51,775 matches
-
informații considerate nesigure. Interesul pentru documentele scrise era strâns legat de societatea secolului al XIX-lea, unde scrisul reprezenta formă de comunicare predilectă. Ei transpun la scara istoriei importanța culturii scrise a epocii respective. Numele școlii vine de la ideea de critică a izvoarelor istorice, de la obișnuința de a lucra cu documentele scrise. O altă sursă pentru numele școlii este dat de conceptul de metodă critică a istoriei, termen ce arată nevoia de rigurozitate în privința utilizării documentelor scrise. Leopold von Ranke (1795-1886
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
a scris "Regii Taumaturgi. Studiul asupra caracterului supranatural atribuit puterii regale în Franța și Anglia, în particular". Analizează vechea credință în puterea atingerii regale de a vindecă boala scrofulelor. În 1939-1940 a scris "Societatea Feudală". Către anii 1890-1900, în Franța, criticile la adresa școlii critice s-au intensificat. Înainte de 1929 aceste critici erau prezente în "Revista de sinteză istorică" editată de Henri Berr și atacau conceptul de fapt istoric și temelia școlii critice, fiind propus conceptul de istorie-problemă. Se preconizează o istorie
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
regale în Franța și Anglia, în particular". Analizează vechea credință în puterea atingerii regale de a vindecă boala scrofulelor. În 1939-1940 a scris "Societatea Feudală". Către anii 1890-1900, în Franța, criticile la adresa școlii critice s-au intensificat. Înainte de 1929 aceste critici erau prezente în "Revista de sinteză istorică" editată de Henri Berr și atacau conceptul de fapt istoric și temelia școlii critice, fiind propus conceptul de istorie-problemă. Se preconizează o istorie sinteză, globală, economică, a mentalităților, fiind acuzați de prea multe
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
securității, se menționează (tot potrivit Ziua) că în noiembrie 1981 Vladimir Tismăneanu a fugit din România sprijinit de unitatea U.M. 0617 a securității. Aceeași informație este susținută și de Mihai Pelin. Legat de replicile pe care Tismăneanu le-a dat criticilor săi, Rich Andrew Hall, analist politic al CIA, specialist în probleme românești, remarcă faptul că acesta ""răspunde prompt și aplicat calomniilor mizerabile, din care și citează abundent, dar ignoră criticile rezonabile"". Legat de partea despre revoluția din 1989 a raportului
Vladimir Tismăneanu () [Corola-website/Science/299512_a_300841]
-
Pelin. Legat de replicile pe care Tismăneanu le-a dat criticilor săi, Rich Andrew Hall, analist politic al CIA, specialist în probleme românești, remarcă faptul că acesta ""răspunde prompt și aplicat calomniilor mizerabile, din care și citează abundent, dar ignoră criticile rezonabile"". Legat de partea despre revoluția din 1989 a raportului comisiei Tismăneanu, Hall apreciază că acesta ""a citit extrem de puțin literatura și este extrem de vag și de imprecis"", iar abordarea problematicii revoluției în raport dovedește amatorism. Cu toate acestea, activitatea
Vladimir Tismăneanu () [Corola-website/Science/299512_a_300841]
-
pentru romanele, nuvelele și povestirile sale care sunt scrise din punctul de vedere al conștiinței personajelor sale, celebritatea sa literară se datorește opticii sale novatoare asupra literaturii, corelată cu evoluția filozofiei și psihologiei. James a contribuit semnificativ la analiza și critica operelor de ficțiune, insistând în mod cu totul particular asupra libertății tuturor scriitorilor de a prezenta propria lor viziune a lumii. Ideile sale novatoare asupra punctelor de vedere literare, monologului interior și credibilitatea autorului însuși, prezente în toate scrierile sale
Henry James () [Corola-website/Science/298970_a_300299]
-
roman, "The Art of Fiction", este una dintre acele strălucite scrieri care indică puterea sa critică de analiză. Fiind un scriitor extraordinar de productiv, James a scris și publicat cărți semnificative de călătorie, biografii, autobiografii, cărți de ficțiune și de critică de artă, alături de romanele, nuvelele și eseurile sale de critică literară.
Henry James () [Corola-website/Science/298970_a_300299]
-
scrieri care indică puterea sa critică de analiză. Fiind un scriitor extraordinar de productiv, James a scris și publicat cărți semnificative de călătorie, biografii, autobiografii, cărți de ficțiune și de critică de artă, alături de romanele, nuvelele și eseurile sale de critică literară.
Henry James () [Corola-website/Science/298970_a_300299]
-
Cotidianul", "România literară", "Clipa", "Adevărul literar și artistic", "Națiunea", "Caiete critice". Din 2010 este redactor șef al publicației culturale "Literatorul", editată de Biblioteca Metropolitană București. A primit premiul pentru proză „Ion Creangă“ al Academiei Române (1991), premiile de proză și de critică ale Asociațiilor Scriitorilor din Cluj-Napoca și București (în 1995, respectiv în 2007), Premiul Național "Marin Sorescu" (2003), premii ale revistelor "Tribuna", "Amfiteatru", "Moftul Român" etc. Este decorat cu Ordinul "Pentru Merit", în grad de cavaler, în 2004, de președintele Ion
Nicolae Iliescu () [Corola-website/Science/298967_a_300296]
-
ia Premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor. Ștefan Agopian are doi copii Ioan Agopian (n. 1979) și Ana Agopian (n. 26 septembrie 1983). Anul debutului literar este 1979, moment când este publicat romanul „Ziua mâniei”, roman care va beneficia de critică literară din partea lui: Inaugurează în anul 1990 în Luceafărul rubrica „Momos” pe care o va edita săptămânal până în 1994. În 1992, acceptă să lucreze la ziarul „Cotidianul” al lui Nicolae Prelipceanu ca șef al secției politice de unde este dat afară
Ștefan Agopian () [Corola-website/Science/298953_a_300282]
-
mult din instinct. Cenzura era foarte atentă la literatura care se ocupa de prezent, la Buzura, de exemplu.” Erotismul joacă un rol central în opera sa, sexualitatea fiind înfățișată franc și fără pudoare. Agopian a declarat despre relația sa cu critica literară: „La prima carte, Eugen Simion a zis că n-am talent, să mă las. În total, la Ziua mîniei, am avut 3-4 cronici. Dar cu Tache de catifea mi-am scos pîrleala. Chiar rîdeam cu Mircea Nedelciu, care avusese
Ștefan Agopian () [Corola-website/Science/298953_a_300282]
-
Lasă, mă, că te-ajung eu din urmă, stai să vezi!“ Și-am avut norocul că m-au luat în brațe criticii tineri bănățeni-ardeleni: Buduca, Țeposu, Papahagi, Mihăieș... Și-a contat, că am mers odată cu ei. M-au lăudat și critici bătrîni, ca Paul Georgescu, apoi Nicolae Manolescu.” Interviuri
Ștefan Agopian () [Corola-website/Science/298953_a_300282]
-
literatură critică, 2015. Michel Simion, prietenul dintotdeauna, odinioara Mihai Simionescu : Deși nu seamănă cu nimeni și este profund original, Răzvan Petrescu a fost fascinat de Louis Ferdinand Céline pe care l-a descoperit în anii liceului. Este curios ca majoritatea criticilor nu au dibuit influenta lui Céline. Ca și la Céline, disperarea este machiată cu un umor cinic. Ca și Céline, Răzvan Petrescu nu propune nici o soluție, pentru că pur și simplu el nu crede că există soluții. Nu este de mirare
Răzvan Petrescu () [Corola-website/Science/298964_a_300293]
-
Francisco Franco în 1975 influența bisericii asupra societății spaniole a scăzut, urmare a faptului că regimul lui Franco avea legături strânse cu biserica. Sondajele constată că aproape jumătate dintre spanioli nu merg "aproape niciodată" la biserică. Președintele Zapatero a răspuns criticilor din partea Bisericii Catolice cu următoarele: „Astăzi societatea spaniolă le răspunde celor care timp de patru ani au fost umiliți, care și-au văzut ignorate drepturile, ofensată demnitatea, negată identitatea și limitată libertatea. Astăzi societatea spaniolă garantează acestor persoane respectul pe
Căsătorii între persoane de același sex în Spania () [Corola-website/Science/298946_a_300275]
-
la Facultatea de Filosofie și Litere a Universității din București. În anul 1927 devine membru al Societății Scriitorilor Români, ulterior și al Societății Autorilor Dramatici. Mai înainte publicase prima sa carte de proză, "Capcana. Nuvele și schițe", primită bine de critica literară. În 1930 publică, în foileton, în ziarul "Dimineața", primul său roman, "Sfântul Părere", apărut în același an și la Editura Cartea românească. În 1932 tipărește, la invitația lui Nicolae Iorga, în cadrul Editurii "Datina românească" din Vălenii de Munte, prima
Mihail Drumeș () [Corola-website/Science/298982_a_300311]
-
arta oficială. Organizează expoziții care prezintă -pe lângă lucrările membrilor societății- operele unora dintre cele mai marcante personalități ale lumii artistice: Picasso, Braque, Derain. Aceste manifestări declanșează un scandal de proporții nu numai în rândul publicului, ci și în cercul criticilor. Tânărul pictor Franz Marc va fi alături de Kandinski, unul dintre fondatorii noului grup "Der Blaue Reiter" (Călărețul Albastru), care apare la München în anul 1911. În mai 1912, vede lumina tiparului ediția specială a revistei intitulate "Almanach. Der Blaue Reiter
Vasili Kandinski () [Corola-website/Science/298990_a_300319]
-
Turenne. Spre deosebire de regii contemporani, de exemplu cei din Anglia, Ludovic a avut posibilitatea de a-și alege politica și miniștrii fără a privi la parlament. Putea lua rapid hotărâri. Nu era obligat nici să-și justifice acțiunile, nici să asculte criticile ce i se aduceau. El putea pretinde o supunere indiscutabilă. La 10 martie 1661, a doua zi după moartea lui Mazarin, Ludovic i-a convocat pe oamenii care conduseseră Franța sub comanda fostului prim-ministru: Le Tellier, cel care reformase
Ludovic al XIV-lea al Franței () [Corola-website/Science/298942_a_300271]
-
Anglia, pe insula grecească Hydra, în California și la New York. Cele mai faimoase poezii ale sale și cântece se numesc "Bird on a wire", "Famous Blue Raincoat", "Marianne". Este autorul unui număr impresionant de volume de versuri bine primite de critică dar și al unei discografii care a făcut din el idolul mai multor generații. Primul sau disc a fost remasterizat și vocea lui groasă, guturală a fost modificată pentru a semăna cu cea a lui Bob Dylan, pe atunci în
Leonard Cohen () [Corola-website/Science/299000_a_300329]
-
Fără informații și proiecte moderne în știință, tehnologie, artă, organizarea comunistă este săracă material și spiritual, monotonă și opresivă, dat fiind că toate activitățile se fac prin program politizat, nu implică o recompensă proporțională cu rezultatele muncii fiecăruia și interzic critica liberă a celor care conduc, sau încearcă să conducă, dar de fapt dezorganizeaza și ruinează sistematic națiunea prin decizii aberante, fără finalitate pozitivă. În mod paradoxal, lumea comunistă, care se definește avangarda gândirii teoretice și practice, fiind incapabilă să creeze
Ideologie () [Corola-website/Science/299005_a_300334]
-
și membru al ESSE (European Society for the Study of English). A debutat la editură Cartea Românească în 1996, cu volumul Coaja lucrurilor sau Dansând cu Jupuita (reeditat în 2002 la Editură Paralelă 45). Românul sau a fost comparat de critici cu românul "Ulise" al lui James Joyce. A mai publicat volumele de proza scurtă (Editură Paralelă 45, 1998) și (Editură Paralelă 45, 1999). Povestirea Tip of the Day: Shakespeare and Computers a apărut în engleză în traducerea autorului în numărul
Adrian Oțoiu () [Corola-website/Science/299007_a_300336]
-
1903, Motihari, statul Bihar, India — d. 21 ianuarie 1950, Londra) a fost un scriitor englez, comentator al radio BBC, editorialist și reporter. El a luptat ca voluntar în Războiul Civil din Spania de partea comuniștilor. A scris romane, eseuri și critică literară. este autorul a două faimoase romane satiră în care atacă totalitarismul: Eric Arthur Blair s-a născut la data de 25 iunie 1903, în orașul Motihari, capitala statului Bihar din India de astăzi (fosta provincie Bengal în timpurile colonialismului
George Orwell () [Corola-website/Science/299003_a_300332]
-
doua corăbii" (Editura Tineretului, 1969), precum și o carte de reportaje, "Viața cere viață" (în colaborare cu Sânziana Pop, Editura Eminescu, 1975). După revoluția din 1989 a mai publicat trei volume dintr-un "Jurnal suedez", la Editura Polirom, bine primite de critica literară din țară. În 1975 s-a stabilit in Suedia unde a publicat 5 volume de versuri și 9 volume de proză, incluzând "Ușa interzisă", urmat de: a tradus din Emanuel Swedenborg, August Strindberg, precum și din scriitorii contemporani Brigitta Trotzig
Gabriela Melinescu () [Corola-website/Science/299019_a_300348]
-
sunt generos încurajate de Tudor Arghezi și Ion Barbu, ultimul fiind chiar îndrăgostit de tânăra poetă. În perioada 1947-1948 a fost redactor la revista Rampa. Din 1949 a fost redactor la revista Urzica și profesoară la Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu”. În februarie 1944, Renée Annie a debutat, în ziarul „Ecoul”, sub pseudonimul Maria Veniamin, cu traduceri din Georges Rodenbach și din Christian Morgenstern. Debutează editorial în 1947, cu volumul de versuri suprarealiste "La scara 1/1" În urma
Nina Cassian () [Corola-website/Science/299016_a_300345]
-
intenția de a întrerupe războiul de tranșee și a înlocui cavaleria pe câmpul de luptă. Tancul și tactica de luptă a blindatelor au suferit multe evoluții în ultimul secol. Deși se continuă dezvoltarea de sisteme de armament și blindaj, mulți critici au pus în discuție necesitatea unei astfel de arme grele într-o perioadă în care războaiele tind să devină tot mai neconvenționale. Condițiile de luptă pe frontul occidental au împins armata britanică să înceapă studiul unui vehicul autopropulsat care să
Tanc () [Corola-website/Science/298932_a_300261]
-
scade. În același timp reprimarea catolicilor se intensifică, iar în 1591 regina aprobă interogarea și supravegherea proprietarilor catolici. Pentru a menține iluzia de pace și prosperitate se bazează tot mai mult pe spionii interni și propagandă. În ultimii ani cresc criticile și scade afecțiunea poporului. Una din cauzele a ceea ce de multe ori este numită "a doua domnie" a Elisabetei, este evoluția Consiliului privat în 1590. O nouă generație este la putere. Cu excepția lui William Cecil, ceilalți membrii erau morți: Robert
Elisabeta I a Angliei () [Corola-website/Science/298980_a_300309]