49,948 matches
-
de desene animate japoneze "The Secret of Blue Sand" (în ) realizat de Yuichiro Yano. Există un alt desen animat japonez cu un titlu asemănător "Nadia, The Secret of Blue Water", liber inspirat după romanul "Douăzeci de mii de leghe sub mări", un alt roman de Jules Verne. Filmul Sahara din 2005 (cu Penélope Cruz și Lambert Wilson) preia anumite elemente din această carte: fluviul Niger și orașul industrial aflat în mijlocul deșertului. Aceste elemente nu provin direct din cartea lui Jules Verne
Uimitoarea aventură a misiunii Barsac () [Corola-website/Science/321332_a_322661]
-
fostul lor coleg ar fi plecat dintre cei vii”. Conform unor relatări, faptul că Hippassos demonstrat și a divulgat secretul existenței numerelor iraționale a determinat pedepsirea acestuia. Astfel, conform unor relatări, pentru acest lucru ar fi fost aruncat în apa mării. Alții susțin că pedeapsa i-a fost acordată deoarece a dezvăluit secretul construcției dodecaedrului regulat înscris într-o sferă. În orice caz, astfel de numere iraționale apar și în cazul utilizării raportului de aur pentru construcția pentagonului.
Hippasos () [Corola-website/Science/320518_a_321847]
-
Sf. Nicolae învățacel, Sf. Nicolae preot. Ciclul se continuă în timpanul sudic cu următoarele opt scene: Sf. Nicolae îi apare lui Constantin, Pilda fecioarelor, Cei trei generali îi mulțumesc Sf. Nicolae, Sf. Nicolae îl salvează pe Vasile de sarazini, Povestea mării, Sf. Nicolae impiedică uciderea celor trei oameni, Sf. Nicolae îl salvează pe Demetrius de la înec și Adormirea Sf. Nicolae.
Biserica bolniță a mănăstirii Polovragi () [Corola-website/Science/320524_a_321853]
-
mare. Toată Insula Sodor a început să discute despre asta, iar prietenii lui Thomas s-au speriat că nu o să-l mai vadă niciodată. Controlorul Gras îi trimite pe Harold elicopterul și pe noul vaporaș de salvare, Captain, să cerceteze marea. Pe Insula Misty Thomas află multe lucruri despre prietenii săi care îi arată atracțiile insulei. Thomas descoperă că și acolo se află resurse importante de lemn special necesar pentru construcția centrului de salvare, umplându-și câteva vagoane. În cele din
Locomotiva Thomas și prietenii săi - Aventură pe Insula Ceții () [Corola-website/Science/320527_a_321856]
-
că un oraș "plin de copaci și a fluxurilor și plin de măsline." El subliniază faptul că a crescut și exportate roșcova gem la Cairo și Damasc Orașul se află la o altitudine de aproximativ 550 de metri deasupra nivelului mării, între doi munți: Muntele Ebal și muntele Garizim. Nablus este situat la 42 km la est de Țel Aviv, Israel, 110 km la vest de Amman, Iordania și 63 km la nord de Ierusalim. Orașe din apropiere includ Huwara și
Nablus () [Corola-website/Science/320526_a_321855]
-
la partiționare. Tratatul de la Sèvres a recunoscut oficial mandatele Ligii Națiunilor în Orientul Mijlociu, independența Yemenului și suveranitate britanică asupra Cipruului. Siria a devenit protectorat francez (în mod oficial „Mandat al Ligii Națiunilor”). Regiunea locuită de creștini de-a lungul țărmului Mării Mediterane avea să devină Libanul zilelor noastre. Libanul Mare a fost numele sub care a fost un teritoriu creat de Franța în regiunea care a fost trecută sub controlul Franței. Acest teritoriu a fost precursorul Libanului contemporan. El a existat
Împărțirea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/320525_a_321854]
-
rus, Serghei Sazanov, a afirmat în martie 1915 în fața diplomaților britanic George Buchanan și a celui francez Maurice Paléologue că o înțelegere de durată postbelică trebuie să țină seama de pretențiile Rusiei care cuprindeau: „orașul Constantinopol, țărmul vestic al Bosforului, Marea Marmara și Dardanelele, ca și Tracia sudică, până la linia Enos-Midia” și „o parte a zonei litorale asiatice între Bosfor, râul Sakarya și un punct care va fi determinat pe țărmul golfului Izmit”. Aceste documente au fost făcute publice în noiembrie
Împărțirea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/320525_a_321854]
-
noiembrie 1917 în ziarul Izvestia. Prin această acțiune, rușii sperau să obțină sprijinul armenilor pentru revoluția rusă. Izbucnirea revoluției bolșevice au făcut ca planurile țariste de împărțire a Imperiului Otoman să fie abandonate. Britanicii doreau să aibă controlul asupra strâmtorilor Mării Marmara și au ocupat împreună cu francezii Istanbulul (13 noiembrie 1918 - 23 septembrie 1923). După victoria naționaliștilor turci în războiul de independență și semnarea Tratatului de la Lausanne, trupele străine au părăsit capitala Turciei. Franța, Regatul Unit și Italia au semnat în
Împărțirea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/320525_a_321854]
-
11 noiembrie 1686) a fost un general francez și cel mai cunoscut reprezentant al Casei de Condé ramură a Casei de Bourbon. Înainte de moartea tatălui său în 1646, a fost Duce de Enghien. Pentru meritele sale militare a fost denumit Marele Condé (Le Grand Condé). Ludovic s-a născut la Paris, că fiul lui Henric al II-lea de Bourbon, prinț de Condé și al Charlottei-Marguerite de Montmorency. Tatăl său era verișor cu regele Henric al IV-lea al Franței iar
Ludovic al II-lea de Bourbon () [Corola-website/Science/320545_a_321874]
-
lui Mindaugas și a doi dintre fii ai săi, Ruklys și Rupeikis în 1263. Lituania a căzut pradă instabilității interne timp de mai mulți ani. Statul lituanian nu s-a dezintegrat după moartea lui Mindaugas. Treniota a preluat titlul de Marele Duce, dar puterea lui a fost limitată; a fost contestat de Tautvilas, care nu renunțase la revendicarea asupra tronului. Tautvilas a fost și el asasinat de către Treniota dar, după doar un an, în 1264, Treniota a fost ucis de către foștii
Istoria Lituaniei (1219–1295) () [Corola-website/Science/320528_a_321857]
-
000 de metri și având cu o suprafață totală de 1.800 km. Platoul este situat la capătul sudic al Munților Antiliban și la granița dintre Siria și Israel. Altitudinea variază de la 2.000 de metri în nord, la nivelul mării de mai jos de-a lungul Mării Galileii și râul Yarmuk în sud. Are o populație de aproximativ 120.000 de oameni formată în principal din druzi și evrei. Platoul Golan este o destinație turistică populară care atragere anual cca.
Înălțimile Golan () [Corola-website/Science/320580_a_321909]
-
suprafață totală de 1.800 km. Platoul este situat la capătul sudic al Munților Antiliban și la granița dintre Siria și Israel. Altitudinea variază de la 2.000 de metri în nord, la nivelul mării de mai jos de-a lungul Mării Galileii și râul Yarmuk în sud. Are o populație de aproximativ 120.000 de oameni formată în principal din druzi și evrei. Platoul Golan este o destinație turistică populară care atragere anual cca. 3 milioane de turiști. Golan are o
Înălțimile Golan () [Corola-website/Science/320580_a_321909]
-
reprezintă un teritoriu australian care se compune dintr-o serie de insule și recifuri, localizate în Marea de Coral, la nord-est de statul Queensland, în partea de sud și est a Marii Bariere de Corali. Teritoriul ocupă o suprafață de 780.000 km și include insula Heralds Beacon, Reciful Osprey, grupul Willis și încă alte 15 grupuri
Insulele Mării de Coral () [Corola-website/Science/320564_a_321893]
-
în 1803; în deceniile 8 și 9 ale secolului al XIX-lea în insule s-a exploatat guano, dar, din cauza lipsei apei potabile, locuirea pe termen lung nu a fost posibilă. Teritoriul a fost creat în 1965 prin "Actul Insulelor Mării de Coral" (înainte zona fusese considerată ca fiind o parte a Queensland) și a fost extins în 1997, ca să includă Recifele Elizabeth și Middleton, aproape 800 km spre sud, în Marea Tasmaniei. Ultimele două recife sunt mult mai aproape de Insula
Insulele Mării de Coral () [Corola-website/Science/320564_a_321893]
-
Teritoriul a fost creat în 1965 prin "Actul Insulelor Mării de Coral" (înainte zona fusese considerată ca fiind o parte a Queensland) și a fost extins în 1997, ca să includă Recifele Elizabeth și Middleton, aproape 800 km spre sud, în Marea Tasmaniei. Ultimele două recife sunt mult mai aproape de Insula Lord Howe, New South Wales (aproximativ 150 km) decât de cea mai sudică insulă a teritoriului, Insula Cato. Insulele din Marea Barieră de Corali nu fac parte din acest teritoriu, aparținând
Insulele Mării de Coral () [Corola-website/Science/320564_a_321893]
-
km) decât de cea mai sudică insulă a teritoriului, Insula Cato. Insulele din Marea Barieră de Corali nu fac parte din acest teritoriu, aparținând statului Queensland. Marginea exterioară a Marii Bariere de Corali este granița dintre Queensland și Teritoriul Insulelor Mării de Coral. Teritoriul este o posesiune a Australiei, administrată din Canberra de "Departamentul Avocatului General" (înainte de 29 noiembrie 2007 administrarea a fost în sarcina "Departamentului pentru Infrastructură, Transport, Dezvoltare Regională și Administrație Locală)." Apărarea este responsabilitatea Australiei și teritoriul este
Insulele Mării de Coral () [Corola-website/Science/320564_a_321893]
-
Lihou Reef, care are o lagună de 100 până la 30 km și o suprafață de 2,500 km, iar suprafața celor 18 insule individuale care compun reciful este de numai 0.91 km. Insulele nu se ridică mult deasupra nivelului mării. Teritoriul are codul FIPS 10-4 CR și codul ISO 3166 AU (acest cod include teritoriul în Australia). Insulele Willis sunt un habitat important pentru păsări și broaște țestoase, dar au resurse naturale puține. Ele au o suprafață de uscat de
Insulele Mării de Coral () [Corola-website/Science/320564_a_321893]
-
sunt împărțiți în două grupuri, în timp ce Reciful Mellish spre est, Reciful Middleton și Reciful Elizabeth spre sud sunt grupate separat: Atolii din grupul situat în nord-vest, cu excepția Recifului Osprey, a Recifului Rechinului și a Recifului Marion, sunt așezate pe Platoul Mării de Corali, o arie contiguă cu adâncime mai mică de 1000 m. Rezervațiile naturale au fost create pentru a proteja viața sălbatică în respectivele zone ale teritoriului; împreună acestea formează . Reciful Mellish, situat fiind la aproximativ 300 km est de
Insulele Mării de Coral () [Corola-website/Science/320564_a_321893]
-
proteja viața sălbatică în respectivele zone ale teritoriului; împreună acestea formează . Reciful Mellish, situat fiind la aproximativ 300 km est de Grupul de Nord-Vest, aceasta fiind cea mai mare distanță de continentul australian și de recifele și atolii din cadrul Insulelor Mării de Corali, nu este considerat ca făcând parte din niciun grup. Are o formă de bumerang de aproximativ 10 km lungime și 3 km lățime și o suprafață de 25 km². Recifele din jur, care închid laguna strâmtă, sunt complet
Insulele Mării de Coral () [Corola-website/Science/320564_a_321893]
-
se află singurul uscat care nu este acoperit de ape niciodată - insula Heralds-Beacon. Aceasta este o insulă de nisip de 600 m pe 120 m, cu suprafața de 57.000 mp, cu o altitudine de numai câțiva metri deasupra nivelului mării. Reciful Elizabeth și Reciful Middleton, împreună cu recifele din jurul Insulei "Lord Howe," situate la 150 km spre sud, sunt cele mai sudice recife de corali din lume. Localizarea lor, la intersecția curenților oceanici temperați și tropicali, contribuie la o aglomerare neobișnuit
Insulele Mării de Coral () [Corola-website/Science/320564_a_321893]
-
neobișnuit de diversă a speciilor marine. Acești atoli care se află mai mult sub apă decât deasupra ei, care devin uscat numai în timpul mareelor, au fost adăugate teritoriului abia în 1989. Ei sunt situați în zona "Lord Howe Rise" din Marea Tasmaniană care întâlnește Marea de Coral în partea de sud a acesteia. Deja la 23 decembrie 1987, erau protejate ca , cu o suprafață de 1880 km². Stații meteorologice automate sunt plasate pe următoarele recife sau atoli: Faruri sunt plasate pe
Insulele Mării de Coral () [Corola-website/Science/320564_a_321893]
-
speciilor marine. Acești atoli care se află mai mult sub apă decât deasupra ei, care devin uscat numai în timpul mareelor, au fost adăugate teritoriului abia în 1989. Ei sunt situați în zona "Lord Howe Rise" din Marea Tasmaniană care întâlnește Marea de Coral în partea de sud a acesteia. Deja la 23 decembrie 1987, erau protejate ca , cu o suprafață de 1880 km². Stații meteorologice automate sunt plasate pe următoarele recife sau atoli: Faruri sunt plasate pe următoarele recife și insule
Insulele Mării de Coral () [Corola-website/Science/320564_a_321893]
-
menționează drept contemporane mai multe domnii care nu s-au suprapus, idem ditto pentru doi Mari Preoți), titlurile corecte pentru conducători cum ar fi Pilat din Pont și geografia (Luca s-a luat după Marcu în a plasa Gherghesul la Marea Galileii în . O traducere alternativă ar fi „ținutul Gherghesenilor” ca fiind la Marea Galileii. Niciuna dintre ele nu este corectă, Gherghesul fiind la peste 48 km de Galileea, care este de fapt un lac cu apă dulce, fiind separat de
Coerența internă a Bibliei () [Corola-website/Science/320583_a_321912]
-
pentru doi Mari Preoți), titlurile corecte pentru conducători cum ar fi Pilat din Pont și geografia (Luca s-a luat după Marcu în a plasa Gherghesul la Marea Galileii în . O traducere alternativă ar fi „ținutul Gherghesenilor” ca fiind la Marea Galileii. Niciuna dintre ele nu este corectă, Gherghesul fiind la peste 48 km de Galileea, care este de fapt un lac cu apă dulce, fiind separat de Galileea de către teritoriile altor orașe. Traducerile ulterioare ale Evangheliei după Luca au urmat
Coerența internă a Bibliei () [Corola-website/Science/320583_a_321912]
-
Associazione Calcio Milan, cunoscut mai bine ca AC Milan sau simplu Milan este un club de fotbal cu sediul în Milano, Lombardia. Clubul a fost fondat în 1989 de Herbert Kilpin, Alfred Edwards și alți patru englezi, clubul petrecându-și marea majoritatea istoriei sale în Serie A, prima ligă a fotbalului italian, și numai doi ani în Serie B în anii '80. Toți jucătorii care au jucat 100 sau mai multe meciuri sunt listați mai jos. Câțiva jucători care au jucat
Lista jucătorilor de la AC Milan () [Corola-website/Science/320602_a_321931]