49,332 matches
-
despre regizoarele din trecut. Douglas s-a născut în Quincy, Massachusetts, ca fiică a lui Joan Douglas (născută Georgescu), profesoară, și a lui Gregory Douglas, pictor. Tatăl ei a fost fiul actorului de la Hollywood Melvyn Douglas și a soției sale, artistul Rosalind Hightower. Douglas a avut doi frați mai mari, Ștefan Gregor Hesselberg, laborant la Massachusetts Institute of Technology, și Erik Hesselberg, jurnalist.
Illeana Douglas () [Corola-website/Science/336415_a_337744]
-
cu dizabilități pot ajunge folosind liftul. De asemenea, pentru subsol există și un acces prin parcarea subterană. Sălile de concert nu sunt totuși dotate cu locuri speciale din care persoanele cu mobilitate redusă să poată avea o vizibilitate optimă. Printre artiștii și formațiile care au cântat sau urmează să o facă pe scena Trix Zaal se numără:
Centrul pentru muzică Trix (Antwerpen) () [Corola-website/Science/336413_a_337742]
-
formarea artistică ca ucenic sticlar, dar a plecat la Paris pentru a studia la École des Beaux-Arts sub îndrumarea maeștrilor Léon Cogniet și Isidore Pils. A expus pentru prima dată la Salonul din Paris în 1868, fiind descris de colegul artist și critic, Joseph Uzanne, ca făcând parte „din rândurile celor mai mari pictori de gen contemporani”. După o pauză prilejuită de Războiul Franco-Prusac, pictura "Concert d'Amateurs dans un Atelier d'Artiste" (1873) l-a consacrat în ochii publicului, determinând
Adrien Moreau () [Corola-website/Science/336547_a_337876]
-
cât mai mare". Fire boema, artistică, plin de energie tot timpul, pozitiv, si genul de om care sare în gol, fără să știe ce îl așteaptă. El este Lucian Radu și după cum zice chiar el: "...sunt încă în formare ca artist, inca îmi <caut tonul>". Daniel Costescu (30.10.1990) este bassistul trupei Outstorm. Pe tonurile grave și melodioase ale bassului rezonează cu toata ființă lui de artist muzical. Bass-ul îi reflectă stilul și personalitatea: simplu, ritmic, clar, profund și
Outstorm () [Corola-website/Science/336555_a_337884]
-
este Lucian Radu și după cum zice chiar el: "...sunt încă în formare ca artist, inca îmi <caut tonul>". Daniel Costescu (30.10.1990) este bassistul trupei Outstorm. Pe tonurile grave și melodioase ale bassului rezonează cu toata ființă lui de artist muzical. Bass-ul îi reflectă stilul și personalitatea: simplu, ritmic, clar, profund și integru dar misterios. Deni Motanu’ cum este supranumit, și-a început aventură cu muzica, devreme în viață, pe note de clape și corzi de chitară acustică; apoi
Outstorm () [Corola-website/Science/336555_a_337884]
-
început aventură cu muzica, devreme în viață, pe note de clape și corzi de chitară acustică; apoi și-a găsit instrumentul predestinat căruia îi este fidel ever since. Asculta cu plăcere Muse, Arctic Monkeys, The Black Keys, Firma, iar printre artiștii bass-isti care îl inspiră se numără Florin Barbu - Cargo și Adrian Ciuplea - Vită de vie. Inginer de profesie, joaca biliard și snooker în timpul liber. Octav Amarandei (31.01.1986) Toboșar, perfecționist, acasă mai este "alintat" OCD-ist :)), nu îi
Outstorm () [Corola-website/Science/336555_a_337884]
-
Clubului CFR Iași, prin "mâna" ei trecând nenumărate generații de copii.Cezar Horez și Ciprian Nedelcu sunt în continuare membri ai filarmonicii "Moldova" din Iași. a crescut în spiritul muzical, ascultând fascinat încă de la aproximativ 4 ani discuri ale unor artiști că: Alexandru Andrieș, Mircea Baniciu, Mircea Vintilă, Nicu Alifantis, Beatles, etc. și își face debutul pe scena clubului CFR din Iași, la 1 iunie 1986, cu o interpretare a melodiei "Ai Hai" semnată Doru Stănculescu. Jul nu mai cânta până la
Jul Baldovin () [Corola-website/Science/336556_a_337885]
-
Într-o perioadă în care accesul la informații era foarte limitat (1992-1993), îl cunoaște îndeaproape pe Doru Copaciu, colecționar de muzică. Au urmat nenumărate audiții, prilej cu care Jul descoperă "sunete" ce ulterior aveau să îi slujească că influența, prin artiști că: Inxs, U2, Nirvana, The Doors, Jimi Hendrix, Pink Floyd, Pasărea Colibri sau James Taylor. (sursă ) În 1995 Jul formează primul său grup, numit "Marți 13" împreună cu el fiind Sebastian Nica-percuție și Nicko Malak-Chitară (cehul fiind student la universitatea de
Jul Baldovin () [Corola-website/Science/336556_a_337885]
-
formula Jul Baldovin-chitară/voce, George Baldovin - chitară/voce-și Ovidiu Maxim - chitară/voce; grupul obține Premiul Special al Juriului. Alte premii obținute în această formulă: Grupul "Cristal" își încheie activitatea în 1998. Din 1997 Jul este luat sub aripa unor artiști celebri ieșeni de la acea perioadă, (Cătălin Ungureanu, Liviu Nechita, Eduard Brîncă, Andrei Maftei sau grupul "Solaris"), si se apropie frățește de Eduard Brîncă, acesta fiind component al grupului "Prefix 032" împreună cu Liviu Nechita și Cătălin Ungureanu. Jul colaborează ocazional cu
Jul Baldovin () [Corola-website/Science/336556_a_337885]
-
Premii în perioada 2005-2008: În 2006 Jul lasă orașul Iași pentru București, si descoperă genul muzical "fingerstyle" cu care s-a identificat aproape perfect, (prin intermediul lui Mitică Nicora, cu care se cunoștea din 1994,acesta fiind mentor muzical pentru mulți artiști ieșeni), si compune peste 30 de cântece în această manieră. Nume ce pot fi asociate cu acest gen: Don Ross, Chet Atkins, Tommy Emmanuel sau Leo Kottke. În paralel cunoaște îndeaproape artiști ai genului folk și nu numai, cu care
Jul Baldovin () [Corola-website/Science/336556_a_337885]
-
din 1994,acesta fiind mentor muzical pentru mulți artiști ieșeni), si compune peste 30 de cântece în această manieră. Nume ce pot fi asociate cu acest gen: Don Ross, Chet Atkins, Tommy Emmanuel sau Leo Kottke. În paralel cunoaște îndeaproape artiști ai genului folk și nu numai, cu care a și colaborat cum ar fi : Dinu Olarasu, Marius Bătu, Ovidiu Mihăilescu, Berti Barbera și Nicu Patoi, A.G. Weinberger, Sorin Minghiat, Maria Gheorghiu, Criști Ionescu, Ioan "Niki" Oagan sau Ciprian Diaconu. Din
Jul Baldovin () [Corola-website/Science/336556_a_337885]
-
Central „Anton Scudier”, unde sunt expuse 24 de busturi de bronz: de la Carol Robert de Anjou, care și-a stabilit capitala la Timișoara, la comandanți de oști, primari care au contribuit la dezvoltarea orașului, precum și medici, ingineri, scriitori, muzicieni și artiști plastici. Inițiativa creerii a început cu o dezbatere publică la începutul anului 2009 privind propunerile. Inițial erau avute în vedere 100 de personalități, iar în final a fost aprobată prin HCL 132 din 24 martie 2009 o listă cu 54
Aleea Personalităților din Timișoara () [Corola-website/Science/336572_a_337901]
-
traducător din latină și greacă, cu o operă vastă. A fost profesor universitar la Universitatea de Vest din Timișoara. Bustul său a fost realizat de Aurel Gheorghe Ardeleanu și dezvelit la 1 august 2014. A fost compozitor, muzicolog, dirijor și artist emerit. A înființat Filarmonica din Arad, al cărui director a fost timp de 11 ani. Apoi a fost prim-dirijor la Filarmonica Banatul din Timișoara și la Opera din Timișoara. A fost director al Filarmonicii și al Operei. Bustul său
Aleea Personalităților din Timișoara () [Corola-website/Science/336572_a_337901]
-
(n. 10 ianuarie 1990) este un producător de muzică electronică, născut la New York. El și-a petrecut majoritatea copilăriei în Santiago de Chile. Influențat puternic de artiști precum Mulatu Astatke și Erik Satie, el a început să facă muzică în jurul anului 2004. Debutul muzical l-a avut la 17 ani, la Wolf+Lamb Records, iar în ziua de azi, la vârsta de 21 de ani, și-a
Nicolas Jaar () [Corola-website/Science/336591_a_337920]
-
regizor si director la teatrul ebraic de revistă „Li La Lo”, înființat la Tel Aviv de Moshe Velin, și care până la venirea lui, se înglodase în probleme financiare. Val a schimbat caracterul producțiilor, a crescut prețul biletelor, a mărit numărul artiștilor, întegrând în rândurile ansamblui un număr de imigranți talentați veniți din România și a pus în scenă mai ales musicaluri și operete traduse în ebraică.Între artiștii pe care i-a recrutat la Li La Lo s-au numărat actrița
George Val () [Corola-website/Science/336601_a_337930]
-
financiare. Val a schimbat caracterul producțiilor, a crescut prețul biletelor, a mărit numărul artiștilor, întegrând în rândurile ansamblui un număr de imigranți talentați veniți din România și a pus în scenă mai ales musicaluri și operete traduse în ebraică.Între artiștii pe care i-a recrutat la Li La Lo s-au numărat actrița, cântăreața și dansatoarea Doroteea Livio și intrumentistul și dirijorul Paul Kosla care a înființat în cadrul ansamblului o orchestră de jazz și estradă. Perioada de succese pe care
George Val () [Corola-website/Science/336601_a_337930]
-
vară a Casei Sioniștilor Americani - Beit Zioney Amerika (ZOA House)- din Tel Aviv, care număra 500 locuri. Producțiile realizate de Val au fost costisitoare, de amploare, folosind un dansatori, un ansamblu muzical inclusiv cor și orchestră, și decoruri impunătoare. Între artiștii care s-au afirmat în acest teatru au fost tenorii Bituș Davidov și Fredy Levi, comicul Argaman, și actrița vedetă a trupei, Sara Rubin. Directorul muzical a fost Paul Kosla iar una din vedetele aduse din strainatate era Rózsi Barsonyi
George Val () [Corola-website/Science/336601_a_337930]
-
originale ale lui George Val erau compuse de Amos Juster și Sandu Feraru-Barzilay, originari din România. Criza Suezului și campania din Sinai (1956) au avut consecințe grele pentru producția Shulamit și ansamblul alcătuit de Val, din pricina recrutării rezerviștilor din rândurile artiștilor și a publicului și a scăderii bruște a vânzărilor de bilete. Sălile mari închiriate de Val au rămas aproape goale. În anii 1985-1959 aVal a fost directorul administrativ al Teatrului „Hazirá” („Arena”) George Val a murit la Tel Aviv în
George Val () [Corola-website/Science/336601_a_337930]
-
de carnavaluri anuale de Purim, denumite „Adlayada”, care auprimit in cele din urma auspiciile primăriei. Tot cu ocazia festivităților de Purim Agadati a inițiat și cel dintâi concurs de frumusețe din Palestina, concursul „Regina Esther”. O organizație de tineret și artiști rivală, numita „Trask” a inceput si ea sa organizeze petreceri de Purim și să difuzeze afișe și foi volante în care îl satiriza pe Agadati și îl învinuia că s-ar fi îmbogățit de pe urma activității sale obștești. Agadati a dat
Baruch Agadati () [Corola-website/Science/336614_a_337943]
-
animație "Harpatkaot Gadi Ben Sussí" („Aventurile lui Gadi ben Sussi”, adică Gadi fiul calului meu). Un alt film semi-documentar al său, "Zot hi haaretz" (Aceasta este țara) a fost primul film cu bandă sonoră ebraică. În ultimii ani ai vieții artistul a revenit la pictură. Baruch Agadati a murit la Tel Aviv în anul 1976 li a fost înmormântat la panteonul național neoficial - cimitirul Trumpeldor din Tel Aviv.
Baruch Agadati () [Corola-website/Science/336614_a_337943]
-
Eleonora Brigalda Barbas (n. 14 ianuarie 1959, Călărași, Republica Moldova), Om Emerit al Republicii Moldova, pictor, artist plastic și critic de artă, doctor în studiul artelor, profesor universitar din Republica Moldova. 2015 Premiul Național al Republicii Moldova, Guvernul Republicii Moldova nr.569 din 19 august 2015 2012 Premiul ”Italia 2012” pentru artă, Chișinău, Republica Moldova 2011 Premiul “M. Eminescu”, Muzeul „M.
Eleonora Brigalda (Barbas) () [Corola-website/Science/336643_a_337972]
-
Național al Republicii Moldova, Guvernul Republicii Moldova nr.569 din 19 august 2015 2012 Premiul ”Italia 2012” pentru artă, Chișinău, Republica Moldova 2011 Premiul “M. Eminescu”, Muzeul „M. Eminescu”, UAP, Iași, România 2010 Titlul Onorific “Om Emerit” 2010 Premiul Special pentru Pictură, Uniunea Artiștilor Plastici din România, Iași 2005 Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Moldova 2003 Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Moldova 1997 Premiul "OMEGA" la expoziția "Saloanele Moldovei", Chișinău, Republica Moldova 1996 Diplomă Ministerului Învățământului al Republicii Moldova 1982 Premiul “Limba noastră cea română”, Concursul
Eleonora Brigalda (Barbas) () [Corola-website/Science/336643_a_337972]
-
19 august 2015 2012 Premiul ”Italia 2012” pentru artă, Chișinău, Republica Moldova 2011 Premiul “M. Eminescu”, Muzeul „M. Eminescu”, UAP, Iași, România 2010 Titlul Onorific “Om Emerit” 2010 Premiul Special pentru Pictură, Uniunea Artiștilor Plastici din România, Iași 2005 Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Moldova 2003 Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Moldova 1997 Premiul "OMEGA" la expoziția "Saloanele Moldovei", Chișinău, Republica Moldova 1996 Diplomă Ministerului Învățământului al Republicii Moldova 1982 Premiul “Limba noastră cea română”, Concursul Uniunii Latine, Chișinău, Republica Moldova Este membră a Uniunii
Eleonora Brigalda (Barbas) () [Corola-website/Science/336643_a_337972]
-
pentru artă, Chișinău, Republica Moldova 2011 Premiul “M. Eminescu”, Muzeul „M. Eminescu”, UAP, Iași, România 2010 Titlul Onorific “Om Emerit” 2010 Premiul Special pentru Pictură, Uniunea Artiștilor Plastici din România, Iași 2005 Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Moldova 2003 Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Moldova 1997 Premiul "OMEGA" la expoziția "Saloanele Moldovei", Chișinău, Republica Moldova 1996 Diplomă Ministerului Învățământului al Republicii Moldova 1982 Premiul “Limba noastră cea română”, Concursul Uniunii Latine, Chișinău, Republica Moldova Este membră a Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Moldova și membră a
Eleonora Brigalda (Barbas) () [Corola-website/Science/336643_a_337972]
-
Plastici din Republica Moldova 2003 Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Moldova 1997 Premiul "OMEGA" la expoziția "Saloanele Moldovei", Chișinău, Republica Moldova 1996 Diplomă Ministerului Învățământului al Republicii Moldova 1982 Premiul “Limba noastră cea română”, Concursul Uniunii Latine, Chișinău, Republica Moldova Este membră a Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Moldova și membră a Asociației Internaționale a Artelor Plastice IAA-AIAP UNESCO „Monografia de fată prin conținutul său bogat în informații, prin limbajul accesibil, prin materialul ilustrativ realizat la un nivel poligrafic înalt, ne permite în baza elucidării evoluției
Eleonora Brigalda (Barbas) () [Corola-website/Science/336643_a_337972]