50,139 matches
-
cu corn ("Vipera ammodytes"), șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), viperă ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), broasca roșie de munte ("Rana temporaria"), broasca mare de lac ("Rana ridibunda") și tritonul de munte ("Triturus alpestris") . Specii de păsări protejate (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice) semnalate în arealul parcului: acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), cocoșul de mesteacăn ("Bonasa bonasia"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), șerpar ("Circaetus gallicus
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
viridis"), broasca roșie de munte ("Rana temporaria"), broasca mare de lac ("Rana ridibunda") și tritonul de munte ("Triturus alpestris") . Specii de păsări protejate (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice) semnalate în arealul parcului: acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), cocoșul de mesteacăn ("Bonasa bonasia"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), șerpar ("Circaetus gallicus"), corb ("Corvus corax"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoarea de stejar ("Dendrocopos medius"), presura
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion dilleni pe stancării silicioase; Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice" și "Peșteri în care accesul publicului este interzis". Fauna parcului este una diversă și are în componență mai multe specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni și insecte (dintre care unele foarte rare sau endemice) protejate la nivel european prin "Directiva CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
de gradină ("Crocidura suaveolens"), liliac mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"); Prezența ecosistemelor terestre (păduri, tufărișuri, pajiști, stâncării) și a celor acvatice (lacuri și bălți aflate în apropierea lanțului muntos) asigură condiții prielnice de hrană și viețuire mai multor specii de păsări protejate la nivel european prin "Directiva CE" 147/CE (anexa I-a) din 30 noiembrie 2009. Păsări cu migrație regulată și cuibăritoare: acvilă de câmp ("Aquila heliaca"), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), acvilă țipătoare mare
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
și a celor acvatice (lacuri și bălți aflate în apropierea lanțului muntos) asigură condiții prielnice de hrană și viețuire mai multor specii de păsări protejate la nivel european prin "Directiva CE" 147/CE (anexa I-a) din 30 noiembrie 2009. Păsări cu migrație regulată și cuibăritoare: acvilă de câmp ("Aquila heliaca"), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), acvilă țipătoare mare ("Aquila clanga"), acvilă de stepă ("Aquila nipalensis"), uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), stârc roșu ("Ardea purpurea
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
chrysaetos"), acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), acvilă țipătoare mare ("Aquila clanga"), acvilă de stepă ("Aquila nipalensis"), uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), gârliță mică ("Anser erythropus"), fâsă de câmp ("Anthus campestris"), pasărea ogorului ("Burhinus oedicnemus"), bufniță ("Bubo bubo"), șorecar mare ("Buteo rufinus"), șerpar ("Circaetus gallicus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), barză neagră ("Ciconia nigra"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete cenușiu ("Circus pygargus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), erete alb ("Circus macrourus"), dumbrăveancă ("Coracias
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
Salix elaeagnos" de-a lungul cursurilor de apă montane; habitate ce adăpostesc, conservă și protejează o gamă diversă de floră și faună specifică estului lanțului carpatic meridional. Fauna parcului este una diversificată și reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere: urs carpatin ("Ursus arctos"), lup ("Canis lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), cerb lopătar ("Dama dama"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), căprioară ("Capreolus capreolus"), pisică sălbatică ("Felis
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
urechi late ("Barbastella barbastellus"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"), liliacul târziu ("Eptesicus serotinus"), liliacul urecheat ("Plecotus auritus"), liliacul de ziduri ("Vespertilio murinus"), chițcanul de câmp ("Crocidura leucodon"), pârșul cu coada stufoasă ("Dryomys nitedula"), șoarece săritor de pădure ("Sicista betulina"); Păsări: cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), vultur pleșuv sur ("Gyps fulvus"), corb ("Corvus corax"), șorecarul comun ("Buteo jamaicensis"), mierla de piatră ("Monticola saxatilis"), forfecuță gălbuie ("Loxia curvirostra"), lăstun mare ("Apus apus"), fâsă de munte ("Anthus spinoleta
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
libelulă din specia "Cordulegaster heros"), rădașca (" Lucanus cervus"), croitorul mare al stejarului ("Cerambyx cerdo "), croitorul cenușiu al stejarului ("Morimus funereus"), croitorul alpin ("Rosalia alpina"), greier ("Paracaloptenus caloptenoides"), melcul cerenat bănățean ("Chilostoma banaticum") și racul de ponoare ("Austropotamobius torrentium"). Specii de păsări (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice) protejate semnalate în arealul parcului: fâsă de munte ("Anthus spinoletta"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), caprimulg
Parcul Național Domogled - Valea Cernei () [Corola-website/Science/313469_a_314798]
-
Morimus funereus"), croitorul alpin ("Rosalia alpina"), greier ("Paracaloptenus caloptenoides"), melcul cerenat bănățean ("Chilostoma banaticum") și racul de ponoare ("Austropotamobius torrentium"). Specii de păsări (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice) protejate semnalate în arealul parcului: fâsă de munte ("Anthus spinoletta"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), șerpar ("Circaetus gallicus"), porumbel de scorbură ("Columba oenas"), cuc ("Cuculus canorus"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus
Parcul Național Domogled - Valea Cernei () [Corola-website/Science/313469_a_314798]
-
canina"), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"). La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă diversă de plante (de pajiște, de stâncărie, de mlaștină), dintre care unele foarte rare și protejate prin lege sau endemice pentru această zonă. Specii floristice: angelica ("Angelica archangelica"), unghia păsării ("Violă dacica"), urechea iepurelui ("Bupleurum longifolium"), buruiana de junghiuri ("Cephalanthera longifolia"), mlăștinița (cu specii de "Epipactis atrorubens" și "Epipactis helleborine"), ghințura punctata ("Gențiana punctata"), crețușca ("Filipendula ulmaria"), fratele-priboiului ("Geranium sylvaticum"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), o orhidee din specia "Gymnadenia
Parcul Național Călimani () [Corola-website/Science/313472_a_314801]
-
de munte ("Dianthus tenuifolius"), crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica") sau păiușuri cu specii de "Festuca porcii" și "Festuca carpatica". Fauna parcului este una diversificata și bine reprezentată de mai multe specii (unele aflate pe lista roșie a IUCN) de mamifere și păsări. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), râs ("Lynx lynx"), vidra ("Lutra lutra"), veverița ("Sciurus carolinensis"), jder ("Martes martes"), dihor ("Mustela putorius
Parcul Național Călimani () [Corola-website/Science/313472_a_314801]
-
Vulpes vulpes crucigera"), râs ("Lynx lynx"), vidra ("Lutra lutra"), veverița ("Sciurus carolinensis"), jder ("Martes martes"), dihor ("Mustela putorius"), cârtita ("Talpă europaea"), chițcan de munte ("Sorex alpinus"), chițcan de pădure ("Sorex araneus"), șoarece de câmp ("Microtus arvalis") sau specii de lilieci. Păsări cu specii de: acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), uliu-păsărar ("Accipiter nisus"), pițigoi moțat ("Aegithalos caudatus"), cocos de munte ("Tetrao urogallus"), uliu porumbar ("Accipiter gentilis"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), corb ("Corvus corax"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), codobatura galbenă ("Motacilla flava"), mugurar
Parcul Național Călimani () [Corola-website/Science/313472_a_314801]
-
din "Alysso-Sedion albi" și Peșteri în care accesul publicului este interzis; ce conservă și adăpostesc o mare varietate de floră și faună specifice lanțului carpatic al Meridionalilor. Fauna parcului este una diversificată și reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN sau enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de
Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina () [Corola-website/Science/313778_a_315107]
-
hipposideros); Reptile și amfibieni: șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), șopârla de zid ("Podarcis muralis"), viperă ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"); Pești: mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), zglăvoacă ("Cottus gobio"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"), chișcar ("Eudontomyzon danfordi"); Păsări semnalate în arealul parcului natural și protejate la nivel european prin "Directiva CE" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 (anexa I-a), privind conservarea păsărilor sălbatice Uliu porumbar ("Accipiter gentilis"), potârniche de tundră ("Aegolius funereus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), fâsă de
Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina () [Corola-website/Science/313778_a_315107]
-
ampelensis"); Pești: mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), zglăvoacă ("Cottus gobio"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"), chișcar ("Eudontomyzon danfordi"); Păsări semnalate în arealul parcului natural și protejate la nivel european prin "Directiva CE" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 (anexa I-a), privind conservarea păsărilor sălbatice Uliu porumbar ("Accipiter gentilis"), potârniche de tundră ("Aegolius funereus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), drepneaua neagră ("Apus apus"), drepneaua mare ("Apus melba"), acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), cocoșul de mesteacăn ("Bonasa bonasia"), șorecar-încălțat
Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina () [Corola-website/Science/313778_a_315107]
-
se studiază modul în care aceste circuite neuronale funcționează și mecanismul prin care comportamentul este generat. De exemplu, analiza la nivel de sistem încearcă să deslușească modul în care diferite activități senzoriale sau motoare au loc: cum funcționează vederea? cum păsările învață cîntece noi și liliecii se orientează cu ajutorul ultrasunetelor? La nivel cognitiv, neuroștiințele cognitive încearcă găsirea răspunsurilor legate de modul în care funcțiile cognitive și fiziologice sunt produse de circuitele neuronale. Apariția unor noi tehnici de măsurare a activităților cerebrale
Neuroștiințe () [Corola-website/Science/313878_a_315207]
-
grindina, și mai ales focul ("ape-huchi"). Ainii cred că rugăciunile către aceste spirite sunt transmise cu ajutorul unor bețe cu ciucuri ("inaw") folosite de șamani. Din multe puncte de vedere muzica ainilor este similară celei a amerindienilor, anume ea imitând cântatul păsărilor, al urșilor și al altor animale sălbatice. Majoritatea cântecelor sunt acompaniate de bătutul din palme. Un stil de muzică vocală neobișnuit este cântatul în duet, numit "Rekukkara" (sau "Rekuhkara"), în care două persoane, de obicei femei, stau față în față
Ainu (populație) () [Corola-website/Science/313894_a_315223]
-
află un lac cu o suprafață de cca. 1800 mp. și o adâncime necunoscuta, în care trăiesc țestoasele de apă dulce. Lacul este înconjurat de trestie și papură iar pe suprafața sa plutesc insulițe de plaur. Bogat în țestoase, șerpi, păsări de baltă etc. lacul impresionează prin frumusețe și sălbăticie. Este singura stațiune pentru țestoasă din țară, care nu a suferit modificări și merită să fie ocrotită ca rezervație zoologică. Lacul s-a format în urma alunecării rocilor sedimentare miocene de pe versantul
Lacul Zagra () [Corola-website/Science/313934_a_315263]
-
Pasărea secretar (Sagittarius serpentarius) numită și „Pasărea destinului” face parte din familia Sagittariidae. Numele neobișnuit al păsării se datorește penelor mai lungi pe care le are pe cap, . Pasărea secretar are o lungime între 125 - 150 cm, având greutatea maximă de
Pasăre secretar () [Corola-website/Science/314789_a_316118]
-
Pasărea secretar (Sagittarius serpentarius) numită și „Pasărea destinului” face parte din familia Sagittariidae. Numele neobișnuit al păsării se datorește penelor mai lungi pe care le are pe cap, . Pasărea secretar are o lungime între 125 - 150 cm, având greutatea maximă de 4 kg și anvergura ariplor de
Pasăre secretar () [Corola-website/Science/314789_a_316118]
-
Pasărea secretar (Sagittarius serpentarius) numită și „Pasărea destinului” face parte din familia Sagittariidae. Numele neobișnuit al păsării se datorește penelor mai lungi pe care le are pe cap, . Pasărea secretar are o lungime între 125 - 150 cm, având greutatea maximă de 4 kg și anvergura ariplor de cca. 210 cm. Semnul caracteristic după care se poate identifica
Pasăre secretar () [Corola-website/Science/314789_a_316118]
-
Pasărea secretar (Sagittarius serpentarius) numită și „Pasărea destinului” face parte din familia Sagittariidae. Numele neobișnuit al păsării se datorește penelor mai lungi pe care le are pe cap, . Pasărea secretar are o lungime între 125 - 150 cm, având greutatea maximă de 4 kg și anvergura ariplor de cca. 210 cm. Semnul caracteristic după care se poate identifica ușor pasărea sunt penele negre mai lungi de pe cap pe care pasărea
Pasăre secretar () [Corola-website/Science/314789_a_316118]
-
datorește penelor mai lungi pe care le are pe cap, . Pasărea secretar are o lungime între 125 - 150 cm, având greutatea maximă de 4 kg și anvergura ariplor de cca. 210 cm. Semnul caracteristic după care se poate identifica ușor pasărea sunt penele negre mai lungi de pe cap pe care pasărea le desfășoară în perioada ritualului de împerechere. Culoarea penajului de pe gât și burtă este cenușie, care devine neagră spre picioare și coadă. Regiunea din jurul ochilor și ciocului este lisită de
Pasăre secretar () [Corola-website/Science/314789_a_316118]
-
Pasărea secretar are o lungime între 125 - 150 cm, având greutatea maximă de 4 kg și anvergura ariplor de cca. 210 cm. Semnul caracteristic după care se poate identifica ușor pasărea sunt penele negre mai lungi de pe cap pe care pasărea le desfășoară în perioada ritualului de împerechere. Culoarea penajului de pe gât și burtă este cenușie, care devine neagră spre picioare și coadă. Regiunea din jurul ochilor și ciocului este lisită de pene cu pielea de culoare portocalie. Pasărea secretar spre deosebire de celelate
Pasăre secretar () [Corola-website/Science/314789_a_316118]