitulată " Bătrânul Logan" care a debutat cu "Wolverine" #66. Millar, autorul povestirii, a spus: "Este potrivit "" pentru Wolverine, de fapt. Seria întreagă se desfășoară în jurul celui mai cunoscut personaj de la Marvel din ultimii 40 de ani, având o viziune de distopie asupra universului Marvel și o perspectivă unică asupra viitorului lor. Eroii au dispărut, răufăcătorii au câștigat și mai sunt încă două generații până la apariția companiei Marvel pe
Wolverine () [Corola-website/Science/316186_a_317515]
-
simte o durere puternică de fiecare dată când apar ghearele sale. Întregul schelet al lui Wolverine și inclusiv ghearele sale sunt pline, la nivel molecular, cu adamantium. Datorită structurii lor metalice incasabile, ghearele sale pot tăia aproape orice material solid cunoscut. Singurele excepții cunoscute sunt însuși adamantiumul și scutul Căpitanului America, compus dintr-un aliaj de vibranium și fier, singura substanță din universul Marvel cunoscută ca fiind mai durabilă decât adamantium (adamantium a fost o încercare de a imita în mod
Wolverine () [Corola-website/Science/316186_a_317515]
-
puternică de fiecare dată când apar ghearele sale. Întregul schelet al lui Wolverine și inclusiv ghearele sale sunt pline, la nivel molecular, cu adamantium. Datorită structurii lor metalice incasabile, ghearele sale pot tăia aproape orice material solid cunoscut. Singurele excepții cunoscute sunt însuși adamantiumul și scutul Căpitanului America, compus dintr-un aliaj de vibranium și fier, singura substanță din universul Marvel cunoscută ca fiind mai durabilă decât adamantium (adamantium a fost o încercare de a imita în mod artificial aliajul din
Wolverine () [Corola-website/Science/316186_a_317515]
-
molecular, cu adamantium. Datorită structurii lor metalice incasabile, ghearele sale pot tăia aproape orice material solid cunoscut. Singurele excepții cunoscute sunt însuși adamantiumul și scutul Căpitanului America, compus dintr-un aliaj de vibranium și fier, singura substanță din universul Marvel cunoscută ca fiind mai durabilă decât adamantium (adamantium a fost o încercare de a imita în mod artificial aliajul din scutul Căpitanului America). Abilitatea lui Wolverine de a brăzda complet printr-o substanță depinde în special de cantitatea de forță pe
Wolverine () [Corola-website/Science/316186_a_317515]
-
a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei. După Unirea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859, a intrat în componența statului român. Acest teritoriu nu a făcut parte niciodată din regiunea Basarabia sau din regiunea Bucovina, ci din regiunea cunoscută astăzi sub denumirea de Ținutul Herța și care a aparținut Moldovei și apoi României, până la cel de-al doilea război mondial. În perioada interbelică, satul Godinești a făcut parte din componența României, în Plasa Herța a județului Dorohoi. Pe atunci
Godinești, Herța () [Corola-website/Science/316217_a_317546]
-
făcuseră parte din Vechiul Regat, trupele sovietice au săvârșit un abuz prin încălcarea termenilor ultimatumului și au ocupat și un teritoriu cu o suprafață de 400 km² și o populație de aproximativ 50.000 de locuitori din Vechiul Regat, teritoriu cunoscut astăzi sub denumirea de Ținutul Herța. Sovieticii au afirmat ulterior că au ocupat acest teritoriu din cauza unei erori cartografice, deoarece Stalin trăsese pe hartă o linie de demarcație cu un creion gros de tâmplărie. Reintrat în componența României în perioada
Godinești, Herța () [Corola-website/Science/316217_a_317546]
-
învățătură lui Eudoxus din Knidos. Cand Pyrrus I a invadat Macedonia, Arătos s-a alăturat mai întâi curții lui Antiochos I, fiul lui Seleucos I, dar s-a întors câțiva ani mai târziu în Macedonia, unde a murit. Cea mai cunoscută lucrare a sa, poemul didactic "Phainomena", reprezintă un expozeu al cunoștințelor de astronomie și de meteorologie populară ale acelei epoci. Deși lipsit de căldură, versul este armonios și concis. Dintre operele lui Arătos, doar "Phainomena", un poem de 1154 de
Aratos () [Corola-website/Science/316136_a_317465]
-
exprimării în explicarea cosmologiei. Devenit rapid celebru, acest poem se pare că era cel mai citit în Antichitate, după Iliada și Odiseea, potrivit "Oxford Classical Dictionary". Numeroși autori latini s-au inspirat din opera lui Arătos, printre care cei mai cunoscuți sunt Manilius și Virgiliu. Traducerile nu au fost nici ele lipsite de interes, cum sunt cele ale lui Cicero ("Aratea"), Germanicus și Avienus. Dată fiind obscuritatea unor pasaje din "Phainomena", explicațiile la acest poem au apărut încă din Antichitate. Cele
Aratos () [Corola-website/Science/316136_a_317465]
-
Manilius și Virgiliu. Traducerile nu au fost nici ele lipsite de interes, cum sunt cele ale lui Cicero ("Aratea"), Germanicus și Avienus. Dată fiind obscuritatea unor pasaje din "Phainomena", explicațiile la acest poem au apărut încă din Antichitate. Cele mai cunoscute sunt cele ale lui Geminos din Rodos (secolul I), ale lui Achilles Tatius (prin anul 200), ale lui Leontius / Sfanțul Leontie (secolul al VII-lea). Numele stelelor pe care le utilizăm vin, în majoritate, din poemul lui Arătos: Ptolemeu le-
Aratos () [Corola-website/Science/316136_a_317465]
-
a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei. După Unirea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859, a intrat în componența statului român. Acest teritoriu nu a făcut parte niciodată din regiunea Basarabia sau din regiunea Bucovina, ci din regiunea cunoscută astăzi sub denumirea de Ținutul Herța și care a aparținut Moldovei și apoi României, până la cel de-al doilea război mondial. În perioada interbelică, satul Lucovița a făcut parte din componența României, în Plasa Herța a județului Dorohoi. Pe atunci
Lucovița, Herța () [Corola-website/Science/316225_a_317554]
-
făcuseră parte din Vechiul Regat, trupele sovietice au săvârșit un abuz prin încălcarea termenilor ultimatumului și au ocupat și un teritoriu cu o suprafață de 400 km² și o populație de aproximativ 50.000 de locuitori din Vechiul Regat, teritoriu cunoscut astăzi sub denumirea de Ținutul Herța. Sovieticii au afirmat ulterior că au ocupat acest teritoriu din cauza unei erori cartografice, deoarece Stalin trăsese pe hartă o linie de demarcație cu un creion gros de tâmplărie. Reintrat în componența României în perioada
Lucovița, Herța () [Corola-website/Science/316225_a_317554]
-
Alfabetul chirilic: Фахрета Живојиновић; n. 20 octombrie 1960, Tuzla, Bosnia și Herțegovina, Iugoslavia) sau unanim cunoscută drept (Alfabetul chirilic: Лепа Брена) („Frumoasă Brena”, nume de scenă dat de omul de televiziune iugoslav Milovan Ilić) este, fie și discutabil, cea mai cunoscută și de succes cântăreața din Iugoslavia anilor '80. Deși născută și crescută că musulman-bosniacă, Brena se declară a fi „iugoslavă”. a vandut treizeci de milioane de albume în lumea întreagă, ceea ce o face cea mai bine-vândută solista din istoria Balcanilor
Lepa Brena () [Corola-website/Science/316212_a_317541]
-
atestare documentară a satului are loc în anul 1634. După Unirea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859, a intrat în componența statului român. Acest teritoriu nu a făcut parte niciodată din regiunea Basarabia sau din regiunea Bucovina, ci din regiunea cunoscută astăzi sub denumirea de Ținutul Herța și care a aparținut Moldovei și apoi României, până la cel de-al doilea război mondial. În perioada interbelică, satul Horbova a făcut parte din componența României, în Plasa Herța a județului Dorohoi. Pe atunci
Horbova, Herța () [Corola-website/Science/316215_a_317544]
-
făcuseră parte din Vechiul Regat, trupele sovietice au săvârșit un abuz prin încălcarea termenilor ultimatumului și au ocupat și un teritoriu cu o suprafață de 400 km² și o populație de aproximativ 50.000 de locuitori din Vechiul Regat, teritoriu cunoscut astăzi sub denumirea de Ținutul Herța. Sovieticii au afirmat ulterior că au ocupat acest teritoriu din cauza unei erori cartografice, deoarece Stalin trăsese pe hartă o linie de demarcație cu un creion gros de tâmplărie. Reintrat în componența României în perioada
Horbova, Herța () [Corola-website/Science/316215_a_317544]
-
a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei. După Unirea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859, a intrat în componența statului român. Acest teritoriu nu a făcut parte niciodată din regiunea Basarabia sau din regiunea Bucovina, ci din regiunea cunoscută astăzi sub denumirea de Ținutul Herța și care a aparținut Moldovei și apoi României, până la cel de-al doilea război mondial. În perioada interbelică, satul Lunca a făcut parte din componența României, în Plasa Herța a județului Dorohoi. Pe atunci
Lunca, Herța () [Corola-website/Science/316222_a_317551]
-
făcuseră parte din Vechiul Regat, trupele sovietice au săvârșit un abuz prin încălcarea termenilor ultimatumului și au ocupat și un teritoriu cu o suprafață de 400 km² și o populație de aproximativ 50.000 de locuitori din Vechiul Regat, teritoriu cunoscut astăzi sub denumirea de Ținutul Herța. Sovieticii au afirmat ulterior că au ocupat acest teritoriu din cauza unei erori cartografice, deoarece Stalin trăsese pe hartă o linie de demarcație cu un creion gros de tâmplărie. Reintrat în componența României în perioada
Lunca, Herța () [Corola-website/Science/316222_a_317551]
-
a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei. După Unirea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859, a intrat în componența statului român. Acest teritoriu nu a făcut parte niciodată din regiunea Basarabia sau din regiunea Bucovina, ci din regiunea cunoscută astăzi sub denumirea de Ținutul Herța și care a aparținut Moldovei și apoi României, până la cel de-al doilea război mondial. În perioada interbelică, satul Becești a făcut parte din componența României, în Plasa Herța a județului Dorohoi. Pe atunci
Becești, Herța () [Corola-website/Science/316224_a_317553]
-
făcuseră parte din Vechiul Regat, trupele sovietice au săvârșit un abuz prin încălcarea termenilor ultimatumului și au ocupat și un teritoriu cu o suprafață de 400 km² și o populație de aproximativ 50.000 de locuitori din Vechiul Regat, teritoriu cunoscut astăzi sub denumirea de Ținutul Herța. Sovieticii au afirmat ulterior că au ocupat acest teritoriu din cauza unei erori cartografice, deoarece Stalin trăsese pe hartă o linie de demarcație cu un creion gros de tâmplărie. Reintrat în componența României în perioada
Becești, Herța () [Corola-website/Science/316224_a_317553]
-
a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei. După Unirea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859, a intrat în componența statului român. Acest teritoriu nu a făcut parte niciodată din regiunea Basarabia sau din regiunea Bucovina, ci din regiunea cunoscută astăzi sub denumirea de Ținutul Herța și care a aparținut Moldovei și apoi României, până la cel de-al doilea război mondial. În perioada interbelică, satul Bănceni a făcut parte din componența României, în Plasa Herța a județului Dorohoi. Pe atunci
Bănceni, Herța () [Corola-website/Science/316219_a_317548]
-
făcuseră parte din Vechiul Regat, trupele sovietice au săvârșit un abuz prin încălcarea termenilor ultimatumului și au ocupat și un teritoriu cu o suprafață de 400 km² și o populație de aproximativ 50.000 de locuitori din Vechiul Regat, teritoriu cunoscut astăzi sub denumirea de Ținutul Herța. Sovieticii au afirmat ulterior că au ocupat acest teritoriu din cauza unei erori cartografice, deoarece Stalin trăsese pe hartă o linie de demarcație cu un creion gros de tâmplărie. Reintrat în componența României în perioada
Bănceni, Herța () [Corola-website/Science/316219_a_317548]
-
a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei. După Unirea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859, a intrat în componența statului român. Acest teritoriu nu a făcut parte niciodată din regiunea Basarabia sau din regiunea Bucovina, ci din regiunea cunoscută astăzi sub denumirea de Ținutul Herța și care a aparținut Moldovei și apoi României, până la cel de-al doilea război mondial. În perioada interbelică, satul Târnauca a făcut parte din componența României, în Plasa Herța a județului Dorohoi. Pe atunci
Târnauca, Herța () [Corola-website/Science/316216_a_317545]
-
făcuseră parte din Vechiul Regat, trupele sovietice au săvârșit un abuz prin încălcarea termenilor ultimatumului și au ocupat și un teritoriu cu o suprafață de 400 km² și o populație de aproximativ 50.000 de locuitori din Vechiul Regat, teritoriu cunoscut astăzi sub denumirea de Ținutul Herța. Sovieticii au afirmat ulterior că au ocupat acest teritoriu din cauza unei erori cartografice, deoarece Stalin trăsese pe hartă o linie de demarcație cu un creion gros de tâmplărie. Reintrat în componența României în perioada
Târnauca, Herța () [Corola-website/Science/316216_a_317545]
-
a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei. După Unirea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859, a intrat în componența statului român. Acest teritoriu nu a făcut parte niciodată din regiunea Basarabia sau din regiunea Bucovina, ci din regiunea cunoscută astăzi sub denumirea de Ținutul Herța și care a aparținut Moldovei și apoi României, până la cel de-al doilea război mondial. În perioada interbelică, satul Pasat a făcut parte din componența României, în Plasa Herța a județului Dorohoi. Pe atunci
Pasat, Herța () [Corola-website/Science/316218_a_317547]