49,590 matches
-
și pe străzi, nu numai în păduri", a susținut reprezentantul PRM. PNȚCD s-a opus cu tărie abrogării articolului. Liderul partidului, Corneliu Coposu, a susținut că atitudinea creștină îl determină "să combate orice deviere de la legea naturii și de la principiile morale ale unei viitoare societăți echilibrate", în vreme ce deputatul Emil Popescu declara că "era de preferat incestul în schimbul homosexualității, întrucât cel puțin prima păstrează șansa procreării". Organizații de extremă-dreaptă, cum ar fi Noua Dreaptă, au protestat în mod public față de abrogarea articolului
Articolul 200 () [Corola-website/Science/302399_a_303728]
-
ca materie primă. Toate acestea, alături de multe altele au dus la dezvoltarea de timpuriu a unor civilizații preistorice și istorice care s-au succedat până după cucerirea romană. Asemenea caracteristici specifice, cunoscute și utilizate în mod conștient, reprezintă un ascendent moral și un avantaj pentru studierea așezărilor și caracteristicilor populației din spațiul românesc, așa cum se vrea și studiul de față, având grijă să valorifice în toate aspectele sale, atât pentru prezent, dar mai ales pentru generațiile viitoare, bogăția intelectuală, culturală și
Comuna Ștefan cel Mare, Argeș () [Corola-website/Science/302056_a_303385]
-
datorat lipsei unei forțe armate care să contracareze atacul Italiei. În octombrie 1935, președintele american, Franklin D. Roosevelt adoptase Actele de Neutralitate și a impus un embargo asupra armelor și munițiilor în ambele tabere, dar a extins și un „embargo moral” asupra combatanților italieni, printre care și alte obiecte de comerț. Pe 5 octombrie iar, apoi, în 29 februarie 1936, Statele Unite a încercat, cu un oarecare succes, să-și limiteze exporturile de petrol și alte materiale. Sancțiunile impuse de Societatea Națiunilor
Societatea Națiunilor () [Corola-website/Science/302049_a_303378]
-
spartan era luat de la familie și instalat la cazarmă, împreună cu alți copii de aceeași vârstă. De atunci începea dresajul în comun, program numit ""agoge"". Pe măsură ce creștea, copilul trecea succesiv în alte clase, sau etape, cu reglementări de educație fizică și morală din ce în ce mai severe. La treisprezece ani era tuns scurt. Lipsit de orice lenjerie de corp, tănărul spartan trăia și se antrena numai într-o tunică scurtă. Dormea pe un pat de stuf, recoltat de el de pe malurile râului Eurotas, ce curgea
Leonidas () [Corola-website/Science/302140_a_303469]
-
în biserica cea veche, ci în toate bisericile din Antiohia și din împrejurimi. În timpul celor 12 ani de preoție la Antiohia, Sf. Ioan i-a combătut pe eretici, îndeosebi pe anomei și pe iudeo-creștini și s-a străduit pentru formarea morală a credincioșilor săi. La moartea patriarhului Nectarie al Constantinopolului, în 397, Sf. Ioan a fost numit patriarh al Capitalei prin influența lui Eutropiu, ministru atotputernic pe lângă slabul împărat Arcadie. Râvna sa de reformator implacabil, tonul tăios și neiertător al predicilor
Ioan Gură de Aur () [Corola-website/Science/302162_a_303491]
-
consultant pentru scenarii. Pentru Wallis, ea a lucrat la scenariile filmelor nominalizate pentru Oscar ' și '. Acest rol i-a dat lui Rând timp pentru a lucra la alte proiecte, inclusiv la o tratare că non-ficțiune a filosofiei ei, intitulată " Baza morală a individualismului". Deși cartea nu a fost niciodata finalizată, o versiune condensata a fost publicat sub forma unui eseu intitulat „The Only Path to Tomorrow”, în ediția din ianuarie 1944 a revistei "Reader's Digest". Rând și-a extins implicarea
Ayn Rand () [Corola-website/Science/302160_a_303489]
-
într-o legătură romantică, cu acordul soților lor. "Revoltă lui Atlas", publicat în 1957, a fost considerat "magnum opusul" lui Rând. Rând descria tema românului ca fiind „rolul minții în existența omului—și, ca un corolar, demonstrația unei noi filosofii morale: moralitatea auto-interesului rațional.” Ea susținea principii de bază ale filosofiei obiectivismului, creată de Rând, și exprima conceptul de realizare umană. Intrigă implică un mediu distopic al Statelor Unite ale Americii, în care cei mai creativi industriași, oameni de știință și artiști răspund unei
Ayn Rand () [Corola-website/Science/302160_a_303489]
-
flori de 1,8 m în formă semnului dolar. În testamentul ei, Rând i-a lăsat toată averea lui . Rând și-a numit filosofia „obiectivism”, descriindu-i esență ca fiind „conceptul omului că erou, cu propria lui fericire ca scop moral al vieții sale, cu realizarea să productivă că cea mai nobilă activitate, si cu rațiunea că singurul lui absolut”. Ea consideră obiectivismul o și a definit poziții în raport cu metafizica, epistemologia, etică, filosofia politică și estetică. În metafizica, Rând sprijinea realismul
Ayn Rand () [Corola-website/Science/302160_a_303489]
-
el afirmă că „conceptele nu trebuie să fie multiplicate dincolo de necesitate—cu corolarul că: nici nu trebuie integrate cu ignorarea necesității.” În "", Rând prezenta o teorie a formării conceptelor și respingea . În etică, Rând susținea și (auto-interesul rațional), ca principiu moral director. Ea spunea că individul ar trebui să „existe pentru binele lui, nu sacrificându-se pentru alții și nici sacrificându-i pe altii la el”. Ea consideră egoismul o virtute într-o , în care își prezenta soluția pentru , descriind o
Ayn Rand () [Corola-website/Science/302160_a_303489]
-
ideilor exprimate. În această primă perioadă, Wittgenstein consideră că o afirmație poate transmite o informație adevărată și - prin aceasta - poate avea o semnificație științifică, numai în cazul când este capabilă să reflecte realitatea. În consecință, toate aserțiunile metafizice, teologice sau morale sunt, pentru Wittgenstein, lipsite de sens. Sub influența lui Russell, Wittgenstein și a tezelor fizicianului austriac Ernst Mach asupra empiriocriticismului, la Viena ia ființă o mișcare ce reunește filosofi și matematicieni, denumită pozitivism logic, având ca principali reprezentanți pe Moritz
Filosofie analitică () [Corola-website/Science/302204_a_303533]
-
funcția de președinte al Clubului Român de Presă, instituție care se ocupă cu promovarea intereselor cu caracter profesional, economic și legislativ a ziariștilor, editorilor și proprietarilor de presă. Prin activitățile desfășurate la Clubul Român de Presă, acesta a promovat valorile morale ale jurnalismului și răspunderea socială a celor care activează în acest domeniu. Clubul Român de Presă acordă anual, începând cu 2003, premiul ,Dumitru Tinu" unei societăți de presă române, pentru rezultate deosebite. În activitatea sa, Dumitru Tinu a fost un
Dumitru Tinu () [Corola-website/Science/302183_a_303512]
-
această teorie ignoră faptul că armata aliată lupta în același timp și la Artemisium, suferind pierderi și pe acea parte. Faima bătăliei vine așadar nu din efectul pe care l-a avut în sfârșitul efectiv al războiului, ci din modelul moral pe care l-a oferit spre inspirație lumii întregi. Confruntarea de la Termopile a rămas în istorie datorită eroismului ariergărzii, care, deși condamnată la moarte sigură, a rămas pe poziții. Lupta a mai fost interpretată și ca o confruntare între bărbați
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
comunitatea absolvenților, să îi ajute și, la rândul ei să le ceară ajutorul în atingerea obiectivelor sale. Între obiectivele asumate de la început de Fundație se numără: dezvoltarea conștiinței de apartenență a absolvenților Universității la un grup social cu înalte valori morale, civice și profesionale, membrii acestui grup fiind caracterizați prin preocuparea pentru excelență, organizarea de activități de cercetare științifică, organizarea de activități de formare profesională și specializare, sprijinirea activității de modernizare a învățământului superior, consolidarea relațiilor cu mediile universitare și de
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași () [Corola-website/Science/302206_a_303535]
-
cultural se reformează și se modifică în mod constant. Interacțiunile individ-grupuri-societate au drept consecința transformarea culturală și se poate vorbi de o naștere de micro culturi ale grupurilor, care mențin totuși legătura cu patrimoniul cultural. Cultura prezintă, totalitatea valorilor materiale, morale și a normelor create de societăți și comunități, care se rezumă la oameni. În transformarea socială, cultura exprimă tensiunea dintre individ și societate, dintre practici și reprezentări, dintre cunoaștere și creație. Studiul culturii se realizează cu concepte fundamentale întâlnite în
Cultură politică () [Corola-website/Science/302492_a_303821]
-
unor agenți formali și informali, se produc în mod voit sau în mod spontan, generând pentru personalitatea în curs de dezvoltare mecanisme de asimilare, alegere, învățare, de adaptare, integrare, de conformare sau ne-conformare la cerințele modelului social, politico-juridic și moral. Primele instanțe de socializare implicit politică, sunt familia (cea mai importantă), școala și biserica, grupul de vârstă, media; urmează apoi cercurile de prieteni, colectivul de muncă, armata, instituțiile frecventate, partizanatul etc. După sociologul Norman Goodman “"singurul factor cu adevărat important
Cultură politică () [Corola-website/Science/302492_a_303821]
-
guvernării democratice la Atena. Inconsecvențele lui Sofocle în atitudinea politică se oglindesc în bună măsură și în piesele sale, printr-o serie de șovăieli și compromisuri pe care le manifestă în hotărârea verdictului asupra luptei dintre vechile și noile norme morale sau politice pe care le reclamă viața democratică și instituțiile ei. Dar totul este explicabil întrucât însăși guvernarea democratică sclavagistă cuprinde în sine contradicții, manifestă adesea nehotărâre și șovăială, este zdruncinată de lupte interne și ciocniri de interese dezbinatoare. În
Sofocle () [Corola-website/Science/302495_a_303824]
-
al V-lea î. Hr. Dacă Pericle a ridicat democrația sclavagistă pe culmile ei cele mai înalte pe plan politic și militar, în opera lui Sofocle se desăvârșește oglinda literară a acestui apogeu, se întrupează în chip fidel năzuințele politice, concepțiile morale, juridice, religioase etc. ale democrației sclavagiste. Ca un omagiu adus însemnătății operei lui Sofocle, cetățenii Atenei l-au ales strateg (conducător militar), în acestă calitate participând la o expediție împotriva insulei Lemnos. În crearea tragediilor, Sofocle se inspiră din aceleași
Sofocle () [Corola-website/Science/302495_a_303824]
-
ce i-o reclamă, potrivit obiceiului, legătura de sânge cu cel mort. Fapta Antigonei a fost însă repede descoperită de Creon care o condamnă la moarte. În discuția aprinsă dintre Creon și Antigona se dezvăluie o ciocnire ascuțită de principii morale. Antigona, fecioară firavă și gingașă, este înzestrată cu un caracter îndrăzneț, cu un curaj demn de un luptător. Tăria ei de a-l înfrunta pe rege se trage din conștiința că acționează în numele legilor străbune, nescrise, în care se sintetizează
Sofocle () [Corola-website/Science/302495_a_303824]
-
abordare similară social-democrației în sfera socială. Dar în pofida multiplelor asemănări în planul politicilor sociale și chiar (pe alocuri) economice cu social-democrația, liberalismul social rămîne în esență un model de sorginte liberală, un moștenitor fidel al valorilor și idealurilor politice și morale ale liberalismului clasic. Mesajul social-liberal păstrează cele patru fundamente esențiale ale demersului etico-politic al liberalismului clasic - meliorismul, universalismul, individualismul si egalitarismul. Social-liberalismul este meliorist, deoarece crede în posibilitatea îmbunătățirii permanente a condiției umane cu ajutorul gîndirii critice. Este universalist, deoarece crede
Liberalism social () [Corola-website/Science/302521_a_303850]
-
clasic. Mesajul social-liberal păstrează cele patru fundamente esențiale ale demersului etico-politic al liberalismului clasic - meliorismul, universalismul, individualismul si egalitarismul. Social-liberalismul este meliorist, deoarece crede în posibilitatea îmbunătățirii permanente a condiției umane cu ajutorul gîndirii critice. Este universalist, deoarece crede în unitatea morală a speciei umane. Este individualist, deoarece pledează pentru primatul individului în raport cu colectivitatea. În fine, este egalitarist, deoarece atribuie tututor indivizilor același statut moral fundamental. Prezența acestor elemente distinge net liberalismul social de cele mai «liberale» forme ale ideologiilor neomarxiste.
Liberalism social () [Corola-website/Science/302521_a_303850]
-
lui Fotie, a însemnat o mare ruptură între cele două Tradiții creștine: Răsărit și Apus (Bizanț și Roma). De altfel, Biserica Răsăriteană (Ortodoxă) nici măcar nu-l recunoaște ca fiind Ecumenic. Conciliile s-au confruntat cu probleme instituționale, au dictat reguli morale pentru cler și pentru popor, au intervenit în disputele privitoare la raportul Biserică-Papă-Împărat-putere laică, au tratat și tematici teologice(de ex. condamnarea Dualismului Cathar). Cle două Concilii din secolul al XV-lea au dezbătut raportul dintre Conciliu și Papă, au
Sinod () [Corola-website/Science/302566_a_303895]
-
diapozitive" pentru uz didactic și "spoturi publicitare". În ceace privește difuzarea filmelor, după "naționalizarea sălilor" (numai de 35 mm, întrucât de 16 mm nu existau) s-a ajuns la concluzia că multe trebuiau închise datorită degradării sau a aparaturii depășită moral și fizic. Mai urmează și o degringoladă privind administrarea și exploatarea sălilor și îndrumarea de specialitate, ajungând ca la unele județe această activitate să fie la "„spații verzi”". Aceast lucru duce ca la 7 iunie 1950, să fie înființat "„Comitetul
Filmul românesc după 1948 () [Corola-website/Science/302589_a_303918]
-
întreprinderi. Drama directorului Barbu nu constă în faptul că este înfruntat și învins, ci că se surprinde gata să-l atace pe cel tânăr care-i înfățișează adevărul, gata să accepte formulele de compromis, gata să abdice de la idealul său moral. Piesa, cam nesigură în construcție, cu lungimi pe care un regizor mai atent, mai exigent, putea - și chiar trebuia - să le îndepărteze, cu momente mai puțin realizate, dar și cu bune scene de autentic dramatism, a fost pusă în scenă
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
Alice Mănoiu, Scînteia, 30 noiembrie 1977) "Opțiunea tot mai declarată a marelui public pentru piesele lui Tudor Popescu se datorește dialogului direct și deschis, deseori sclipitor în replică, între oameni ai zilelor noastre situați pe diferite trepte ale scării valorilor morale, în confruntări pasionate privind problemele de viață și de muncă, pe care spectatorii și le pun și ei și le rezolvă odată cu personajele, chiar dacă (sau poate tocmai de aceea) disputele îmbracă formele comicului satiric. (...) Dar adevăratele valori nu intervin în
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
se desfășoară în jurul unui concurs de frumusețe canină - pretext derizoriu, tocmai pentru a ridiculiza grandomania unor «ajunși» care încalcă normele eticii și echității socialiste, abuzul de putere, servilismul, spiritul de șicană, micile și marile combinații, goana după chiverniseală, atâtea tare morale moștenite de la burghezie, care contravin idealului revoluționar al societății noastre." (Margareta Bărbuță, Informația Bucureștiului, 1 noembrie 1980) PARADIS DE OCAZIE (Cuibul), Martie 8, 1979, Teatrul de stat, Sibiu; Aprilie 22, 1979, Teatrul Tineretului, Piatra Neamț; Mai 16, 1979, Teatrul "Ion Vasilescu
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]