50,139 matches
-
caracteristică ajută păsărea la marcarea teritoriului, și la asigurarea succesului în reproducție. În acest scop ea își alege o ramură uscată dezgolită unde poate fi ușor remarcată prin cântec și coloritul penajului. În general, ca la toate speciile mici de păsări, puii ajung la câteva luni la maturitate sexuală. Sticletele clocește în general în regiunile joase, dar și pe văile montane. Cuibul este mic, cu un număr de 4- 5 ouă albăstrui punctate roșcat. El este așezat în arbori de înălțime
Sticlete () [Corola-website/Science/314355_a_315684]
-
-3 rânduri de pui. Sticletele este sedentar, iernează în țară, la care se adaugă populațiile de sticleți nordici dintre care unele iernează în Africa de Nord și Asia de Sud-Vest. Hrana sticleților sunt semințe de pe tufișuri, scaieți sau de pe pajiști. Este o pasăre nepretențioasă, fiind în trecut simbolul primăverii, al fecundității și al răbdării.
Sticlete () [Corola-website/Science/314355_a_315684]
-
ul ("ulus canorus") este o pasăre migratoare care face parte din ordinul Cuculiformes, familia Cuculidae. Poate fi întâlnită în Africa de Nord și Eurasia — din Portugalia până în Irlanda, iar spre est până în Japonia și Kamceatka. Caracteristicile acestor păsări sunt culoarea cenușie și cântecul lor prin care masculul își
Cuc () [Corola-website/Science/314374_a_315703]
-
ul ("ulus canorus") este o pasăre migratoare care face parte din ordinul Cuculiformes, familia Cuculidae. Poate fi întâlnită în Africa de Nord și Eurasia — din Portugalia până în Irlanda, iar spre est până în Japonia și Kamceatka. Caracteristicile acestor păsări sunt culoarea cenușie și cântecul lor prin care masculul își marchează teritoriul și care se poate asemăna cu denumirea dată păsării. Are mărimea unui porumbel suplu (30-35 cm). Pasărea nu clocește, ci femela depune ouăle în cuiburi străine care sunt
Cuc () [Corola-website/Science/314374_a_315703]
-
fi întâlnită în Africa de Nord și Eurasia — din Portugalia până în Irlanda, iar spre est până în Japonia și Kamceatka. Caracteristicile acestor păsări sunt culoarea cenușie și cântecul lor prin care masculul își marchează teritoriul și care se poate asemăna cu denumirea dată păsării. Are mărimea unui porumbel suplu (30-35 cm). Pasărea nu clocește, ci femela depune ouăle în cuiburi străine care sunt de regulă ale unor păsări cântătoare mai mici. La mascul, capul și partea superioară a corpului sunt de culoare cenușie, iar
Cuc () [Corola-website/Science/314374_a_315703]
-
până în Irlanda, iar spre est până în Japonia și Kamceatka. Caracteristicile acestor păsări sunt culoarea cenușie și cântecul lor prin care masculul își marchează teritoriul și care se poate asemăna cu denumirea dată păsării. Are mărimea unui porumbel suplu (30-35 cm). Pasărea nu clocește, ci femela depune ouăle în cuiburi străine care sunt de regulă ale unor păsări cântătoare mai mici. La mascul, capul și partea superioară a corpului sunt de culoare cenușie, iar partea inferioară a corpului are o nuanță cenușie-albăstruie
Cuc () [Corola-website/Science/314374_a_315703]
-
cântecul lor prin care masculul își marchează teritoriul și care se poate asemăna cu denumirea dată păsării. Are mărimea unui porumbel suplu (30-35 cm). Pasărea nu clocește, ci femela depune ouăle în cuiburi străine care sunt de regulă ale unor păsări cântătoare mai mici. La mascul, capul și partea superioară a corpului sunt de culoare cenușie, iar partea inferioară a corpului are o nuanță cenușie-albăstruie. Coada este lungă, pestriță și cu penele foarte grele. Cucul este o pasăre migratoare, iernează în
Cuc () [Corola-website/Science/314374_a_315703]
-
regulă ale unor păsări cântătoare mai mici. La mascul, capul și partea superioară a corpului sunt de culoare cenușie, iar partea inferioară a corpului are o nuanță cenușie-albăstruie. Coada este lungă, pestriță și cu penele foarte grele. Cucul este o pasăre migratoare, iernează în Africa tropicală și în sudul Asiei. <br> Habitatul cucului este foarte larg. El poate fi găsit în pădurile de foioase, crângurile de pe malul apelor curgătoare, coasta mărilor sau la marginea orașelor. Mai trăiește și în regiunile cu
Cuc () [Corola-website/Science/314374_a_315703]
-
sudul Asiei. <br> Habitatul cucului este foarte larg. El poate fi găsit în pădurile de foioase, crângurile de pe malul apelor curgătoare, coasta mărilor sau la marginea orașelor. Mai trăiește și în regiunile cu smârcuri sau de stepă, unde trăiesc și păsările care îi cresc puii. Cucul a fost întâlnit de exemplu în Elveția la o înălțime de 2.400 de m, iar în India la Pasărea este răspândită mai ales în emisfera nordică, dar iernează în regiunile de savană din sudul
Cuc () [Corola-website/Science/314374_a_315703]
-
marginea orașelor. Mai trăiește și în regiunile cu smârcuri sau de stepă, unde trăiesc și păsările care îi cresc puii. Cucul a fost întâlnit de exemplu în Elveția la o înălțime de 2.400 de m, iar în India la Pasărea este răspândită mai ales în emisfera nordică, dar iernează în regiunile de savană din sudul Africii și Asia sudică, cu temperaturi variate între 15-19 grade. Cucul se hrănește în special cu insecte, fiind printre puținele păsări care consumă și larvele
Cuc () [Corola-website/Science/314374_a_315703]
-
iar în India la Pasărea este răspândită mai ales în emisfera nordică, dar iernează în regiunile de savană din sudul Africii și Asia sudică, cu temperaturi variate între 15-19 grade. Cucul se hrănește în special cu insecte, fiind printre puținele păsări care consumă și larvele păroase de insecte, păianjeni sau melci. În perioada împerecherii, masculul rămâne circa o săptămână împreună cu femela. Cucul își depune ouăle în cuiburile altor păsări.
Cuc () [Corola-website/Science/314374_a_315703]
-
15-19 grade. Cucul se hrănește în special cu insecte, fiind printre puținele păsări care consumă și larvele păroase de insecte, păianjeni sau melci. În perioada împerecherii, masculul rămâne circa o săptămână împreună cu femela. Cucul își depune ouăle în cuiburile altor păsări.
Cuc () [Corola-website/Science/314374_a_315703]
-
Sitarul de pădure ("Scolopax rusticola") este o pasăre migratoare din familia "Scolopacidae". Clocește rar în România. Este o pasăre care trăiește în regiunile de deal și de munte, atât în munții Carpați, cât și în Dobrogea. Uneori poate fi întâlnită și în regiunile de șes. Sitarul de pădure
Sitar de pădure () [Corola-website/Science/314373_a_315702]
-
Sitarul de pădure ("Scolopax rusticola") este o pasăre migratoare din familia "Scolopacidae". Clocește rar în România. Este o pasăre care trăiește în regiunile de deal și de munte, atât în munții Carpați, cât și în Dobrogea. Uneori poate fi întâlnită și în regiunile de șes. Sitarul de pădure este asemănător ca aspect cu becaținele (Gallinago gallinago), însă are ciocul
Sitar de pădure () [Corola-website/Science/314373_a_315702]
-
și de munte, atât în munții Carpați, cât și în Dobrogea. Uneori poate fi întâlnită și în regiunile de șes. Sitarul de pădure este asemănător ca aspect cu becaținele (Gallinago gallinago), însă are ciocul mai scurt decât acestea. Este o pasăre cu o mărime între 25 și 30 de cm. Sitarii sunt păsări sperioase, fiind active în timpul amurgului. Spatele sitarului este pestriț, cu nuanțe brun negricioase, o culoare de camumflaj în mediul unde trăiește. Văzul păsării este bun, având o rază
Sitar de pădure () [Corola-website/Science/314373_a_315702]
-
poate fi întâlnită și în regiunile de șes. Sitarul de pădure este asemănător ca aspect cu becaținele (Gallinago gallinago), însă are ciocul mai scurt decât acestea. Este o pasăre cu o mărime între 25 și 30 de cm. Sitarii sunt păsări sperioase, fiind active în timpul amurgului. Spatele sitarului este pestriț, cu nuanțe brun negricioase, o culoare de camumflaj în mediul unde trăiește. Văzul păsării este bun, având o rază vizuală ce atinge 180°. Sitarul are picioare scurte, neexistând un dimorfism sexual
Sitar de pădure () [Corola-website/Science/314373_a_315702]
-
scurt decât acestea. Este o pasăre cu o mărime între 25 și 30 de cm. Sitarii sunt păsări sperioase, fiind active în timpul amurgului. Spatele sitarului este pestriț, cu nuanțe brun negricioase, o culoare de camumflaj în mediul unde trăiește. Văzul păsării este bun, având o rază vizuală ce atinge 180°. Sitarul are picioare scurte, neexistând un dimorfism sexual între mascul și femelă. Habitatul sitarului îl constituie pădurile umede mixte sau de foioase din Europa. Iernează în bazinul mediteranean sau pe coasta
Sitar de pădure () [Corola-website/Science/314373_a_315702]
-
coasta Atlanticului din Europa Occidentală. Hrana sitarilor constă din viermi, păianjeni, insecte și larvele acestora, ca și din fructe de pădure sau unele părți vegetale ale plantelor. Perioada clocitului la sitar are loc din luna mai până în iulie. Ca toate păsările din acest grup, după perioada împerecherii, care poate dura o zi, păsările se despart. Femela face un cuib pe sol sub formă de gropiță căptușită cu frunze, iarbă și mușchi, la liziera pădurii. În cuib se află de obicei patru
Sitar de pădure () [Corola-website/Science/314373_a_315702]
-
și larvele acestora, ca și din fructe de pădure sau unele părți vegetale ale plantelor. Perioada clocitului la sitar are loc din luna mai până în iulie. Ca toate păsările din acest grup, după perioada împerecherii, care poate dura o zi, păsările se despart. Femela face un cuib pe sol sub formă de gropiță căptușită cu frunze, iarbă și mușchi, la liziera pădurii. În cuib se află de obicei patru ouă, care sunt clocite trei săptămâni. Puii sunt nidifugi, fiind protejați și
Sitar de pădure () [Corola-website/Science/314373_a_315702]
-
a corpului este cafeniu-roșcat cu pântecele albicios, iar aripile sunt brun-cenușii; iarna penajul devine cenușiu-maroniu. Femelele sunt mai mari decât masculii, fiind viu colorate. Sitarul de mal iernează în vestul și sud-estul Europei. Este rar întâlnit în România, fiind o pasăre de pasaj. Are un colorit asemănător sitarului de mal, însă cu coada albă cu striuri transversale de culoare închisă. Cuibărește în nordul Eurasiei, iernează în Europa Occidentală, Africa de Nord și Asia de Sud.
Sitar de pădure () [Corola-website/Science/314373_a_315702]
-
ii ("Phalacrocoracidae") sunt o familie de păsări acvatice care fac parte din ordinul Pelecaniformes. Ele sunt păsări de talie mijlocie care trăiesc și cresc puii în colonii și uneori ating dimensiuni considerabile. Denumirea de „cormoran” provine din limba latină „corvus marinus“ (în traducere „Corb de mare”). ii
Cormoran () [Corola-website/Science/314378_a_315707]
-
ii ("Phalacrocoracidae") sunt o familie de păsări acvatice care fac parte din ordinul Pelecaniformes. Ele sunt păsări de talie mijlocie care trăiesc și cresc puii în colonii și uneori ating dimensiuni considerabile. Denumirea de „cormoran” provine din limba latină „corvus marinus“ (în traducere „Corb de mare”). ii au o mărime mijlocie cu lungimea corpului între 0,45
Cormoran () [Corola-website/Science/314378_a_315707]
-
0 m, având o greutate între 360 si 2800 grame, pe insula Galapagos cormoranii ating greutatea de 4000 de g. După culoarea penajului sunt cormoranii negri și cormoranii de culoare albastru închis care în perioada clocitului au un luciu metalic. Păsările nu prezintă un dimorfism sexual deosebit, masculii fiind în general mai mari ca femelele. Puii de cormorani au o culoare brună-cenușie pe abdomen cu nuanțe mai deschise. Păsările au un cioc terminat la capăt ca un cârlig, un gât lung
Cormoran () [Corola-website/Science/314378_a_315707]
-
de culoare albastru închis care în perioada clocitului au un luciu metalic. Păsările nu prezintă un dimorfism sexual deosebit, masculii fiind în general mai mari ca femelele. Puii de cormorani au o culoare brună-cenușie pe abdomen cu nuanțe mai deschise. Păsările au un cioc terminat la capăt ca un cârlig, un gât lung și o coadă în formă rotunjită, formată din pene rigide. Nu au glande uropigene, de aceea, după scufundări repetate, își usucă penele stând cu aripile întinse în bătaia
Cormoran () [Corola-website/Science/314378_a_315707]
-
formată din pene rigide. Nu au glande uropigene, de aceea, după scufundări repetate, își usucă penele stând cu aripile întinse în bătaia soarelui. Cormoranii trăiesc pe coastele mărilor dar și în apropierea unor bălți sau râuri înconjurate de vegetație. Sunt păsări diurne și care consumă o cantitate mare de pește pe care-i vânează prin urmărirea lor rapidă sub apă. Nu sunt agreate de pescari din cauza consumului mare de pește care pot fi de lungimi între 5 și 60 de cm
Cormoran () [Corola-website/Science/314378_a_315707]