51,074 matches
-
creștinismului, iar poziția elenilor s-a înrăutățit considerabil". O jumătate de secol mai târziu, creștinii protestau împotriva eparhului de Alexandria, pe care îl acuzau de a fi elen. Teodosie I a luat pentru prima oară măsuri "oficiale" împotriva păgânismului, însă reformele lui Iustinian sunt cele care au pornit persecuțiile pe scară largă. "Corpus Juris Civilis" conținea două statute care cereau eradicarea totală a "elenismului", chiar și în viața civică, și au fost strict aplicate chiar și de oamenii aflați în funcții
Nume ale grecilor () [Corola-website/Science/303908_a_305237]
-
național de intervenție rapidă. La 23 august 2007, premierul de atunci al României, Călin Popescu Tăriceanu, l-a numit subsecretar de stat în Ministerul Sănătății Publice. Din cauza unor conflicte politice cauzate de criticile pe care Arafat le-a adresat privind reforma din sistemul sanitar, acesta a fost nevoit să demisioneze din funcție pe 10 ianuarie 2012. Pentru o perioadă de o săptămână, postul de subsecretar a fost ocupat de medicul Andrei Georgescu, iar în urma mai multor proteste care au izbucnit în
Raed Arafat () [Corola-website/Science/303982_a_305311]
-
se numește sârbo-slavă, iar scrierea să, scriere din Raška. Din punct de vedere lingvistic, operă cea mai semnificativă a Sfanțului Sava este "Karejski tipik" (Tipicul din Karyes). "Dušanov zakonik" (Pravila lui Dušan), scrisă în anii 1349-1354, folosește aceeași limbă. Următoarea reforma a limbii are loc după ce Șerbia devine vasala Imperiului Otoman, sub domnia lui Ștefan Lazarević, în jurul anului 1400. Este efectuată în școala condusă de cărturarul bulgar Constantin Filosoful, în mănăstirea Manasija, așezată pe malul râului Resava. Reforma școlii de la Resava
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
aceeași limbă. Următoarea reforma a limbii are loc după ce Șerbia devine vasala Imperiului Otoman, sub domnia lui Ștefan Lazarević, în jurul anului 1400. Este efectuată în școala condusă de cărturarul bulgar Constantin Filosoful, în mănăstirea Manasija, așezată pe malul râului Resava. Reforma școlii de la Resava este arhaizanta și influențată de limba greacă, apropiind standardul limbii sârbe de cel al limbii bulgare. În această variantă sunt scrise, de exemplu, "Slovo Ljubve" (Cuvântul iubirii) (1409) al lui Ștefan Lazarević și "Žitija despota Stefana Lazarevića
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
această perioadă, limba literară laică este un amestec de elemente ale graiurilor din Voivodina, ale varianței ruse a limbii slavone și ale limbii ruse literare laice. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, cărturarul Vuk Stefanović Karadžić întreprinde o reformă radicală a normelor limbii sârbe, cu ajutorul unor filologi de seamă ai vremii, precum frații Grimm, și al puterii austriece, reprezentată de lingvistul sloven Jernej Kopitar. Prin lucrarea "Dicționar sârbesc" (publicată prima dată în 1818, dar mai larg răspândită abia prin
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
pentru limba literară pe cea a literaturii populare și respinge normele de atunci influențate de limba rusă, care nu corespund cu structura gramaticala și sistemul fonologic ale limbii sârbe. În același timp simplifica la maximum ortografia, pe baza principiului fonemic. Reforma lui Karadžić este influențată și de opere literare croate. De altfel activitatea să se desfășoară în paralel cu standardizarea limbii croate, efectuată tot pe baza dialectului štokavian cu pronunțare (i)jekaviană. Mai mult decât atât, au loc și consultări directe
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
de medicină, una cu limbă de predare română și una cu limbă de predare maghiară, autoritățile au mutat facultatea de medicină din cadrul Universității Bolyai la Târgu Mureș, în clădirea fostului liceu militar, unde a funcționat între 1945-1948. În 1948, după reforma învățământului, a fost înființat Institutul Medico-Farmaceutic (în ), un institut de sine stătător cu limba de predare maghiară, cu următoarele facultăți: medicină generală, pediatrie, igienă, stomatologie și farmacie. Primul rector al institului a fost Lajos Csőgör. În 1953 institutul a înființat
Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/303979_a_305308]
-
Criza constituținală rusă a început pe 21 septembrie, când președintele Rusiei, Boris Elțin, a dizolvat legislativul federal, Congresul Deputaților Poporului și Sovietul Suprem, care se opunea tendinței de consolidare a puterii prezidențiale și reformelor economice neoliberale nepopulare. Decretul prezidențial din 21 septembrie contravenea prevederilor Constituției în vigoare de pe vremea sovietică. Pe 15 octombrie, după încheierea crizei constituționale, Elțin a dispus organizarea unui referendum asupra proiectului noii constituții. Congresul a respins decretul și a vota
Criza constituțională rusă din 1993 () [Corola-website/Science/304295_a_305624]
-
orice formă de rezistență armată împotriva lui Elțin încetase. Conflictul de 10 zile au fost cel mai sângeros de la revoluția bolșevică din octombrie 1917. Conform cifrelor oficiale, 187 de persoane au fost ucise, iar 437 au fost rănite. Programul de reformă al lui Elțin a intrat în vigoare pe 2 ianuarie 1992.() În scurtă vreme, prețurile au început să crească necontrolat, cheltuielile guvernamentale au fost reduse drastic și au fost introduse noi impozite. A izbucnit o criză gravă a creditului, ceea ce
Criza constituțională rusă din 1993 () [Corola-website/Science/304295_a_305624]
-
introduse noi impozite. A izbucnit o criză gravă a creditului, ceea ce a falimentat numeroase întreprinderi industriale și agricole și a dus la instalarea unei crize economice de durată. Unii dintre politicienii ruși au început să se distanțeze de programul de reformă, iar confruntarea politică dintre Elțin, pe de-o parte, și oponenții la reforme, pe de alta, a devenit nota dominantă a vieții politice din Rusia. De-a lungul anului 1992, opoziția la reformele lui Elțin a început să devină din ce în ce mai
Criza constituțională rusă din 1993 () [Corola-website/Science/304295_a_305624]
-
numeroase întreprinderi industriale și agricole și a dus la instalarea unei crize economice de durată. Unii dintre politicienii ruși au început să se distanțeze de programul de reformă, iar confruntarea politică dintre Elțin, pe de-o parte, și oponenții la reforme, pe de alta, a devenit nota dominantă a vieții politice din Rusia. De-a lungul anului 1992, opoziția la reformele lui Elțin a început să devină din ce în ce mai puternică și mai fățișă în rândurile celor care se arătau îngrijorați de situația
Criza constituțională rusă din 1993 () [Corola-website/Science/304295_a_305624]
-
început să se distanțeze de programul de reformă, iar confruntarea politică dintre Elțin, pe de-o parte, și oponenții la reforme, pe de alta, a devenit nota dominantă a vieții politice din Rusia. De-a lungul anului 1992, opoziția la reformele lui Elțin a început să devină din ce în ce mai puternică și mai fățișă în rândurile celor care se arătau îngrijorați de situația industriei, dar și în rândul liderilor regionali, care doreau mai multă independență față de guvernul central. Vicepreședintele rus Alexandr Ruțkoi a
Criza constituțională rusă din 1993 () [Corola-website/Science/304295_a_305624]
-
Suprem și cu Congresul Deputaților Poporului (camera legislativă din rândul cărei aproveneau deputații din Sovietul Suprem) pentru controlul asupra guvernului și politicii guvernamentale. În 1992, președintele parlamentului rus, Ruslan Hasbulatov, și-a manifestat în mod deschis opoziția față de programul de reforme, în ciuda sprijinului general arătat politicii lui Elțin. Președintele era îngrijorat de soarta prevederile amendamentelor constituționale propuse de el la sfârșitul anului 1991, care, neadoptate, ar fi făcut ca puterile speciale ale președintelui să expire la sfârșitul lui 1992. (Elțin își
Criza constituțională rusă din 1993 () [Corola-website/Science/304295_a_305624]
-
prevederile amendamentelor constituționale propuse de el la sfârșitul anului 1991, care, neadoptate, ar fi făcut ca puterile speciale ale președintelui să expire la sfârșitul lui 1992. (Elțin își lărgise puterile speciale dincolo de limitele constituționale în scopul ducerii la îndeplinire a reformelor). Dar deputații Congresului Deputaților Poporului și Sovietului Suprem refuzau să adopte o nouă constituție care ar fi legiferat setul de puteri speciale cerute de Elțin. În timpul sesiunii din decembrie, parlamentarii s-au opus lui Elțin în cazul a mai multor
Criza constituțională rusă din 1993 () [Corola-website/Science/304295_a_305624]
-
de Elțin. În timpul sesiunii din decembrie, parlamentarii s-au opus lui Elțin în cazul a mai multor inițiative prezidențiale. Conflictul a ajuns într-un punct culminant pe 9 decembrie, când parlamentul a refuzat să-l confirme pe Egor Gaidar, arhitectul reformelor neoliberale a "terapiei de șoc" de liberalizare a piețelor, foarte nepopulare în rândul rușilor, în funcția de prim-ministru. Parlamentul a refuzat să-l confirme pe Gaidar, cerând modificarea programului economic și, pe de altă parte, împuternicind Banca Centrală a
Criza constituțională rusă din 1993 () [Corola-website/Science/304295_a_305624]
-
timp ce punerea sub acuzație a prșeedintelui căzuse la vot, deputații au încercat să amâne data la care avea să se desfășoare consulatarea populară. Versiunea de referendum a legislativului urma să chestioneze populația asupra chestiunilor privind încrederea în președinte, aprobarea reformelor inițiate de el și convocarea de alegeri prezidențiale și legislative anticipate. Parlamentul a hotărât că, pentru ca Elțin să obțină câștig de cauză în problema alegerilor prezidențiale anticipate, el trebuia să obțină aprobarea a 50% din numărul persoanelor cu drept de
Criza constituțională rusă din 1993 () [Corola-website/Science/304295_a_305624]
-
la unii dintre foștii săi camarazi. În acea perioadă, mulți ofițeri și soldați de rând nu-l simpatizau pe Elțin. Dar sprijinitorii parlamentarilor nu au trimis emisari la cazărmi ca să ceară sprijinul ofițerilor inferiori și subofițerilor, cei mai afectați de reformele neoliberale, ci au făcut greșeala să negocieze numai cu oficialii de rang înalt ai armatei, care aveau deja legături strânse cu liderii parlamentarilor. Până la urmă, o bună parte a generalilor s-au temut de viitorul lor într-un regim Ruțkoi-Hasbulatov
Criza constituțională rusă din 1993 () [Corola-website/Science/304295_a_305624]
-
-i supraviețuiscă președintelui. Pe 12 decembrie, Elțîn a reușit să-și impună proiectul de constituție, creând o președinție puternică, caracterizată prin capacitatea foarte mare de guvernare prin decrete. Parlamentul ales cu aceeași ocazie a dat o lovitură năucitoare programululi de reformă a lui Elțin. În adunarea legislativă au pătruns prea puțin candidați identificați ca sprijinitori ai programului neoliberal de reforme. Votul popular, exprimând nemulțumirile electoratului, a trimis în parlament un grup masiv de comuniști (care câștigaseră sufragiile muncitorilor industriali, funcționarilor și
Criza constituțională rusă din 1993 () [Corola-website/Science/304295_a_305624]
-
caracterizată prin capacitatea foarte mare de guvernare prin decrete. Parlamentul ales cu aceeași ocazie a dat o lovitură năucitoare programululi de reformă a lui Elțin. În adunarea legislativă au pătruns prea puțin candidați identificați ca sprijinitori ai programului neoliberal de reforme. Votul popular, exprimând nemulțumirile electoratului, a trimis în parlament un grup masiv de comuniști (care câștigaseră sufragiile muncitorilor industriali, funcționarilor și pensionarilor) și de ultranaționaliști (sprijiniți de elementele nemulțumite ale clasei de mijloc). În mod neașteptat, grupul cel mai imprevizibil
Criza constituțională rusă din 1993 () [Corola-website/Science/304295_a_305624]
-
s-a remarcat prin criticile dure la adresa lui Mihail Gorbaciov și a inițiativelor lui politice, "perestroika" și "glasnost". În deceniul al nouălea al secolului trecut, în timp ce partidul comunist se dezintegra, Ziuganov a trecut de partea conservatorilor, care luau atitudine fățișă împotriva reformelor gorbacioviste, care au dus până la urmă la prăbușirea Uniunii Sovietice și a Partidului Comunist. Ziuganov a scris mai multe articole de presă în deceniul al zecelea al secolului trecut prin care îl ataca pe Boris Eltin și cerea reîntoarcerea la
Ghennadi Ziuganov () [Corola-website/Science/304335_a_305664]
-
prosperității jagiellone, cu o remarcabilă dezvoltare a unei democrații nobiliare sofisticate. De la jumătatea secolului al XVII-lea, marele stat a intrat într-o perioadă de declin produsă de războaiele devastatoare și de către deteriorarea sistemului de guvernare. S-au introdus semnificative reforme interne la sfârșitul secolului al XVIII-lea, dar procesului de reformă nu i s-a permis să avanseze, iar Imperiul Rus, Regatul Prusiei și Austria Habsburgică, printr-o serie de invazii și împărțiri în 1795 au pus capăt existenței Uniunii
Istoria Poloniei () [Corola-website/Science/304275_a_305604]
-
De la jumătatea secolului al XVII-lea, marele stat a intrat într-o perioadă de declin produsă de războaiele devastatoare și de către deteriorarea sistemului de guvernare. S-au introdus semnificative reforme interne la sfârșitul secolului al XVIII-lea, dar procesului de reformă nu i s-a permis să avanseze, iar Imperiul Rus, Regatul Prusiei și Austria Habsburgică, printr-o serie de invazii și împărțiri în 1795 au pus capăt existenței Uniunii. De atunci și până în 1918 nu a mai existat un stat
Istoria Poloniei () [Corola-website/Science/304275_a_305604]
-
novi" adoptată de "Sejm" (parlamentul) polonez în 1505 a transferat puterea legislativă de la monarh în mâinile "Sejm"ului. Acest eveniment a marcat începutul perioadei denumite „Libertatea de Aur”, în care statul a fost guvernat de nobilimea polonă „liberă și egală”. Reforma protestantă a făcut profunde incursiuni în creștinismul polonez, ceea ce a avut ca rezultat o toleranță religioasă unică la acea vreme în politica europeană. Curentele Renașterii europene au evocat în Polonia Jagiellonă târzie (în timpul regilor Sigismund I cel Bătrân și Sigismund
Istoria Poloniei () [Corola-website/Science/304275_a_305604]
-
Silezia de la monarhia Habsburgică austriacă. Uniunea personală dintre Polonia-Lituania și Saxonia a dat naștere unei creșteri a mișcării reformiste în cadrul Uniunii Polono-Lituaniene, și a începuturilor culturii iluministe poloneze. În ultima parte a secolului al XVIII-lea, Uniunea a încercat câteva reforme interne fundamentale. Activitatea de reformă a provocat reacții ostile și în cele din urmă un răspuns militar din partea puterilor vecine. A doua jumătate a secolului a adus îmbunătățiri ale economiei și o creștere semnificativă a populației. Capitala și cel mai
Istoria Poloniei () [Corola-website/Science/304275_a_305604]
-
Uniunea personală dintre Polonia-Lituania și Saxonia a dat naștere unei creșteri a mișcării reformiste în cadrul Uniunii Polono-Lituaniene, și a începuturilor culturii iluministe poloneze. În ultima parte a secolului al XVIII-lea, Uniunea a încercat câteva reforme interne fundamentale. Activitatea de reformă a provocat reacții ostile și în cele din urmă un răspuns militar din partea puterilor vecine. A doua jumătate a secolului a adus îmbunătățiri ale economiei și o creștere semnificativă a populației. Capitala și cel mai populat oraș, Varșovia, a înlocuit
Istoria Poloniei () [Corola-website/Science/304275_a_305604]