50,139 matches
-
stârcii construiesc mai departe cuibul ascuns în stuf. Mortalitatea la puii de stârci este destul de mare, aceasta este apreciată în primele șase luni de viață la 70 %. Un stârc poate trăi 24 de ani. Coloniile de stârci sunt gălăgioase, între păsări existând permanent conflicte. Neliniștea din colonii este cauzată și de faptul că ciorile fură ouăle din cuiburi.
Stârc cenușiu () [Corola-website/Science/314412_a_315741]
-
care doresc să-și scadă nivelul de colesterol, luând în vedere că gălbenușul de ou gătit este bogat în colesterol (deci, eliminând opțiunea ovo vegetarianismului). Un alt motiv pentru alegerea dietei ar fi protestul față de cruzimea din industria cărnii de pasăre. Pe baze etice, unii oameni se opun măcelului puilor masculi nedoriți sau riscului de a mânca un animal neeclozat. Dietele lacto-vegetariene sunt populare printre mulți adepți a tradițiilor religiilor estice, precum ale hinduismului, jainismului, budismului sau sikhismului. Cea mai mare
Lacto vegetarianism () [Corola-website/Science/314427_a_315756]
-
inflorescențele (ex. la conopidă). Animalele pot fi folosite ca mâncare fie direct, prin carnea lor, fie indirect prin produsele pe care le elaborează. Carnea este produsul luat direct de la animale, pe când produsele luate indirect de la animale sunt laptele, ouăle de la păsări, mierea de la albine și icrele de la pești. Pentru sporirea gustului dar mai ales pentru uciderea microbilor dăunători care ar putea exista în produsele de origine animală, acestea sunt aproape întotdeauna supuse unei operații precum fierberea, prăjirea, afumarea sau pasteurizarea (în ceea ce privește
Mâncare () [Corola-website/Science/314443_a_315772]
-
Dumbrăveanca ("Coracias garrulus") este o pasăre migratoare din familia "Coraciidae" care are doi reprezentați mai importanți „C. g. garrulus” și „C. g. semenowi”. După aspectul morfologic pasărea nu se poate confunda cu alte specii de păsări de talie mijlocie (31 cm). Capul partea superioară a aripilor
Dumbrăveancă () [Corola-website/Science/314452_a_315781]
-
Dumbrăveanca ("Coracias garrulus") este o pasăre migratoare din familia "Coraciidae" care are doi reprezentați mai importanți „C. g. garrulus” și „C. g. semenowi”. După aspectul morfologic pasărea nu se poate confunda cu alte specii de păsări de talie mijlocie (31 cm). Capul partea superioară a aripilor ca și piepteul și abdomenul este acoperit de un penaj de culoare verde turcesc. Spatele sau partea dorsală a păsării este
Dumbrăveancă () [Corola-website/Science/314452_a_315781]
-
Dumbrăveanca ("Coracias garrulus") este o pasăre migratoare din familia "Coraciidae" care are doi reprezentați mai importanți „C. g. garrulus” și „C. g. semenowi”. După aspectul morfologic pasărea nu se poate confunda cu alte specii de păsări de talie mijlocie (31 cm). Capul partea superioară a aripilor ca și piepteul și abdomenul este acoperit de un penaj de culoare verde turcesc. Spatele sau partea dorsală a păsării este de culoare brună iar marginea aripilor de culoare brună
Dumbrăveancă () [Corola-website/Science/314452_a_315781]
-
morfologic pasărea nu se poate confunda cu alte specii de păsări de talie mijlocie (31 cm). Capul partea superioară a aripilor ca și piepteul și abdomenul este acoperit de un penaj de culoare verde turcesc. Spatele sau partea dorsală a păsării este de culoare brună iar marginea aripilor de culoare brună negricioasă. Pasărea are un cioc negru puternic puțin încovoiat. Femelele au o culoare mai spălăcită ca masculul, iar culoarea tineretului este în general brună. Dumbrăveanca preferă luminișurile de la liziera pădurilor
Dumbrăveancă () [Corola-website/Science/314452_a_315781]
-
talie mijlocie (31 cm). Capul partea superioară a aripilor ca și piepteul și abdomenul este acoperit de un penaj de culoare verde turcesc. Spatele sau partea dorsală a păsării este de culoare brună iar marginea aripilor de culoare brună negricioasă. Pasărea are un cioc negru puternic puțin încovoiat. Femelele au o culoare mai spălăcită ca masculul, iar culoarea tineretului este în general brună. Dumbrăveanca preferă luminișurile de la liziera pădurilor ca și pășunile sau fânețele unde trăiesc de obicei un număr mare
Dumbrăveancă () [Corola-website/Science/314452_a_315781]
-
spălăcită ca masculul, iar culoarea tineretului este în general brună. Dumbrăveanca preferă luminișurile de la liziera pădurilor ca și pășunile sau fânețele unde trăiesc de obicei un număr mare de insecte. În prezent poate fi întâlnită și în parcurile mai mari. Pasărea are cuibul în apropierea apelor unde sapă galerii în malurile din argilă, gresie sau loess. În lipsa hranei se apropie și de așezările omenești. Este o pasăre activă ziua, hrana principală a ei o constituie insectele (păduchi de plante, gândaci, libelule
Dumbrăveancă () [Corola-website/Science/314452_a_315781]
-
număr mare de insecte. În prezent poate fi întâlnită și în parcurile mai mari. Pasărea are cuibul în apropierea apelor unde sapă galerii în malurile din argilă, gresie sau loess. În lipsa hranei se apropie și de așezările omenești. Este o pasăre activă ziua, hrana principală a ei o constituie insectele (păduchi de plante, gândaci, libelule, lăcuste, urechelnițe), amfibii reptile mici pe care le pândesc, numai în timpul migrației consumă și vegetale (în special fructe). Ea este răspândită mai ales în Europa de
Dumbrăveancă () [Corola-website/Science/314452_a_315781]
-
cald, în toată țara în afara regiunilor de munte. Prin luna mai - iunie, femela depune 4 - 5 ouă albe lucioase, cuibul fiind în scorburi sau săpat în malurile apelor. Clocesc ambii partneneri, la ca. 18 - 20 de zile ies puii, toamna păsările migrează în Africa sau Asia de Sud. La sosirea anotimpului rece păsările migrează spre sud în regiunile din sud sau sud-estul Africii iernând în regiunile de deșert, semideșert, savană din Sahel, țări ca Somalia Efectivul de păsări este apreciat la ca. 200
Dumbrăveancă () [Corola-website/Science/314452_a_315781]
-
mai - iunie, femela depune 4 - 5 ouă albe lucioase, cuibul fiind în scorburi sau săpat în malurile apelor. Clocesc ambii partneneri, la ca. 18 - 20 de zile ies puii, toamna păsările migrează în Africa sau Asia de Sud. La sosirea anotimpului rece păsările migrează spre sud în regiunile din sud sau sud-estul Africii iernând în regiunile de deșert, semideșert, savană din Sahel, țări ca Somalia Efectivul de păsări este apreciat la ca. 200.000 de perechi, numărul lor a scăzut rapid prin aniii
Dumbrăveancă () [Corola-website/Science/314452_a_315781]
-
de zile ies puii, toamna păsările migrează în Africa sau Asia de Sud. La sosirea anotimpului rece păsările migrează spre sud în regiunile din sud sau sud-estul Africii iernând în regiunile de deșert, semideșert, savană din Sahel, țări ca Somalia Efectivul de păsări este apreciat la ca. 200.000 de perechi, numărul lor a scăzut rapid prin aniii 1970. După datele IUCN este considerată în prezent o specie „Near Threatened” (în traducere „Aproape periclitată”). Scăderea numărului de păsări a fost explicată prin schimbarea
Dumbrăveancă () [Corola-website/Science/314452_a_315781]
-
țări ca Somalia Efectivul de păsări este apreciat la ca. 200.000 de perechi, numărul lor a scăzut rapid prin aniii 1970. După datele IUCN este considerată în prezent o specie „Near Threatened” (în traducere „Aproape periclitată”). Scăderea numărului de păsări a fost explicată prin schimbarea climei, agricultura intensivă, reducerea spațiilor care erau habitatul dumbrăvencii.
Dumbrăveancă () [Corola-website/Science/314452_a_315781]
-
rare), viței de mare (rari), foci cu creastă (rare), morse (rare), narvali, beluga (rari), balene de Groenlanda (rare) și orca (rari). Pe insulă, și mai ales în zona Parcului Național Quttinirpaaq, au fost observate în total 34 de specii de păsări, majoritatea fiind migratoare. Singurele păsări răpitoare sunt șoimii vânătorești norvegieni și bufnițele polare. Singura specie de pește de apă dulce din insulă, și de altfel specia dominantă în zona arctică a Canadei și cu cea mai nordică răspândire este păstrăvul
Insula Ellesmere () [Corola-website/Science/313375_a_314704]
-
foci cu creastă (rare), morse (rare), narvali, beluga (rari), balene de Groenlanda (rare) și orca (rari). Pe insulă, și mai ales în zona Parcului Național Quttinirpaaq, au fost observate în total 34 de specii de păsări, majoritatea fiind migratoare. Singurele păsări răpitoare sunt șoimii vânătorești norvegieni și bufnițele polare. Singura specie de pește de apă dulce din insulă, și de altfel specia dominantă în zona arctică a Canadei și cu cea mai nordică răspândire este păstrăvul alpin ( (Salvelinus alpinus)). Pe insulă
Insula Ellesmere () [Corola-website/Science/313375_a_314704]
-
și rezervații naturale. În zona Arhipelagului Arctic Canadian există patru parcuri naționale: Este preconizată și înființarea unui nou parc național: Există în această zonă și 2 rezervații naționale faunistice ("National Wildlife Areas"): De asemenea, au fost înființate 10 "sanctuare pentru păsări migratoare" ("Migratory Bird Sanctuaries"): Dintre parcurile teritoriale, cele mai importante sunt: (În zona insulară administrată de Teritoriile de Nordvest nu există în prezent parcuri teritoriale). Cele mai multe insule nu sunt locuite permanent, iar puținele așezări umane, localizate în general pe coastele
Arhipelagul Arctic Canadian () [Corola-website/Science/313387_a_314716]
-
grafică), pot fi descărcate de pe Internet sau și încărcate pe paginile de configurare ale forumurilor și folosite, plecând de acolo, și de alți utilizatori. Avatarele se pot organiza pe mai multe categorii și subcategorii, în funcție de ceea ce reprezintă și semnifică: animale, păsări, copii, sărbători, mărțișor, inimioare, etc.
Avatar (web) () [Corola-website/Science/313404_a_314733]
-
norvegiană) cu o înălțime de 780 m deasupra nivelului mării. Pe coasta vestică a insulei a apărut cândva între 1955 și 1958, în urma unei alunecări de teren, o platformă vulcanică nouă, botezată Nyrøysa, pe care au început să cuibărească diverse păsări marine, cum ar fi petrelii giganți, "Macronectes Halli". Datorită climatului aspru și terenului acoperit în cea mai mare parte de gheață, vegetația este limitată la licheni și mușchi, lipsind plantele superioare, astfel că insula Bouvet poate fi considerată ca aparținând
Insula Bouvet () [Corola-website/Science/313422_a_314751]
-
Datorită climatului aspru și terenului acoperit în cea mai mare parte de gheață, vegetația este limitată la licheni și mușchi, lipsind plantele superioare, astfel că insula Bouvet poate fi considerată ca aparținând zonei botanice antarctice. Fauna este limitată la foci, păsări de mare și pinguini. Bouvetøya are un climat polar moderat, cu temperaturi nu prea departe de la 0° C pe tot parcursul anului. Insula Bouvet a fost descoperită la 1 ianuarie 1739 de către exploratorul francez Jean-Baptiste Charles Bouvet de Lozier care
Insula Bouvet () [Corola-website/Science/313422_a_314751]
-
atticus" și "Erigeron atticus"), ghințură ("Gentiana clusii"), untul vacii ("Orchis morio"), poroinic ("Orchis ustulata"), pușca-dracului ("Phyteuma tetramerum"), foaie-grasă ("Pinguicula alpina"), pătlăgină ("Plantago atrata") sau darie ("Pedicularis exaltata"). Fauna parcului este una diversificată și reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de mamifere: urs carpatin ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), lup ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), jder de
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
Myotis blythii"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"), chițcanul de câmp ("Crocidura leucodon"), chițcan pitic ("Sorex minutus"), șoarece pitic ("Micromys minutus"), chițcan de pădure ("Sorex araneus"), sau chițcan de munte ("Sorex alpinus"). Specii de păsări: cocoș de munte ("Tetrao urogallus"), corb ("Corvus corax"), ieruncă ("Tetrastes bonasia"), vânturelul roșu ("Falco tinnunculus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), șoim călător ("Falco peregrinus"), brumăriță de stâncă ("Prunella collaris"), cristel-de-câmp ("Crex crex"), stăncuță ("Corvus monedula"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), porumbel gulerat
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
astfel: ruginița ("Asplenium adulterinum"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), clopoțel de munte ("Campanula serrata"), moșișoare ("Liparis loeselii"), iarba-gâtului ("Tozzia carpathica") și stânjenelul sălbatic ("Iris aphylla ssp. hungarica"). Fauna parcului este una diversă și bine reprezentată din mai multe specii de mamifere, păsări, reptile și amfibieni. Mamifere: cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), jder ("Martes martes"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), viezure ("Meles meles"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), dihor
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
europaeus"), pârș cu coada stufoasă ("Dryomys nitedula"), pârș de stejar ("Eliomys quercinus"), pârș de alun ("Muscardinus avellanarius"), șoarece săritor de pădure ("Sicista betulina"), liliacul de ziduri ("Vespertilio murinus"), liliacul târziu ("Eptesicus serotinus"), liliacul pitic ("Pipistrellus pipistrellus"), liliacul urecheat ("Plecotus auritus"); Păsări: uliu porumbar ("Accipiter gentilis"),acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), fâsă de munte ("Anthus spinoletta"), cocoș de munte ("Tetrao urogallus"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), corb ("Corvus corax"), cristel-de-câmp ("Crex crex"), mierlă de apă ("Cinclus cinclus"), mierla de piatră
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
râurilor montane și Vegetație lemnoasă cu "Salix elaeagnos" de-a lungul cursurilor de apă montane; ce adăpostesc o gamă diversă de floră și faună specifică Munților Banatului. Fauna parcului este una diversificată și reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere: urs carpatin ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), lup ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]